HOTĂRÂRE nr. 784 din 9 octombrie 2013 privind aprobarea Strategiei naţionale antidrog 2013-2020 şi a Planului de acţiune în perioada 2013-2016 pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog 2013-2020
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1
Se aprobă Strategia naţională antidrog 2013-2020, denumită în continuare Strategia naţională, prevăzută în anexa nr. 1.
Art. 2
Se aprobă Planul de acţiune în perioada 2013-2016 pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog 2013-2020, prevăzut în anexa nr. 2.
Art. 3
Agenţia Naţională Antidrog, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, instituţia prefectului, precum şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a duce la îndeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate, prevăzute în Strategia naţională.
Art. 4
Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Strategia naţională se asigură de către fiecare instituţie/autoritate publică implicată, în raport cu termenele de realizare şi resursele disponibile în bugetele proprii.
Art. 5
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
-****-

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Viceprim-ministru,

Gabriel Oprea

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

p. Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Tudor Prisecaru,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe-Eugen Nicolăescu

Ministrul tineretului şi sportului,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Anexa nr. 1: STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTIDROG 2013 - 2020
PARTEA I: INTRODUCERE
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 461 din 11.05.2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog, Agenţia „elaborează, pe baza propunerii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, proiectul Strategiei naţionale antidrog şi planul său de acţiune şi le supune spre aprobare Guvernului."
Noua Strategie naţională antidrog pentru perioada 2013-2020 este documentul programatic care înglobează obiectivele generale şi specifice pe direcţiile de acţiune asumate de toate instituţiile implicate în reducerea amplorii fenomenului drogurilor la nivel naţional. Acest document cheie reprezintă rezultatul unui proces transparent de consultare la nivelul autorităţilor guvernamentale (Ministerul Afacerilor Interne - Unitatea de Politici Publice, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră - Departamentul Informaţii şi Protecţie Internă, Ministerul Public - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Ministerul Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Direcţia de Probaţiune - Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice - Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală -, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Agenţia Naţională Anti-doping, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi Siguranţa Alimentelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, al autorităţilor administraţiei publice locale şi al structurilor societăţii civile (Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-catolică, Asociaţia Carusel, Asociaţia Aliat, ARAS, SAMUSOCIAL, Fice România, Confederaţia Caritas România, World Vision International, Asociaţia Phoenix Haga România, Organizaţia Salvaţi Copiii România, Centrul Internaţional Antidrog şi Pentru Drepturile Omului - CIADO România, Asociaţia TATA, Asociaţia de Luptă Antidrog AMA, Asociaţia Alianţa Internaţională Antidrog, UNICEF România, Reţeaua Română de Harm Reduction).
Strategia va fi implementată în intervalul 2013-2020 care corespunde perioadei de implementare a noii Strategii a Uniunii Europene în domeniul drogurilor şi urmează Strategiei naţionale antidrog 2005-2012, aprobată prin H.G. nr. 73/2005.
Strategia naţională antidrog 2013-2020 este implementată prin două planuri de acţiune aferente, primul Plan de acţiune care acoperă perioada 2013-2016 fiind promovat împreună cu strategia prin aceeaşi hotărâre de guvern.
Prin aprobare de către Guvernul României, Strategia naţională antidrog 2013-2020 este asumată ca document de politici publice în domeniu, conferind caracterul formal şi legitimitatea răspunsului la fenomenul drogurilor. Totodată, acest document a fost elaborat în contextul procesului consultativ lansat de Agenţia Naţională Antidrog în calitate de coordonator, evaluator şi monitor, la nivel naţional al răspunsului la fenomenul drogurilor.
Noua strategie include o nouă abordare la nivel de politici naţionale în domeniul drogurilor, prin accentuarea importanţei demersurilor evaluative şi analitice, care se înscriu în contextul mai larg al atenţiei pe care Uniunea Europeană o acordă cercetării, rigurozităţii ştiinţifice, colaborării cu mediul profesional şi academic. Elaborarea noii Strategii Naţionale Antidrog a avut ca bază de plecare evaluarea Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012 şi a planurilor sale de acţiune.
PARTEA II: INFORMAŢII GENERALE RELEVANTE
Consumul şi traficul de droguri constituie la nivel mondial un fenomen dinamic, fiind puternic influenţat de o multitudine de factori de natură socială şi economică.
Procesul de globalizare, caracterizat de mişcarea liberă a persoanelor, a bunurilor şi a capitalurilor, de dezvoltare a noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii, dar şi mondializarea crimei organizate, a determinat noi provocări în propagarea şi răspândirea acestui fenomen. În acest context, măsurile luate de fiecare ţară, dar şi de organismele internaţionale de profil, nu au stopat expansiunea fenomenului drogurilor sau izolarea sa la nivelul unei regiuni geografice sau a unui stat.
Fenomen complex, caracterizat de mutaţii permanente, consumul şi traficul de droguri a cunoscut şi în România noi forme de manifestare, necesitând abordări tot mai variate.
Orientarea politicii de răspuns la fenomenul drogurilor a fost influenţată în timp de tendinţele acestuia, de concluziile studiilor, de rezultatele din practica specialiştilor, precum şi de societatea civilă, fapt care a impus necesitatea unei reacţii instituţionale rapide şi eficiente. Aceste elemente au contribuit atât la elaborarea primelor două strategii naţionale în domeniu, care au acoperit perioadele 2003-2004 şi 2005-2012, cât şi la elaborarea şi implementarea planurilor de acţiune aferente.
Deşi România continuă să se afle sub mediile europene, datele ultimelor studii efectuate de Agenţia Naţională Antidrog indică o prevalenţă de-a lungul vieţii de 4,3% pentru orice tip de drog în populaţia generală, în timp ce, în rândul populaţiei de elevi de 16 ani, acest tip de prevalenţă se situează la 10%, ceea ce relevă creşteri semnificative ale consumului de droguri, la nivelul întregii populaţii, cu precădere în rândul celei tinere.
Printre schimbările semnificative care au avut loc în ultimii anii şi care ar putea influenţa evoluţia fenomenului drogurilor, sunt de remarcat:
- Modificări ale profilurilor consumatorilor de substanţe psihoactive;
- Apariţia şi răspândirea modelului policonsumului;
- Precocitatea în debutul în consum al drogurilor;
- Reducerea diferenţelor de consum dintre sexe, în special pentru consumul de canabis: se remarcă scăderea raportului dintre prevalenţa consumului în rândul bărbaţilor şi cea în rândul femeilor;
- Existenţa unei relaţii foarte strânse între debutul precoce în consumul de droguri şi modelul consumului recreaţional;
- Apariţia de noi substanţe psihoactive (SNPP) pe piaţa drogurilor, cu o accesibilitate şi o disponibilitate foarte crescută;
- Schimbări în patologia asociată consumului de substanţe psihoactive, cauzate pe de o parte de practicarea policonsumului, iar pe de altă parte de efectele încă necunoscute ale consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive;
- Creşterea riscurilor asociate consumului de droguri, prin sporirea numărului de cazuri de consumatori de droguri infectaţi cu HIV, HVC şi sau HVB, corelată cu reducerea serviciilor de asistenţă specifică consumatorilor problematici (programele de schimb de seringi);
- Generalizarea traficului de droguri la nivel naţional, deşi există judeţe în care se înregistrează un număr sensibil mai mare de cazuri (persoane arestate/ condamnate, confiscări etc).
Rapoartele naţionale privind evoluţia fenomenului drogurilor în ţara noastră evidenţiază statutul României, după deschiderea frontierelor, de segment activ al "Rutei balcanice" de traficare a stupefiantelor şi precursorilor de droguri şi prefigurează în acelaşi timp, noi tendinţe de schimbare a rutelor de trafic, prin Regiunea Mării Negre, precum şi de dezvoltare a pieţei naţionale de desfacere a drogurilor, fiind identificate pe teritoriul naţional toate tipurile de drog, inclusiv cele sintetice.
În prezent, metodele de traficare se schimbă şi se adaptează rapid, testând astfel capacitatea de reacţie a sistemelor judiciare de control al drogurilor. Se remarcă o flexibilitate şi adaptare rapidă a pieţei de droguri la mecanismele şi procesele socio-economice şi culturale, care modifică permanent societatea, creând presiuni şi, implicit, noi nevoi de securitate şi ordine publică. În acest sens, apariţia şi consumul de noi substanţe cu proprietăţi psihoactive reprezintă o nouă provocare, şi în acelaşi timp, o adevărată ameninţare la adresa mecanismelor de control antidrog naţionale, dar şi europene şi internaţionale.
Situaţia sintetică a tendinţelor înregistrate în perioada 2005-2012 în domeniul consumului şi traficului de droguri, în baza evoluţiei indicatorilor de monitorizare în perioada analizată, relevă:
Consumul de droguri în rândul populaţiei şi în rândul subgrupurilor specifice
Consumul de droguri în rândul populaţiei generale (15-64 de ani)
În perioada 2005-2012, au fost realizate două studii în populaţia generală privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile referitoare la consumul de tutun, alcool şi droguri, unul în 2007, iar cel de-al doilea în 20101. Din concluziile acestor studii, reiese o scădere a consumului de tutun şi alcool, o creştere a consumului ilegal de droguri, inclusiv sedative şi tranchilizante şi apariţia celui de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), comercializate sub numele de „droguri legale" sau „etnobotanice", pentru care se înregistrează, pentru segmentul 15-64 de ani, cea mai mare prevalenţă pentru consumul de-a lungul vieţii - 2%. În ierarhia celor mai consumate droguri nu se înregistrează modificări semnificative: canabisul (1,6%) şi ecstasy (0,7%) au o mai mare prevalenţă decât heroina. Alte modificări notabile se referă la apariţia consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), la un nivel îngrijorător, semnalarea pentru prima oară la nivel naţional a consumului de ketamină şi diversificarea consumului pentru generaţia adultă, persoanele de sex feminin şi în majoritatea regiunilor ţării.
Consumul de droguri în rândul elevilor de 16 ani
În perioada 2005-2012, componenta naţională a studiului european ESPAD (studiu derulat la nivel internaţional din 4 în 4 ani, începând cu anul 1995) a fost implementată de 2 ori în România, respectiv în anul 2007 şi în anul 2011. Potrivit rezultatelor obţinute în cele două studii ESPAD, deşi elevii români în vârstă de 16 ani nu au raportat niveluri ale prevalenţei consumului de droguri, semnificativ mai ridicate pentru oricare dintre variabile cheie studiate (alcool, tutun, tranchilizante şi sedative, droguri ilicite, substanţe noi cu proprietăţi psihoactive), pentru multe dintre acestea, România situându-se mult sub media europeană, comparativ cu rezultatele înregistrate la nivel naţional în studiile anterioare de acest tip, se observă creşteri ale consumului de-a lungul vieţii pentru aproape toate tipurile de substanţe psihoactive analizate (fac excepţie tranchilizantele şi sedativele utilizate fără prescripţia medicului şi pastile administrate în combinaţie cu alcool). Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în cazul prevalenţei consumului de canabis/ haşiş - 7,2%, de substanţe inhalante - 7,2% şi de amfetamine - 1,7%. Totodată, la ultimul studiu ESPAD, desfăşurat în 2011, s-a observat o prevalenţă semnificativă a consumului de SNPP de-a lungul vieţii, de 5,3%, dar şi prevalenţe ale consumului de SNPP în ultimul an - 4,2%, respectiv în ultima lună - 1,9%, cu valori ridicate 1.
1Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2012, Agenţia Naţională Antidrog, p. 185
Consumul problematic de droguri
Se observă o creştere constantă în ceea ce priveşte numărul estimat de consumatori problematici din Bucureşti, acesta fiind apreciat în anul 2011 la 19.265 consumatori problematici, cu o rată de 20,1 la 1000 persoane cu vârsta 18-49 ani, comparativ cu 16.867 consumatori problematici şi o rată de 17,4, cât arată o estimare realizată pentru anul 2007. În ultimii ani, creşterea numărului de consumatori problematici se datorează, în mare parte, apariţiei pe piaţa din România a noilor substanţe cu proprietăţi psihoactive, care, iniţial, au fost comercializate fără restricţii. Un alt factor facilitator al creşterii numărului de consumatori problematici este determinat de închiderea unor programe importante de servicii de prevenire a riscurilor asociate consumului de droguri, care au fost active în România până în 2010, finanţate de Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei şi de UNODC - Biroul România.
Admiterea la tratament
După ce a înregistrat o scădere în perioada 2001-2006, numărul total de admiteri la tratament pentru consumul de droguri ilicite şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), a înregistrat în ultimii ani o tendinţă de creştere, depăşind în anul 2010 (2163) maximul istoric din 2001 (2134). Această creştere de ansamblu a numărului total de persoane consumatoare de droguri, beneficiare de tratament ca urmare a consumului de droguri, a fost însoţită de sporirea constantă a numărului celor care au solicitat pentru prima dată tratament. Caracteristica generală a sistemului de asistenţă destinată consumatorilor de droguri din România continuă să fie concentrarea acestor tipuri de servicii cu predilecţie în municipiul Bucureşti (62,2%, cu 66% în regim de internare şi 67,8% în regim ambulatoriu)2, unde de altfel, conform studiilor, se estimează a fi şi cel mai mare număr de consumatori. Deşi drogurile principale pentru care se solicită şi se acordă asistenţă sunt, în tot intervalul de referinţă, opiaceele (41,5% în regim de internare, respectiv 69,5% în regim ambulatoriu3), în ultimii ani se observă o creştere semnificativă a solicitărilor de asistenţă pentru consumul de SNPP, o posibilă explicaţie a acestei evoluţii fiind preţul relativ scăzut comparativ cu drogurile, dar şi accesibilitatea mult mai mare a acestora.
1Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2012, Agenţia Naţională Antidrog, p. 28
2Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2011, Agenţia Naţională Antidrog, p. 94
3Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2011, Agenţia Naţională Antidrog, p. 93
Bolile infecţioase asociate consumului de droguri
Prevalenţele bolilor infecţioase asociate consumului de droguri în rândul consumatorilor de droguri, observate prin monitorizarea de rutină, au înregistrat în ultimii ani tendinţe crescătoare, datorate parţial schimbărilor survenite în modelele de consum, dar şi ca urmare a diminuării, începând cu anul 2010, a intervenţiilor de reducere a riscurilor de infectare, atingând în 2011 valori semnificative, după cum urmează:
- pentru infecţia cu HVB - 15% în 2011, comparativ cu 6,9% în 20051;
- pentru infecţia cu HIV - 11,6% în 2011, comparativ cu 1,1% în 20052;
- pentru infecţia cu HVC - 68,5% în 2011, comparativ cu 45,8% în 20053.
În 2011, a fost semnalată apariţia unui focar de infecţie HIV/ SIDA în rândul consumatorilor de droguri injectabile din România. Conform datelor furnizate de Comisia Naţională de Luptă Anti-Sida, numărul consumatorilor de droguri injectabile nou diagnosticaţi cu HIV a crescut în România, de la 1-6 cazuri pe an până în 2010, la 231 cazuri în 2012 (31% din totalul cazurilor noi anuale4).
O caracteristică nouă a comportamentului de consum injectabil este utilizarea SNPP (stimulanţi de tip amfetaminic) pe cale injectabilă. Într-o evaluare rapidă5, făcută de EMCDDA şi ECDC la începutul anului 2012 în cazul utilizării SNPP injectabil s-a remarcat un model de consum care implică
O injectare mai frecventă. Acest tip de comportament creşte riscul infectării cu boli infecţioase.
Urgenţele medicale datorate consumului de droguri
Extinsă la nivel naţional începând cu anul 2010, monitorizarea sistematică a urgenţelor medicale datorate consumului de droguri a reliefat aspecte noi ale consecinţelor asupra sănătăţii, determinate de noile tendinţe ale consumului de droguri, din perspectiva patologiei de urgenţă asociată. Astfel, dacă în anul 2009, pe baza unei monitorizări retrospective, au fost identificate 999 de cazuri de urgenţe medicale datorate consumului de droguri, în anul 2010, prin monitorizare prospectivă, au fost raportate 2935 cazuri6, urmând ca în anul 2012, numărul acestora să ajungă la 2.578 cazuri7. Datele rezultate din analiza cazuisticii urgenţelor medicale datorate consumului de droguri au oferit informaţii despre substanţele recent apărute pe piaţa drogurilor, precum şi despre practicile noi de consum, constituind repere pentru dezvoltarea politicilor de prevenire ale acestui fenomen.
1Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2012, Agenţia Naţională Antidrog, p. 98
2Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2012, Agenţia Naţională Antidrog, p.104
3Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2012, Agenţia Naţională Antidrog, p.101
4Raportul Comisiei Naţională de Luptă Anti-Sida disponibil la http://www.cnlas.ro/images/doc/romania31dec2012.pdf
5Joint EMCDDA and ECDC rapid risk assessment HIV in injecting drug users in the EU/EEA, following a reported increase of cases in Greece and Romania -2012, p 4
6Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2011, Agenţia Naţională Antidrog, p.115
7Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2012, Agenţia Naţională Antidrog, p.115
Decese asociate consumului de droguri
În ceea ce priveşte decesele asociate consumului de droguri, după o tendinţă oscilantă observată în perioada 2001-2005, se remarcă o relativă stabilizare în perioada 2005-2011, ca urmare a stabilizării consumului, precum şi a capacităţilor de detecţie de laborator şi a implementării algoritmilor de identificare-triaj-management medico-legal a acestor cazuri. În anul 2012, ca o expresie elocventă a schimbării modelelor de consum (mai ales „substituirea" drogurilor consacrate - heroina în special - cu SNPP, care au un potenţial tanatogenerator direct mai scăzut). se produce însă o răsturnare de situaţie, numărul cazurilor de deces direct asociat consumului de droguri fiind semnificativ mai mic, diferenţa de cazuistică regăsindu-se însă în decesele indirecte înregistrate într-un număr mult mai mare1.
1Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2012, Agenţia Naţională Antidrog, p. 185
Se remarcă creşterea numărului de decese în rândul femeilor, dar şi a vârstei medii la deces (2011: 30,4 ani). De asemenea, se constată o creştere a proporţiei de decese înregistrate în spitale şi, astfel, o creştere a adresabilităţii către unităţile medicale cel puţin în fazele terminale - agonale, în paralel cu diminuarea temerilor legate de eventualele consecinţe juridice, posibil şi pe fondul unor măsuri de educaţie medicală în rândul populaţiilor cu risc. De asemenea, se constată o creştere accentuată a patologiei asociate administrării drogurilor - infecţioasă acută, subacută sau cronică.
În continuare, se apreciază că gradul de subraportare al deceselor asociate consumului de droguri este semnificativ, fiind o consecinţă a lipsei de experienţă în managementul cazurilor de deces asociat consumului de droguri, de cunoştinţe medico-legale şi juridice, precum şi de limitări financiare.
Consumul de droguri şi consumul problematic de droguri în penitenciar
În perioada 2001-2011, s-a produs o dublare a numărului de deţinuţi care s-au autodeclarat consumatori de droguri la momentul încarcerării (de la 1.065 în 2001, la 2.328 în 2011), în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă, s-a produs o reducere substanţială a efectivului de deţinuţi (de la 50.035 la 30.662). Se remarcă, totuşi, o scădere a proporţiei celor care nu au consumat nici în libertate şi nici în detenţie şi o creştere uşoară a proporţiei celor care au consumat în libertate şi consumă în continuare. În funcţie de substanţa autodeclarată ca fiind utilizată înainte de data încarcerării, se constată că, în perioada 2007-2011, heroina ocupă primul loc în topul preferinţelor de consum, cu o medie de peste 70%, urmată de canabis şi cocaină. În corelaţie cu topul substanţelor de consum conform declaraţiilor făcute la momentul încarcerării se regăseşte şi faptul că majoritatea (70,96% în 2011) deţinuţilor au menţionat injectarea ca fiind cea mai frecventă cale de administrare a drogului principal. De semnalat faptul că în anul 2011 se înregistrează o creştere de aproape 6 ori a celor care au declarat policonsum de droguri (de la 1,6 % în 2008, la 10,13% în 2011). Potrivit rezultatelor celor două studii de prevalenţă a consumului de droguri în sistemul penitenciar din România, efectuate de Agenţia Naţională Antidrog în parteneriat cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor în 2006 si 2011, se observă, atât înainte de actuala perioadă de detenţie, cât si în actuala perioadă de detenţie, prevalenţe ale consumului oricărui tip de drog (inclusiv SNPP) de-a lungul vieţii mai mari decât cele înregistrate în populaţia generală (GPS 2010-4,3%):
- înainte de actuala perioadă de detenţie - 24,1%
- în actuala perioadă de detenţie - 4,5%.
Referitor la asistenţa acordată consumatorilor de droguri în penitenciar, există multiple preocupări pentru întregirea lanţului terapeutic comunitate - penitenciar - comunitate: datele indică axarea la nivelul întregului sistem penitenciar pe asistenţa psiho-socială, educaţia pentru sănătate, formarea de educatori între egali pentru prevenirea infectării cu HIV, HVB şi HVC şi tratament specific al bolilor infecţioase asociate consumului de droguri, prevenirea consumului de droguri şi sprijinirea reintegrării sociale după momentul liberării din penitenciar. În această perioadă s-a realizat amenajarea de comunităţi terapeutice în 3 penitenciare. De asemenea, la nivelul Penitenciarului Spital Rahova funcţionează un centru de detox şi iniţiere a tratamentului de substituţie cu metadonă, atât pentru dependenţii de droguri aflaţi în penitenciare, cât şi pe aresturile Poliţiei, iar în 10 penitenciare şi penitenciare spital sunt disponibile începând cu 2009 programe de schimb de seringi şi substituţie cu metadonă.
Infracţionalitatea drogurilor
În ceea ce priveşte infracţiunile din domeniul drogurilor se constată o creştere a numărului de dosare penale finalizate cu rechizitorii (436 în 2011, comparativ cu 394 în 20051), precum şi a numărului de persoane condamnate pentru infracţiuni de trafic de droguri (de la 632 în 2005, la 853 în 20112). În ceea ce priveşte numărul de cauze penale soluţionate cu scoatere de sub urmărire penală, evoluţia sa după ce a cunoscut o creştere fulminantă în perioada 2005-2009 (de la 282 în 2005, la 1459 în 2009), înregistrează începând cu anul 2010 o tendinţă descrescătoare, atingând în 2011 valoare de 603 cauze penale soluţionate cu scoatere de sub urmărire penală. Concomitent, se observă o scădere a numărului de persoane minore condamnate (de la 43 în 2005, la 21 în 20113) precum şi a numărului de consumatori condamnaţi pentru infracţiuni de trafic de droguri cu pedeapsa închisorii cu executarea pedepsei în penitenciar (de la 504 în 2005, la 426 în 20111), fiecare din cei doi indicatori înregistrând însă o evoluţie oscilantă, de tip creştere-scădere în perioada 2005-2012.
1Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2012, Agenţia Naţională Antidrog, p. 176
2Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2012, Agenţia Naţională Antidrog, p. 184
3Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2012, Agenţia Naţională Antidrog, p. 184
1Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2012, Agenţia Naţională Antidrog, p. 185
Piaţa drogurilor
Plasarea României pe principala cale de acces a heroinei în Europa a transformat ţara noastră atât într-un teritoriu de depozitare, cât şi într-o piaţă de desfacere a acesteia, fapt reflectat de cantităţile de droguri identificate şi confiscate de organele judiciare în ultimii ani. În ceea ce priveşte rutele de traficare a heroinei folosite de către reţelele de crimă organizată, s-a observat faptul că în cursul anului 2011 s-a menţinut în prim plan ruta tradiţională balcanică, implicând tranzitarea următoarelor state: Afghanistan - Pakistan - Iran - Turcia - Grecia - fostele state iugoslave - statele din Europa de Vest. De asemenea, s-a evidenţiat integrarea României, alături de Bulgaria şi Ungaria, ca parte integrantă a braţului nordic al Rutei Balcanice. Totodată, au continuat să se consolideze informaţiile privind includerea României pe o nouă rută de tranzit a heroinei, care porneşte din Afghanistan spre ţările occidentale, alături de Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Federaţia Rusă şi Ucraina. Astfel, heroina stocată pe teritoriul Ucrainei este traficată către Europa Occidentală prin Polonia, Ungaria sau România.
Similar anilor anteriori, cocaina este un drog reprezentativ pentru marile oraşe (Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca, Râmnicu-Vâlcea, Deva, Sibiu şi Braşov), regăsindu-se pe rutele principalelor căi de acces pe teritoriul naţional (în special portul Constanţa). De asemenea, în anul 2011 nu au intervenit modificări în ceea ce priveşte modalităţile de transport sau rutele utilizate pentru introducerea cocainei pe teritoriul naţional, provenienţa acesteia fiind stabilită în Bolivia.
Totodată, canabisul provenit din Spania continuă să fie principala substanţă de consum pe teritoriul naţional. Totuşi, în anul 2011 s-a constatat o orientare a traficanţilor către organizarea pe teritoriul României a unor culturi de canabis de mici dimensiuni, în scopul evitării riscurilor determinate de eventualele transporturi internaţionale, dar şi intrării pe piaţă a unor traficanţi locali. Astfel, în anul 2011 culturile ilicite de canabis identificate pe teritoriul României au înregistrat o creştere semnificativă faţă de anul 2010, de la 6 culturi însumând 78 de plante de canabis, la 15 culturi ilicite în anul 2011, însumând 897 de plante de canabis.
Ca şi în anul 2010, drogurile sintetice (amfetamine, ecstasy) au provenit în anul 2011 din statele din Vestul Europei, îndeosebi din Olanda, fiind introduse pe teritoriul naţional prin sistemul de coletărie, aerian sau terestru, în acest ultim caz fiind utilizate autoturismele personale ale cetăţenilor români care se întorc din Occident. Datele privind originea substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive nu au adus, pe parcursul anului 2011, informaţii noi cu privire la originea acestor substanţe comercializate în România.
Principalele concluzii evidenţiate de Raportul Naţional 2012 privind situaţia drogurilor în România au revelat următoarele:
1.Rutele de trafic şi modalităţile de transport ale drogurilor rămân stabile pe întreaga perioadă 2001 - 2011, concomitent cu posibilitatea apariţiei, în ultimii ani, a unei noi rute de transport a heroinei din Afganistan, prin Federaţia Rusă, Ucraina şi, ulterior România.
2.România îşi menţine statutul de ţară neproducătoare de droguri, chiar dacă în ultimii doi ani se remarcă o creştere a numărului de culturi ilicite de canabis, producţia estimată nefiind de natură a produce mutaţii semnificative în piaţă.
3.Cantităţile de droguri confiscate urmează aceeaşi evoluţie sinusoidală, canabisul fiind cel mai capturat drog, urmat de heroină şi produşii de tip amfetaminic, în timp ce confiscările de opiu au scăzut constant.
4.Pe întreaga perioadă 2001 - 2011 se menţine aceeaşi disproporţie între numărul de capturi şi cantităţile de droguri confiscate, ceea ce confirmă ipoteza conform căreia majoritatea drogurilor confiscate sunt formate din cantităţi mici provenite din combaterea traficului stradal.
5.Prin măsurile de ordin legislativ, operativ şi preventiv s-a reuşit diminuarea activităţilor de comercializare a substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive, atât prin intermediul „magazinelor de vise", cât şi prin intermediul Internet -ului.
6.Preţul cu ridicata (en-gros) a continuat şi în anul 2011 să se menţină stabil pentru majoritatea drogurilor traficate, înregistrându-se fluctuaţii mici comparativ cu anul anterior, cu excepţia preţului heroinei care a înregistrat o creştere semnificativă; în acelaşi timp, preţul cu amănuntul a rămas constant.
7.Menţinerea preţului cu amănuntul la heroină, în condiţiile creşterii preţului cu ridicata este explicată prin scăderea purităţii drogului la nivelul străzii.
PARTEA III: PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRU JURIDIC EXISTENTE
Obiectivele specifice propuse sunt de natură a genera până în anul 2020 un impact favorabil asupra sănătăţii, ordinii şi siguranţei publice. În acest sens, planurile de acţiune aferente strategiei detaliază şi stabilesc concret măsurile şi intervenţiile din domeniul reducerii cererii şi ofertei drogurilor, pornind de la o abordare coerentă şi eficientă.
Strategia naţională antidrog 2013-2020 urmăreşte să:
- reducă nivelul consumului şi dependenţei de droguri, precum şi consecinţele generate de acestea la nivelul sănătăţii, ordinii şi siguranţei publice;
- contribuie la reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă;
- promoveze cunoaşterea fenomenului prin evaluarea sistematică a tendinţelor şi provocărilor din domeniul drogurilor, în vederea fundamentării răspunsului instituţiilor şi structurilor societăţii civile;
- asigure cadrul necesar dialogului şi cooperării între instituţiile implicate şi sectorul neguvernamental.
Modificări legislative
Aderarea României la Uniunea Europeană a implicat armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene, adaptarea structurilor şi mecanismelor administraţiei publice naţionale în mod corespunzător celor ale Uniunii Europene, dar şi dezvoltarea capacităţii administrative şi juridice de implementare a acquis-ului european.
România a adoptat gradual, alături de alte state şi în special Statele Membre ale Uniunii Europene, un ansamblu de măsuri legislative destinate construcţiei şi consolidării continue a cadrului legal şi instituţional naţional, în contextul eficientizării cooperării internaţionale, în scopul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri. De asemenea, ţara noastră a înregistrat progrese importante în lupta împotriva fenomenului drogurilor, având, în prezent, reglementări naţionale conforme cu standardele europene şi internaţionale. Acte normative de referinţă
SECŢIUNEA A:
În cadrul Programului de Guvernare 2012, prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Parlamentului nr. 15/2012 pentru acordarea încrederii Guvernului, la capitolul 6 „Administraţie şi interne", în cuprinsul componentei „Ordine şi siguranţă publică", un obiectiv principal îl constituie: Combaterea corupţiei, a criminalităţii organizate transnaţionale si a formelor grave ale criminalităţii economice si financiare, în contextul în care criminalitatea organizată, traficul de persoane, traficul de droguri, contrabanda continuă să constituie probleme pentru siguranţa internă a României. Pentru aceste considerente se propune ca instituţiile publice din domeniul ordinii şi siguranţei publice să acţioneze ferm atât pentru a contracara provocările ridicate de traficul şi consumul de droguri, cât şi pentru a oferi o reacţie clară şi cuprinzătoare în direcţia unor politici multidisciplinare, coerente şi coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizaţi.
SECŢIUNEA B:
Principalele instrumente juridice internaţionale referitoare la traficul şi consumul de droguri, ratificate de România, ori care au incidenţă asupra fenomenului drogurilor, drepturilor omului, precum şi actele juridice ale Uniunii Europene relevante sunt următoarele:
1.Convenţia de cooperare poliţienească pentru Europa de Sud-Est, adoptată la Viena în data de 5 mai 2006, ratificată prin Legea nr. 214/2007;
2.Convenţia cadru WHO pentru controlul tutunului, adoptată la Geneva la 21 mai 2003, ratificată prin Legea nr. 332/2005;
3.Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988, ratificată prin Legea nr. 118/1992;
4.Convenţia asupra substanţelor psihotrope, întocmită la Viena la 21 februarie 1971, ratificată prin Legea nr. 118/1992;
5.Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificată prin protocolul din 1972, ratificată prin Decretul nr. 626/1973;
6.Decizia 2005/387/JAI a Consiliului din 10 mai 2005 privind schimbul de informaţii, evaluarea riscurilor şi controlul noilor substanţe psihoactive;
7.Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispoziţiilor minime privind elementele constitutive ale infracţiunilor şi sancţiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri;
8.Pactul European împotriva drogurilor sintetice, adoptat la 27-28.10.2011 de către Consiliul JAI;
9.Pactul European privind combaterea traficului internaţional de droguri - întreruperea rutelor cocainei şi heroinei, aprobat în 3 iunie 2010 de către Consiliul JAI.
SECŢIUNEA C:
Principalele acte normative naţionale în domeniu:
1.Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare;
2.Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale;
3.Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare;
4.Legea nr. 381/2004 privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri;
5.Legea nr. 64/2005 privind participarea României ca membru cu drepturi depline la Grupul de cooperare pentru combaterea consumului şi traficului ilicit de droguri (Grupul Pompidou) din cadrul Consiliului Europei;
6.Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
7.Hotărârea Guvernului nr. 461/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog;
8.Hotărârea Guvernului nr. 1543/2009 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale pentru participarea Inspectoratului General al Poliţiei Române, prin Agenţia Naţională Antidrog, la Fundaţia Europeană Helpline (FESAT);
9.Hotărârea Guvernului nr. 1102/2008 privind aprobarea Programului naţional de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2009-2012, cu completările ulterioare;
10.Hotărârea Guvernului nr. 1101/2008 privind aprobarea Programului de interes naţional de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri 2009-2012;
11.Hotărârea Guvernului nr. 1915/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare;
12.Hotărârea Guvernului nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
13.Hotărârea Guvernului nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale.
SECŢIUNEA D:
Alte instrumente legislative naţionale în domeniu:
1.Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare;
2.Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu modificările şi completările ulterioare;
3.Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările şi completările ulterioare;
4.Legea voluntariatului nr. 195/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
5.Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată prin Legea nr. 515/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
6.Ordonanţa Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate, aprobată prin Legea nr. 129/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
7.Hotărârea Guvernului nr. 220/2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2011-2012;
8.Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programele naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014;
9.Ordinul ministrului sănătăţii nr. 121/2011 al pentru constituirea echipelor mixte ce vor efectua controale, conform competenţelor legale, în locurile şi/sau în mediile în care se produc, se comercializează, se utilizează sau se consumă substanţe şi/sau produse noi cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii, altele decât cele reglementate;
10.Ordinul comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii nr. 429/C/125/2012 privind asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
11.Ordinul ministrului sănătăţii nr. 422/2013 al pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2013 şi 2014;
12.Ordinul comun al ministrului sănătăţii publice, ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi ministrului internelor şi reformei administrative nr. 1389/513/282/2008 privind aprobarea Criteriilor şi metodologiei de autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri şi a Standardelor minime obligatorii de organizare şi funcţionare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri;
13.Ordinul comun al ministrului sănătăţii publice şi ministrului internelor şi reformei administrative nr. 770/192/2007 pentru aprobarea Metodologiei de completare a fişelor standard şi de transmitere a datelor prevăzute în foaia individuală de urgenţă pentru consumul de droguri, în foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri, în fişa privind cazurile înregistrate de HVC şi HVB în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi în fişa standard de prevalenţa infecţiilor cu HIV, HVB şi HVC în rândul consumatorilor de droguri injectabile;
14.Ordinul ministrului justiţiei nr. 1216/C/2006 privind modalitatea de derulare a programelor integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate, consumatoare de droguri;
15.Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 383/2005 pentru aprobarea standardelor generale de calitate privind serviciile sociale şi a modalităţii de evaluare a îndeplinirii acestora de către furnizori;
16.Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi familiei şi ministrului justiţiei nr. 898/725/2002 şi privind măsurile medicale şi educative aplicate toxicomanilor în penitenciare;
17.Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 187/2002 pentru definirea tipurilor de unităţi medicale ce pot fi abilitate să asigure asistenţă medicală persoanelor dependente de droguri, precum şi a organizaţiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate să desfăşoare activităţi de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sanguină în rândul consumatorilor de droguri injectabile;
18.Dispoziţia directorului Agenţiei Naţionale Antidrog nr. 222/1/2011 de aprobare a Metodologiei de lucru cu voluntarii în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog;
19.Decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale Antidrog nr. 17/2006 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare, modificare şi implementare a planului individualizat de asistenţă a consumatorului de droguri;
20.Decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale Antidrog nr. 16/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul asistenţei consumatorului de droguri.
SECŢIUNEA E:
Principalele instrumente juridice internaţionale şi acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul precursorilor de droguri:
1.Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988, ratificată prin Legea nr. 118/1992;
2.Regulamentul (CE) nr. 111/2005 al Consiliului privind supravegherea comerţului cu precursori de droguri între Comunitate şi ţările terţe;
3.Regulamentul (CE) nr. 1277/2005 al Comisiei din 27 iulie 2005 care stabileşte modalităţile de aplicare ale Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind precursorii de droguri şi ale Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului cu privire la regulile ce trebuie stabilite pentru supravegherea comerţului cu precursori între Comunitate şi ţările terţe;
4.Regulamentul (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004 privind precursorii de droguri.
SECŢIUNEA F:
Principalele acte normative naţionale în domeniul precursorilor ce pot fi folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor:
1.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată prin Legea nr. 186/2007 cu modificările şi completările ulterioare;
2.Hotărârea Guvernului nr. 358/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, precum şi pentru modificarea H.G. nr. 1489/2002 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog.
SECŢIUNEA G:
Documente strategice internaţionale:
1.Declaraţia politică de la Viena (martie 2009);
2.Planul de acţiune (al Declaraţiei politice de la Viena) pentru o cooperare internaţională către o strategie integrată şi echilibrată de combatere a problematicii drogurilor la nivel mondial.
SECŢIUNEA I:
Documente strategice europene:
1.Strategia de securitate internă a Uniunii Europene (COM 2010/673).
2.Strategia Uniunii Europene privind drogurile 2005-2012, adoptată de Consiliul European în 1617 decembrie 2004;
3.Planul de acţiune al Uniunii Europene privind drogurile pentru perioada 2009-2012 (2008/C 326/09);
4.Programul multianual Stockholm (2010-2014), adoptat de către Consiliul European (2010/C 115/01) şi Planul de acţiune al Comisiei Europene pentru implementarea Programului multianual Stockholm;
SECŢIUNEA J:
Documente strategice naţionale:
1.Strategia naţională de ordine publică 2010-2013, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1040/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de ordine publică 2010-2013;
2.Programul de guvernare al României 2013-2016 (Capitolul 20 - Ordine şi siguranţa cetăţeanului) aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 45/2012 pentru acordarea încrederii Guvernului.
PARTEA IV: DEFINIREA PROBLEMEI
La nivel naţional, problema drogurilor, inclusiv alcoolul şi tutunul, continuă să reprezinte o provocare cu implicaţii grave atât pentru domeniul social, al sănătăţii, dar şi în domeniul aplicării legii, iar evoluţiile recente, cum ar fi consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, continuă să genereze preocupări la toate nivelurile.
Problema centrală identificată este fenomenul drogurilor în România, reprezentat de producţia, traficul, distribuţia, consumul, dependenţa şi riscurile asociate consumului de droguri.
În acest context, la nivelul factorilor de decizie guvernamentali se urmăreşte adaptarea continuă a răspunsului naţional la noile tendinţe ale consumului şi traficului de droguri, la condiţiile socio- economice actuale, la realităţile concrete, identificându-se nevoile şi stabilindu-se posibilităţile de reacţie. În acest demers, sprijinul structurilor societăţii civile şi al comunităţii este deosebit de important.
Traficul şi consumul de droguri constituie una dintre principalele ameninţări asimetrice, care se manifestă la nivel social şi surprinde atât prin faţetele multiple de acţiune, neconvenţionale, cât şi prin implicaţiile în planul ordinii publice şi al securităţii interne. Pornind de la caracterul neconvenţional al fenomenului, se impune dezvoltarea unui set de capacităţi de reacţie puternice, echilibrate şi flexibile. În acest context, abordarea integrată şi proactivă a fenomenului devine esenţială pentru gestionarea eficientă a acestuia.
Fenomenul drogurilor, care prezintă o complexitate deosebită, cu implicaţii în toate sferele - sănătate publică, siguranţa cetăţeanului şi securitate naţională - reclamă un răspuns instituţional multidisciplinar, pragmatic şi eficient, bazat pe o evaluare realistă a nevoilor, resurselor, posibilităţilor de acţiune şi obiectivelor. Răspunsul instituţional la fenomenul dinamic al drogurilor nu poate fi limitat la o singură instituţie sau organizaţie, ci trebuie să fie rezultatul unei cooperări interinstituţionale reale, constante şi eficiente. În acest sens, mecanismul de coordonare instituit anterior şi consolidat prin această strategie continuă să reprezinte elementul central în asigurarea sinergiei, coerenţei şi unităţii răspunsului la fenomenul drogurilor, pornind de la premisele cooperării autentice, evitării suprapunerilor, asigurării unui schimb eficient de informaţii şi date şi utilizării eficiente a resurselor.
Pornind de la o abordare integrată, echilibrată, fundamentată ştiinţific, strategia se adresează şi noilor probleme, cum ar fi:
- policonsumul de droguri inclusiv, consumul de combinaţii de droguri şi alcool;
- extinderea rapidă a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive;
- dinamica pieţelor drogurilor, generată inclusiv de utilizarea internetului ca mijloc de distribuţie a drogurilor;
- abuzul de medicamente;
- deturnarea precursorilor de droguri;
- calitatea serviciilor de reducere a cererii;
- incidenţa Hepatitei C în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi riscul unei epidemii HIV şi a altor boli asociate.
PARTEA V: OBIECTIVE
Strategia dezvoltă cadrul naţional de politici, necesar implementării unui răspuns proactiv faţă de fenomenul consumului de droguri, alcool şi tutun, precum şi a traficului de droguri şi precursori, prin obiective specifice şi acţiuni integrate ale instituţiilor naţionale şi locale.
Noua strategie îşi propune să aducă un plus de valoare în ceea ce priveşte reacţia statului român la problematica drogurilor, prin dezvoltarea mecanismelor de coordonare, colaborare inter- instituţională, transparenţă decizională, cercetare şi analiză strategică. De asemenea, Strategia naţională antidrog 2013-2020 consolidează rezultatele pozitive obţinute în urma implementării documentelor de politici publice anterioare şi îşi propune să ofere soluţii pentru depăşirea dificultăţilor întâlnite în practică. Consecventă principiului respectării drepturilor omului, noua Strategie naţională antidrog propune o abordare umanistă a consumului de droguri, care se reflectă inclusiv în obiectivele acesteia. Totodată, strategia se înscrie în cadrul normativ naţional şi respectă principiile fundamentale ale Uniunii Europene: respectul faţă de demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate şi stat de drept. Elementul fundamental al acestei noi strategii îl reprezintă echilibrul între măsurile de reducere a cererii şi ofertei de droguri.
Structural, Strategia naţională antidrog abordează integrat reducerea cererii şi ofertei de droguri, concomitent cu dezvoltarea coordonării, cooperării internaţionale, cercetării, evaluării şi informării în domeniu, vizând atingerea următoarelor obiective generale:
- Reducerea cererii de droguri, prin consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire şi asistenţă, în concordanţă cu evidenţele ştiinţifice, ce cuprinde totalitatea programelor, proiectelor şi intervenţiilor universale, selective şi indicate de prevenire implementate în şcoală, familie şi comunitate, precum şi intervenţiile de identificare, atragere şi motivare a consumatorilor de droguri în vederea furnizării de servicii de asistenţă specializată ce au ca finalitate integrarea socială;
- Reducerea ofertei de droguri prin identificarea şi destructurarea reţelelor de trafic, reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă şi utilizarea eficientă a sistemului de aplicare a legii, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme instituţionale de monitorizare şi control, coordonate şi adaptate nevoilor actuale şi situaţiei reale a fenomenului şi care să susţină în mod viabil măsurile de luptă împotriva acestuia;
- Coordonarea în domeniul drogurilor, urmăreşte asigurarea unui concept unitar de acţiune în domeniul problematicii drogurilor şi precursorilor, monitorizarea implementării politicilor naţionale în domeniul drogurilor, utilizarea eficientă a resurselor şi maximizarea rezultatelor intervenţiilor realizate;
- În domeniul cooperării internaţionale, se urmăreşte reafirmarea angajamentului României, asumat prin documentele internaţionale şi prin cele bilaterale sau multilaterale la care ţara noastră este parte şi consolidarea poziţiei ca partener activ în efortul mondial de reducere a cererii şi ofertei de droguri precum şi a traficului de precursori;
- Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a problematicii drogurilor la nivel naţional pornind de la evidenţe ştiinţifice, prin monitorizare, cercetare şi informare.
PARTEA VI: PRINCIPII GENERALE
Conceptul Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020 are ca fundament respectarea Cartei Drepturilor Fundamentale, a Convenţiilor şi Tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor omului şi libertăţilor cetăţeanului la care România este parte, aplicând în egală măsură următoarele principii:
1.Principiul responsabilităţii sociale - responsabilitatea pentru răspunsul la fenomenul drogurilor, de la nivel instituţional şi comunitar, aparţine entităţilor sociale implicate, în limitele atribuţiilor şi sferei lor de acţiune.
2.Principiul participării sociale - implicarea comunităţii şi structurilor societăţii civile în definirea şi implementarea politicilor în domeniul drogurilor.
3.Principiul coordonării - asigurarea legăturii dintre măsuri, intervenţii, factorii decizionali şi sociali, pe baza consensului şi cu respectarea autonomiei structurale, în scopul atingerii unui obiectiv comun.
4.Principiul respectării drepturilor omului - garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în scopul evitării stigmatizării, discriminării, insecurităţii şi excluziunii sociale.
5.Principiul interesului superior al copilului - va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii consumatori de droguri.
6.Principiul pragmatismului - adoptarea şi implementarea de măsuri şi intervenţii fundamentate pe evidenţe ştiinţifice.
7.Principiul multidisciplinarităţii - consolidarea demersurilor şi intervenţiilor prin îmbinarea diferitelor perspective disciplinare şi practici profesionale.
8.Principiul echilibrului - abordarea proporţională a intervenţiilor din domeniul reducerii cererii şi a ofertei de droguri.
9.Principiul echităţii - garanţia accesului egal şi nediscriminat al tuturor cetăţenilor la programe şi servicii în domeniul drogurilor.
10.Principiul continuităţii - consolidarea şi optimizarea rezultatelor obţinute din implementarea documentelor de politici publice anterioare.
11.Principiul specificităţii - definirea şi implementarea politicilor de răspuns are în vedere nevoile şi realităţile specifice fiecărei zone de intervenţie, precum şi implicarea potenţialului local pentru atingerea obiectivelor propuse.
PARTEA VII: DIRECŢII DE ACŢIUNE
Strategia naţională antidrog abordează echilibrat şi integrat reducerea cererii şi ofertei de droguri prin îmbunătăţirea activităţilor de prevenire şi dezvoltarea circuitului integrat de asistenţă a consumatorilor de droguri respectiv diminuarea efectelor sociale ale infracţionalităţii la regimul drogurilor şi precursorilor, concomitent cu dezvoltarea coordonării, a cercetării, informării şi cooperării internaţionale în domeniu, vizând atingerea următoarelor obiective specifice, subsumate obiectivelor generale, pe următoarele direcţii de acţiune.
PARTEA VII1: REDUCEREA CERERII DE DROGURI
CAPITOLUL A: Prevenirea consumului de droguri
SECŢIUNEA A1: Prevenirea în scoală - Obiective specifice:
1.Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber;
2.Creşterea nivelului de informare, sensibilizare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea evitării transformării consumului experimental şi ocazional în consum regulat, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber.
SECŢIUNEA A2:
Prevenirea în familie - Obiective specifice:
1.Creşterea nivelului de sensibilizare şi responsabilizare a familiilor în vederea oferirii de modele pozitive copiilor, în cadrul programelor de informare, educare şi conştientizare cu privire la efectele consumului de droguri;
2.Dezvoltarea rolului proactiv al familiilor în viaţa copiilor în vederea formării sau întăririi abilităţilor pentru creşterea influenţei factorilor de protecţie.
SECŢIUNEA A3: Prevenirea în comunitate - Obiective specifice:
1.Reducerea influenţei factorilor de risc şi dezvoltarea influenţei factorilor de protecţie în cadrul grupurilor vulnerabile, corelat cu nevoile şi particularităţile acestora;
2.Reducerea influenţei factorilor de risc şi dezvoltarea influenţei factorilor de protecţie la categoriile profesionale ce sunt predispuse consumului de droguri, corelat cu nivelul de responsabilitate socială şi particularităţile acestora;
3.Adoptarea unui stil de viaţă sănătos la nivelul populaţiei generale, ca alternativă la consumul de droguri, în cadrul programelor de petrecere a timpului liber.
SECŢIUNEA A4: Campanii de reducere a cererii de droguri - Obiective specifice:
1.Creşterea nivelului de informare şi conştientizare a populaţiei generale şi a populaţiei la risc asupra efectelor, riscurilor şi consecinţelor negative ale consumului de droguri în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de droguri;
2.Creşterea nivelului de informare şi sensibilizare a populaţiei generale cu privire la aspectele medicale, psihologice şi sociale ale consumului şi dependenţei de droguri în vederea diminuării stigmatizării şi marginalizării sociale a consumatorilor de droguri;
3.Creşterea nivelului de implicare a mediilor de comunicare în masă în promovarea şi susţinerea programelor de prevenire a consumului de droguri.
CAPITOLUL B: Asistenţa consumatorilor de droguri
SECŢIUNEA B1: Identificarea, atragerea si motivarea consumatorilor de droguri în vederea includerii în serviciile de asistenţă specializată - Obiective specifice:
1.Diversificarea serviciilor de tip programe de substituţie şi programe de schimb de seringi, în comunitate şi în sistemele privative de libertate, în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri;
2.Dezvoltarea intervenţiilor de identificare, atragere şi motivare a persoanelor consumatoare de droguri care nu au contact cu serviciile de asistenţă specializată, în special pentru persoanele cu istoric îndelungat de consum, persoanele consumatoare marginalizate sau excluse social, grupurile etnice, persoanele consumatoare care practică sexul comercial, bărbaţi care fac sex cu bărbaţi, femeile şi copiii consumatori;
3.Îmbunătăţirea accesului consumatorilor de droguri injectabile la servicii de prevenire, consiliere, tratament, testare şi vaccinare HIV, HVB, HVC, TBC şi a altor boli asociate, în comunitate şi în sistemele privative de libertate;
4.Dezvoltarea capacităţii de răspuns interinstituţional a serviciilor sociale, serviciilor juridice, serviciilor de urgenţă, unităţilor de poliţie şi de arest, evidenţa populaţiei, în vederea optimizării intervenţiilor adresate consumatorilor de droguri care nu sunt incluşi în programele specializate de asistenţă;
5.Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a consumatorilor de droguri, precum şi dezvoltarea de intervenţii adecvate în vederea prevenirii deceselor sau bolilor infecţioase asociate consumului de droguri.
SECŢIUNEA B2: Asistenţa specializată în vederea integrării sociale a consumatorilor de droguri - Obiective specifice:
1.Dezvoltarea politicilor adecvate standardelor de calitate în vederea asigurării accesului în circuitul integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de droguri;
2.Adaptarea serviciilor din cadrul circuitului integrat de asistenţă la nevoile individuale ale consumatorilor şi la modelele de consum, cu accent pe policonsum, consum combinat de substanţe, consum de medicamente fără prescripţie, consum de substanţe nonopioide, precum şi consum de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive;
3.Dezvoltarea politicilor adecvate nevoilor şi particularităţilor copiilor consumatori de droguri, în vederea identificării timpurii şi asigurării accesului în circuitul integrat de asistenţă;
4.Consolidarea şi diversificarea serviciilor din cadrul circuitului integrat de asistenţă, adresate persoanelor consumatoare de droguri aflate în sistemele privative de libertate;
5.Dezvoltarea de servicii interinstituţionale integrate pentru consumatorii de droguri care au săvârşit fapte penale cu pericol social redus şi pentru consumatorii de droguri aflaţi în evidenţa serviciilor de probaţiune în vederea includerii acestora în circuitul integrat de asistenţă.
PARTEA VII2: REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI
În contextul actual, oferta de droguri reprezintă mai mult decât o provocare determinată de caracterul său asimetric, neconvenţional de manifestare şi acţiune, forţând graniţele impuse de sistemele de control dezvoltate până în prezent. În acest sens, prezenta strategie abordează domeniul reducerii ofertei de droguri din perspectiva elementelor sale intrinseci, şi anume oferta de droguri pe piaţa ilicită şi măsuri de monitorizare, reducere şi control.
Obiective specifice:
1.Cunoaşterea dimensiunii ofertei de droguri în România;
2.Dezvoltarea şi consolidarea sistemului instituţional şi legislativ privind combaterea ofertei de droguri;
3.Eficientizarea activităţilor specifice de combatere a ofertei de droguri, a deturnării şi traficului de precursori şi controlul domeniilor conexe: corupţie, spălare de bani, confiscarea şi recuperarea creanţelor;
4.Întărirea mecanismelor de cooperare poliţienească şi judiciară în cadrul forumurilor europene, internaţionale şi ale zonelor de interes strategic internaţional pentru România.
PARTEA VII3: COORDONARE
Dezvoltarea unor politici coerente de răspuns la fenomenul drogurilor şi urmărirea tendinţelor acestui fenomen au la bază o viziune globală şi colaborarea reală a tuturor factorilor sociali implicaţi. În acest context, principiul de bază al eficienţei strategiei naţionale în domeniul drogurilor este coordonarea. Acesta reprezintă garanţia sincronizării tuturor activităţilor către un obiectiv strategic comun, asumat de către toate structurile guvernamentale şi neguvernamentale implicate în ameliorarea sau reducerea problemelor identificate în domeniul drogurilor.
Existenţa unui sistem de coordonare a răspunsului instituţional se impune datorită complexităţii fenomenului drogurilor, abordarea făcându-se inter-guvernamental, inter-instituţional şi inter-sectorial. În acest context, cooperarea şi coordonarea între nivelurile local, regional, naţional şi internaţional reprezintă o condiţie esenţială în implementarea eficientă şi echilibrată a politicii în domeniul drogurilor.
Coordonarea facilitează o mai bună gestionare a intervenţiilor, prin armonizarea deciziilor cu utilizarea raţională şi eficientă a tuturor resurselor existente, în scopul atingerii ţintelor propuse.
În plus, mecanismele de coordonare sunt necesare pentru a intensifica cooperarea între sectoarele de reducere a cererii şi ofertei de droguri, pentru a se ajunge la acţiuni concertate şi pentru a evita contradicţiile, suprapunerile sau consecinţele nedorite ale unor intervenţii specifice.
În acest context, instituirea şi consolidarea unui sistem eficient de coordonare interinstituţională reprezintă cheia consensului între autorităţile responsabile cu implementarea politicilor în domeniul drogurilor.
Mecanismele de coordonare instituite în domeniul drogurilor au rolul de a identifica, aplica şi monitoriza răspunsul la problema consumului şi traficului de droguri, care implică mai mulţi factori, de la nivel central, teritorial şi local, din diverse sectoare de activitate (mai ales sănătate publică, aplicarea legii şi educaţie), furnizori de servicii sociale publici şi privaţi, mediul privat, industrie, mass media, instituţii de cercetare, comunităţi locale şi cetăţeni.
În contextul politicii naţionale în domeniul drogurilor, coordonarea se realizează pe orizontală, între diferite ministere şi administraţii la nivel naţional, şi pe verticală, de la nivel guvernamental către nivelul regional şi local, pe baza principiului responsabilităţii sociale.
Responsabilitatea coordonării generale aparţine Agenţiei Naţionale Antidrog, instituţie specializată din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, abilitată prin lege să coordoneze la nivel naţional răspunsul la fenomenul drogurilor.
Obiective specifice:
1.Consolidarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog şi a mecanismului naţional de coordonare în domeniul drogurilor şi precursorilor;
2.Armonizarea rolurilor şi responsabilităţilor pentru fiecare factor social din domeniu;
3.Reducerea timpului instituţional de răspuns la problemele specifice apărute;
4.Eliminarea barierelor interinstituţionale în oferirea de servicii;
5.Creşterea vizibilităţii si credibilităţii instituţiilor statului si a implicării societăţii civile;
6.Valorificarea eficientă a resurselor umane, financiare şi logistice;
7.Îmbunătăţirea calităţii actului profesional al tuturor categoriilor de specialişti cu atribuţii în domeniul drogurilor şi domenii conexe prin formare de bază şi continuă;
8.Facilitarea comunicării, a schimburilor de bune practici şi resurse de informare între factorii sociali implicaţi în reducerea cererii şi ofertei de droguri.
PARTEA VII4: COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
Obiective specifice:
1.Prezenţa permanentă şi activă în cadrul mecanismelor europene de coordonare a politicilor antidrog, atât pe componenta de reducere a ofertei de droguri, cât şi pe componenta de reducere a cererii de droguri şi schimbului de date şi informaţii, precum şi reprezentarea instituţiilor naţionale implicate în politica antidrog în cadrul dialogurilor bilaterale între Uniunea Europeană şi alţi actori implicaţi în efortul de combatere a fenomenului drogurilor;
2.Asigurarea reprezentării României în cadrul reuniunilor forurilor internaţionale de luptă împotriva traficului şi consumului de droguri prin corelarea poziţiei ţării noastre cu declaraţiile oficiale ale Uniunii Europene;
3.Redimensionarea dialogului regional, atât la nivelul statelor riverane bazinului Mării Negre şi statelor sud-est europene, în domeniul politicilor antidrog, cât şi conjugarea eforturilor naţionale către diminuarea efectelor negative ale traficului şi consumului de droguri în zonă, fundamentate pe baza analizelor comprehensive a riscurilor şi vulnerabilităţilor legate de controlul drogurilor, inclusiv noile substanţe cu proprietăţi psihoactive cu impact asupra securităţii naţionale sau stabilităţii regionale şi susţinerea demersurilor necesare pentru atenuare şi diminuare în cadrul forurilor europene şi internaţionale;
4.Consolidarea rolului României in programele şi misiunile internaţionale derulate pe spaţiile de interes strategic în ceea ce priveşte controlul drogurilor;
5.Dezvoltarea unei platforme regionale de schimb de informaţii şi bune practici la frontiera externă a Uniunii Europene, în marja instrumentului european de vecinătate şi parteneriat, axată pe noile riscuri şi vulnerabilităţi generate de fenomenul drogurilor;
6.Elaborarea, implementarea şi participarea în cadrul programelor europene şi internaţionale cu finanţare externă nerambursabilă, destinate dezvoltării componentelor naţionale şi regionale de reducere a cererii şi ofertei de droguri, precum şi a celei de cercetare şi schimb de informaţii şi bune practici.
PARTEA VII5: CERCETARE, EVALUARE, INFORMARE
În perioada 2013-2020 se va urmări analiza transversală a datelor oferite de indicatori, dar şi dezvoltarea unor cercetări ad-hoc, în vederea evaluării şi adaptării răspunsului instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor neguvernamentale la nevoile identificate. Obiective specifice:
1.Consolidarea sistemului de colectare şi analiză a datelor din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri;
2.Dezvoltarea unei baze solide de date, validate ştiinţific, în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri;
3.Consolidarea sistemului de raportare a datelor din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri;
4.Consolidarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog în cadrul reţelei REITOX a Uniunii Europene şi ca structură unică de colectare şi diseminare de date în domeniul drogurilor la nivel naţional;
5.Consolidarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog ca structură unică de colectare şi diseminare de date în domeniul precusorilor de droguri;
6.Promovarea cercetării ştiinţifice ca nucleu fundamental în definirea şi dezvoltarea măsurilor de răspuns la fenomenul drogurilor;
7.Diseminarea de date valide şi comparabile la nivel naţional şi european.
PARTEA VIII: REZULTATELE POLITICILOR PUBLICE
La sfârşitul perioadei de implementare, rezultatele determinate de atingerea obiectivelor strategiei sunt:
- În România va funcţiona un sistem integrat de reducere a cererii de droguri, comprehensiv, eficient şi bazat pe rezultate ştiinţifice, care va include măsuri de prevenire, tratament, prevenire a riscurilor şi consecinţelor asociate consumului de droguri, precum şi de reintegrare socială, sistem care va acţiona în mediile de intervenţie preventivă în corelaţie cu serviciile de asistenţă specializată, inclusiv prin adaptarea permanentă a acestuia la tendinţele şi dinamica fenomenului, astfel încât prevalenţa consumului de droguri să fie menţinută cel puţin la acelaşi nivel comparativ cu cel actual. Măsurile de reducere a cererii de droguri vor lua în considerare toate aspectele medicale psihologice şi sociale determinate de consumul de droguri, inclusiv alcool şi tutun, de policonsum, precum şi de apartenenţa la unul sau mai multe grupuri vulnerabile.
- Reducerea ofertei de droguri implică efortul conjugat al tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, la nivel naţional şi internaţional iar rezultatele aşteptate vizează menţinerea la un nivel scăzut a infracţionalităţii în domeniul drogurilor şi a infracţionalităţii conexe, având ca efect sporirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului şi reducerea impactului negativ al traficului ilicit de droguri asupra securităţii şi siguranţei pe teritoriul ţării noastre.
De asemenea, scăderea disponibilităţii drogurilor pe piaţa ilicită, identificarea şi distrugerea culturilor ilicite şi a laboratoarelor clandestine de producere a drogurilor, confiscarea bunurilor şi valorilor provenite din săvârşirea de infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor reprezintă rezultatele preconizate a fi atinse prin implementarea activităţilor în domeniul reducerii ofertei de droguri.
- În România va funcţiona un sistem de coordonare a politicii antidrog care va evidenţia exact dacă intervenţiile din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri sunt echilibrate şi eficiente din punctul de vedere al resurselor umane, logistice şi financiare. Acest lucru va asigura previzionarea şi ajustarea intervenţiilor în funcţie de dinamica fenomenului drogurilor.
- În ceea ce priveşte componenta de cooperare internaţională, implementarea Strategiei Naţionale Antidrog va conduce la conturarea unei politici regionale de răspuns la provocările drogurilor, concomitent cu menţinerea şi consolidarea rolului activ al României în cadrul forurilor internaţionale şi europene în materie;
- Utilizarea bazelor de date în fundamentarea tuturor iniţiativelor şi deciziilor de politici publice în domeniul drogurilor.
Datorită acţiunilor implementate, populaţia României va cunoaşte şi va conştientiza mai bine efectele fenomenului drogurilor asupra vieţii, sănătăţii, echilibrului psihic, stabilităţii economice, siguranţei şi securităţii la nivel individual şi social.
PARTEA IX: REZULTATELE ACŢIUNILOR
Obiectivele specifice propuse sunt de natură a genera până în anul 2020 un impact favorabil asupra sănătăţii şi incluziunii sociale, ordinii şi siguranţei publice. În acest sens, planurile de acţiune aferente strategiei detaliază şi stabilesc concret măsurile şi intervenţiile din domeniul reducerii cererii şi ofertei drogurilor, coordonării, cooperării internaţionale, cercetării, evaluării şi informării pornind de la o abordare coerentă şi eficientă.
PARTEA X: INDICATORI
Planurile de acţiune necesare implementării Strategiei, cuprind activităţile concrete şi indicatorii cantitativi şi calitativi aferenţi fiecărei acţiuni asumate de instituţiile responsabile.
PARTEA XI: IMPLICAŢII PENTRU BUGET
Identificarea şi dezvoltarea mecanismelor financiare, inclusiv a componentelor legislative pentru punerea în aplicare a acestora, va contribui la consolidarea rolului instituţiilor naţionale implicate şi creşterea capacităţii de reacţie a acestora la dinamica fenomenului, utilizând în principal două paliere de finanţare, respectiv:
1.atragerea şi valorificarea optima a fondurilor externe nerambursabile la nivelul Uniunii Europene şi a altor organisme internaţionale în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri;
2.asigurarea creditelor bugetare necesare susţinerii financiare a programelor şi activităţilor destinate reducerii cererii şi ofertei de droguri prin bugetele ordonatorilor principali de credite, potrivit obiectivelor şi priorităţilor stabilite de aceştia prin bugetele anuale, la nivelul instituţiilor publice naţionale şi locale implicate, cu încadrarea în limitele bugetare alocate acestora conform legilor bugetare anuale.
Întrucât perioada de referinţă pentru Strategia naţională antidrog acoperă intervalul 2013-2020, îndeplinirea obiectivelor propuse fiind asigurate prin transpunerea în practică a două planuri de acţiune, ale căror rezultate vor fi evaluate individual la finalul fiecăruia, ne regăsim în situaţia de a prognoza efortul bugetar şi pentru perioada 2017-2020, cu atât mai mult cu cât fenomenul drogurilor a căpătat o dinamică accentuată în ultimii ani ca urmare a dezvoltării serviciilor IT.
Totodată, efortul bugetar prezentat nu include integral fondurile cu finanţare externă nerambursabilă ce pot fi accesate pe acest domeniu, având în vedere faptul că la data elaborării prezentului document cadrul legislativ şi alocările financiare pentru aceste instrumente nu erau definitivate în sensul unor date certe şi a unor priorităţi de finanţare care să confere un minimum de informaţii pentru prognoză.
Strategia Naţională Antidrog 2013-2020 se implementează în limita fondurilor alocate, conform prevederilor legale în vigoare, ordonatorilor de credite implicaţi, prin legile anuale ale bugetului de stat.
PARTEA XII: IMPLICAŢII JURIDICE
În plan legislativ se impune evaluarea actelor normative aplicabile domeniului drogurilor, demersurile legislative urmărind, după caz, şi clarificarea competenţelor şi responsabilităţilor structurilor cu atribuţii în materie, corelarea domeniilor subsecvente, precum şi euroconformizarea cu actele comunitare aferente.
Iniţiativele legislative de modificare şi/ sau completare a unor acte normative de nivel superior (legi, ordonanţe ale Guvernului) şi a celor de nivel inferior (hotărâri ale Guvernului, precum şi ordine şi instrucţiuni ale ministrului administraţiei şi internelor) se vor realiza conform planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor oportunităţi reieşite din Strategia naţională.
PARTEA XIII: PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE
Monitorizarea Strategiei va fi efectuată prin colectarea regulată şi sistematică de date cu privire la activitatea curentă, ca o bază pentru evaluare şi imput pentru controlul de calitate. Suplimentar, va fi folosită ca o sursă generală şi sistematică cu privire intervenţiile viitoare.
În vederea obţinerii de informaţii privind modul de implementare a strategiei precum şi a rezultatelor pe care implementarea obiectivelor acesteia le va produce la nivel naţional, activităţile de monitorizare vor urmări două direcţii:
- Monitorizarea implementării strategiei: furnizează informaţii privind modul de implementare a acţiunilor menţionate în cadrul planului de acţiune. În acest sens vor fi elaborate rapoarte de monitorizare periodice conform graficului din planul de acţiune. Rapoartele de monitorizare vor fi elaborate de A.N.A;
- Monitorizarea atingerii obiectivelor: efectele strategiei vor fi resimţite şi după ce activităţile pe care aceasta le propune au fost implementate. Astfel, pentru a fi posibilă o evaluare a performanţei măsurilor propuse este necesar a derula un proces de monitorizare care urmează să se desfăşoare atât pe parcursul implementării cât Şi după ce strategia a fost finalizată. Pe parcursul implementării strategiei unele activităţi produc rezultate care ar putea să conducă la modificări ale modului în care au fost concepute activităţile. În aceste situaţii, pot fi formulate recomandări privind modul în care profilul activităţilor ar putea fi îmbunătăţit astfel încât să conducă la creşterea performanţei în atingerea obiectivelor strategiei.
Evaluarea va fi folosită ca un instrument important pentru planificarea viitoare. Evaluarea va lua în considerare următoarele criterii:
- Eficacitatea şi eficienţa măsurilor şi acţiunilor întreprinse pentru realizarea obiectivelor în termeni de performanţă, rezultate şi valoare adăugată;
- Relevanţa obiectivelor şi măsurilor de intervenţie propuse pentru îndeplinirea acestora;
- Impactul social şi economic al rezultatelor obţinute şi a modalităţilor propuse pentru atingerea acestora;
- Sustenabilitatea rezultatelor pe termen mediu şi lung;
- Valoare adăugată ca element de noutate faţă de documentele programatice anterioare.
Pe parcursul implementării Strategiei, Agenţia va realiza două evaluări: o evaluare intermediară la jumătatea perioadei de implementare care va corespunde cu evaluarea primului plan de acţiune şi o evaluare ex-post care va încorpora rezultatele evaluărilor celor două planuri de acţiune.
PARTEA XIV: ETAPE ULTERIOARE ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE
Pornind de la rezultatele evaluării ex-post a Strategiei naţionale antidrog 2013-2020, de la contextul mondial, european şi regional al fenomenului drogurilor şi de la reacţiile de răspuns ale instituţiilor pe fiecare nivel, la sfârşitul perioadei va fi elaborată şi implementată o nouă strategie. Instituţiile responsabile vor fi determinate la acel moment în funcţie de noile obiective, acţiuni şi competenţe.
Anexa nr. 2: PLANUL DE ACŢIUNE pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2013-2016
PARTEA I: REDUCEREA CERERII DE DROGURI
Obiectiv: Reducerea cererii de droguri, prin consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire şi asistenţă, în concordanţă cu evidenţele ştiinţifice, ce cuprinde totalitatea programelor, proiectelor şi intervenţiilor universale, selective şi indicate de prevenire implementate în şcoală, familie şi comunitate, precum şi intervenţiile de identificare, atragere şi motivare a consumatorilor de droguri în vederea furnizării de servicii de asistenţă specializată ce au ca finalitate integrarea socială.
CAPITOLUL A: Prevenirea consumului de droguri
SECŢIUNEA A1: Prevenirea în şcoală

Obiective specifice

Activităţi

Rezultate

Indicatori de evaluare

Termen de evaluare

Termen de finalizare

Responsabili

1. Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizarea populaţiei şcolare în vederea neînceperii consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber

1.1. Implementarea de proiecte de formare în domeniul adicţiilor destinate personalului didactic din învăţământul preuniversitar

Minimum un proiect de formare, Personalul didactic din învăţământul preuniversitar format în domeniul adicţiilor

Număr de proiecte cu componentă de formare, Număr de cursuri de formare organizate;

Număr de participanţi la formare

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog; Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului

 

1.2. Organizarea la nivel naţional şi local a unor conferinţe/ seminarii cu tema „Bune practici în prevenirea consumului de droguri în mediul şcolar".

Minimum o conferinţă naţională/un seminar

Număr de conferinţe/se minării organizate,

Număr de participanţi,

Număr de materiale informative realizate

Anual

2016

Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

1.3. Implementarea de proiecte pilot, la nivel naţional Şi local, de intervenţie timpurie în mediul preşcolar, prin creşterea influenţei factorilor de protecţie şi scăderea influentei factorilor de risc.

Minimum 2 proiecte pilot de intervenţie timpurie în mediul preşcolar

Număr de proiecte, Număr de beneficiari direcţi, Număr beneficiari indirecţi

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

1.4. Implementarea de proiecte naţionale şi/sau locale de educaţie nonformală, în vederea dezvoltării personalităţii de tip asertiv şi a mecanismelor de coping, necesare în adoptarea deciziilor corecte şi responsabile în legătură cu consumul de tutun, alcool, droguri şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, proiecte adresate elevilor de gimnaziu.

Minimum 2 proiecte de educaţie nonformală adresate elevilor de gimnaziu, Dezvoltarea personalităţii de tip asertiv la elevii de gimnaziu

Număr de proiecte, Număr de beneficiari direcţi, Număr de beneficiari indirecţi, Număr de materiale informative, Număr de proiecte, Număr de grupuri de lucru

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

1.5. Dezvoltarea la nivel naţional/local de proiecte de informare, educare, conştientizare cu privire la consumul de tutun, alcool, droguri şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, adresate elevilor din învăţământul preuniversitar şi universitar

Minimum 10 proiecte locale de informare, educare, conştientizare adresate elevilor din învăţământul preuniversitar si universitar- informarea, educarea şi conştientizarea elevilor şi studenţilor privind consumul de tutun, alcool, droguri şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive

Număr de proiecte,

Număr de beneficiari direcţi,

Număr de beneficiari indirecţi,

Număr de materiale informative distribuite

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Partenerii implicaţi în proiecte

 

1.6. Implementarea la nivel local de proiecte pilot de prevenire a consumului de tutun, alcool, droguri şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, bazate pe principiile educaţiei între egali în învăţământul preuniversitar.

Minimum 5 proiecte locale de prevenire bazate pe principiile educaţiei între egali, Elevii din învăţământul preuniversitar formaţi să desfăşoare activităţi de prevenire

Număr de proiecte, Număr de elevi formaţi să desfăşoare activităţi de prevenire

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

1.7. Implementarea de proiecte naţionale şi/sau locale orientate pe activităţi de petrecere a timpului liber (culturale, artistice şi sportive), ca alternativă sănătoasă la consumul de tutun, alcool, droguri şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, adresate elevilor din învăţământul preuniversitar şi universitar

Minimum 5 proiecte locale şi un proiect naţional, orientate pe activităţi de petrecere a timpului liber ca alternativă la consumul de tutun, alcool, droguri şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive

Număr de proiecte,

Număr de beneficiari direcţi

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Partenerii implicaţi în proiecte

 

1.8. Implementarea de proiecte naţionale şi locale de prevenire selectivă a consumului de droguri, adresate grupurilor la risc (elevi cu părinţi dependenţi de tutun, alcool şi droguri, elevi din familii cu statut socio- economic scăzut, elevi cu risc de abandon şcolar, elevi cu comportament deviant etc).

Minimum 2 proiecte locale/naţion ale de prevenire selectivă a consumului de droguri adresate grupurilor la risc,

Identificarea de grupuri la risc fată de consumul de droguri

Număr de proiecte, Număr de beneficiari direcţi, Număr de grupuri la risc, Număr de materiale informative

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

1.9 Implementarea, în rândul populaţiei şcolare, a unei campanii naţionale de prevenire (cu o componentă media) a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive.

O campanie naţională de prevenire a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive

Număr de beneficiari direcţi,

Număr de beneficiari indirecţi,

Număr de materiale de campanie distribuite,

Număr sesiuni/întâlniri, Număr de parteneriate, Număr apariţii TV/articole presă scrisă

2014

2014

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului Şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţi administraţiei publice locale, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea civilă

 

1.10. Implementarea în rândul populaţiei şcolare a unei campanii naţionale de prevenire (cu o componentă media) în funcţie de rezultatele studiului ESPAD din 2015.

O campanie naţională de prevenire în funcţie de rezultatele studiului ESPAD

Număr de beneficiari direcţi,

Număr de beneficiari indirecţi,

Număr de materiale de campanie distribuite, Număr sesiuni/întâlniri, Număr de parteneriate, Număr apariţii TV/articole presă scrisă

2016

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea civilă

2. Creşterea nivelului de informare, sensibilizare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea evitării transformării consumului experimental şi ocazional în consum regulat, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber

2.1 Implementarea, în rândul populaţiei şcolare, a unei campanii naţionale de prevenire (cu o componentă media) a consumului de canabis.

O campanie naţională de prevenire a consumului de canabis

Număr de beneficiari direcţi,

Număr de beneficiari indirecţi,

Număr de materiale de campanie distribuite,

Număr

sesiuni/întâlniri, Număr de parteneriate, Număr apariţii TV/articole presă scrisă

2015

2015

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor vârstnice, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea civilă

 

2.2. Implementarea de proiecte naţionale şi locale de prevenire indicată a consumului de droguri adresate elevilor din învăţământul preuniversitar şi universitar, aflaţi la debutul consumului de tutun, alcool, droguri şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive

Minimum 2 proiecte locale de prevenire indicată a consumului de droguri

Aria de acoperire,

Număr de beneficiari direcţi,

Număr de beneficiari indirecţi,

Număr de materiale informative distribuite,

Număr de parteneriate, Număr

sesiuni/întâlniri

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 
SECŢIUNEA A2: Prevenirea în familie

Obiective specifice

Activităţi

Rezultate

Indicatori de evaluare

Termen de evaluare

Termen de finalizare

Responsabili

1. Creşterea nivelului de sensibilizare şi responsabilizare a familiilor în vederea oferirii de modele pozitive copiilor, în cadrul programelor de informare, educare şi conştientizare cu privire la efectele consumului de droguri

1.1. Implementarea unei campanii naţionale de informare, educare Şi conştientizare a familiilor

Minimum o campanie naţională

Aria de acoperire, Număr de parteneriate,

Număr de beneficiari direcţi,

Număr de beneficiari indirecţi,

Număr de sesiuni/întâlniri, Număr apariţii TV/presă scrisă

2015

2015

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Societatea civilă, Societatea Română de Radiodifuziune

 

1.2 Implementarea de campanii naţionale şi/sau locale de prevenire indicată adresate mamelor consumatoare de droguri.

Minimum o campanie naţională sau 2 campanii locale

Aria de acoperire, Număr de parteneriate, Număr de beneficiari direcţi, Număr de beneficiari indirecţi, Număr de sesiuni/întâlniri, Număr apariţii TV/presă scrisă

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Sănătăţii, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Civilă

2. Dezvoltarea rolului proactiv al familiilor în viaţa copiilor în vederea formării sau întăririi abilităţilor pentru creşterea influenţei factorilor de protecţie

2.1 Implementarea unor proiecte pilot locale de tip „Şcoala părinţilor" de formare de abilităţi cu rol de factori de protecţie în consumul de droguri

Minimum 2 proiecte locale

Aria de acoperire, Număr de sesiuni/întâlniri, Număr de parteneriate, Număr de beneficiari direcţi, Număr de beneficiari indirecţi

2014

2014

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Societatea civilă

 

2.2. Implementarea unui proiect naţional de formare de abilităţi educative privind prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri

Minimum un proiect

Aria de acoperire, Număr de sesiuni/întâlniri, Număr de parteneriate, Număr de beneficiari direcţi, Număr de beneficiari indirecţi

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Societatea civilă

SECŢIUNEA A3: Prevenire comunitară

Obiective specifice

Activităţi

Rezultate

Indicatori de evaluare

Termen de evaluare

Termen de finalizare

Responsabili

1. Reducerea influenţei factorilor de risc şi dezvoltarea influenţei factorilor de protecţie în cadrul grupurilor vulnerabile, corelat cu nevoile şi particularităţile acestora

1.1. Realizarea unui studiu calitativ de identificare a categoriilor de grupuri vulnerabile cu risc crescut de consum de droguri şi a nevoilor acestor grupuri, în funcţie de tipurile de droguri consumate.

Un studiu calitativ

Aria de acoperire, Număr de rapoarte diseminate, Număr de instituţii beneficiare, Număr de profesionişti beneficiari ai studiului

2014

2014

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

 

1.2. Implementarea de proiecte de prevenire a consumului de droguri adresate unui minimum de 3 categorii de grupuri vulnerabile identificate în cadrul studiului calitativ, în vederea reducerii influenţei factorilor de risc şi creşterii influenţei factorilor de protecţie

Minimum 3 proiecte locale/naţionale, funcţie de caracterisiticile grupurilor vulnerabile identificate

Număr de proiecte, Aria de acoperire, Număr de sesiuni/întâlniri, Număr de parteneriate, Număr de beneficiari direcţi, Număr de beneficiari indirecţi, Număr de materiale informative

2015

2015

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Societatea civilă Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Autorităţile administraţiei publice locale.

2. Reducerea influenţei factorilor de risc şi dezvoltarea influenţei factorilor de protecţie la categoriile profesionale ce sunt predispuse consumului de droguri, corelat cu nivelul de responsabilitate socială şi particularităţile acestora

2.1 Implementarea unei campanii naţionale de prevenire a consumului de droguri la locul de muncă.

O campanie naţională

Număr de campanii, Număr de categorii profesionale beneficiare, Număr de beneficiari direcţi, Număr de beneficiari indirecţi, Număr de materiale distribuite, Număr de apariţii TV/presă scrisă, Număr de parteneriate, Număr de proiecte, Număr de agenţi economici beneficiari, Număr de beneficiari direcţi

2016

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea civilă, Autorităţile administraţiei publice locale

 

2.2. Implementarea unor proiecte locale de prevenire a consumului de alcool la locul de muncă în ariile geografice cu o prevalenţă ridicată a consumului.

Minimum 2 proiecte locale

Număr de proiecte, Aria de acoperire, Număr de beneficiari indirecţi, Număr de parteneriate, Număr de sesiuni/întâlniri, Număr de materiale informative

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea civilă, Autorităţile administraţiei publice locale.

3. Adoptarea unui stil de viaţă sănătos la nivelul populaţiei generale, ca alternativă la consumul de droguri, în cadrul programelor de petrecere a timpului liber

3.1. Implementarea de proiecte locale de prevenire a consumului de droguri, în spaţii recreaţionale (cluburi, săli de sport, parcuri etc.)

Minimum 5 proiecte locale

Număr de proiecte, Aria de acoperire, Număr de beneficiari direcţi, Număr de beneficiari indirecţi, Număr de parteneriate, Număr de materiale informative, Număr sesiuni/întâlniri

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

3.2. Implementarea unui proiect naţional de prevenire universală, centrat pe programele de petrecere a timpului liber, ca alternativă la consumul de droguri.

Un proiect

Număr de proiecte,

Aria de acoperire,

Număr de beneficiari direcţi,

Număr de beneficiari indirecţi,

Număr de parteneriate,

Număr de materiale informative,

Număr sesiuni/întâlniri

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii, Societatea civilă

 
SECŢIUNEA A4: Campanii de reducere a cererii de droguri

Obiective specifice

Activităţi

Rezultate

Indicatori de evaluare

Termen de evaluare

Termen de finalizare

Responsabili

1. Creşterea nivelului de informare şi conştientizare a populaţiei generale şi a populaţiei la risc asupra efectelor, riscurilor şi consecinţelor negative ale consumului de droguri în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de droguri

1.1. Implementarea unei campanii naţionale media de sensibilizare, conştientizare şi informare, adresată populaţiei generale, referitoare la consumul de droguri şi efectele acestuia.

O campanie

Număr de campanii, Aria de acoperire

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea civilă

 

1.2. Implementarea unor campanii locale de prevenire a consumului de droguri adresate persoanelor care solicită încheierea unor contracte de muncă în afara României, persoane aflate în evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Minimum 2 proiecte locale

Număr de campanii,

Aria de acoperire,

Număr de beneficiari direcţi,

Număr de beneficiari indirecţi,

Număr de parteneriate,

Număr de sesiuni/întâlniri,

Număr de materiale promoţionale distribuite

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Societatea civilă, Autorităţile administraţiei publice locale

2. Creşterea nivelului de informare şi sensibilizare a populaţiei generale cu privire la aspectele medicale, psihologice şi sociale ale consumului si dependenţei de droguri în vederea diminuării stigmatizării şi marginalizării sociale a consumatorilor de droguri

2.1. Implementarea unei campanii naţionale media de sensibilizare a populaţiei generale având ca scop destigmatizarea consumatorilor de droguri.

O campanie naţională

Număr de campanii, Aria de acoperire, Număr de beneficiari direcţi, Număr de beneficiari indirecţi, Număr de parteneriate,

Număr de sesiuni/întâlniri, Număr de materiale promoţionale distribuite, Număr de apariţii TV/presă scrisă

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Societatea Română de Radiodifuziune, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Societatea civilă

 

2.2. Implementarea unei campanii naţionale de informare a populaţiei generale privind serviciile integrate de prevenire şi asistenţă.

O campanie naţională

Număr de campanii,

Aria de acoperire,

Număr de beneficiari direcţi,

Număr de beneficiari indirecţi,

Număr de parteneriate,

Număr de sesiuni/întâlniri,

Număr de materiale promoţionale distribuite,

Număr de apariţii TV/presă scrisă

Anual

2015

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea civilă, Autorităţile administraţiei publice locale

3. Creşterea nivelului de implicare a mediilor de comunicare în masă în promovarea şi susţinerea programelor de prevenire a consumului de droguri

3.1. Realizarea de activităţi de informare şi formare în adicţii adresate reprezentanţilor mass-media

Minimum 4 activităţi

Număr de activităţi, Aria de acoperire, Număr de sesiuni de informare realizate, Număr de sesiuni de formare realizate, Număr de jurnalişti, Număr de materiale distribuite

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Societatea civilă

 

3.2. Realizarea, la nivel local, de mese rotunde şi seminarii cu reprezentanţi mass-media, în vederea promovării proiectelor de prevenire a consumului de droguri

Minimum 4 evenimente

Număr de evenimente, Aria de acoperire, Număr de materiale diseminate, Număr de participanţi,

Număr de apariţii TV/articole presă scrisă

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Societatea civilă

CAPITOLUL B: Asistenţa consumatorilor de droguri
SECŢIUNEA Bl: Identificarea, atragerea şi motivarea consumatorilor de droguri în vederea includerii în serviciile de asistenţă specializată

Obiective specifice

Activităţi

Rezultate

Indicatori de evaluare

Termen de evaluare

Termen de finalizare

Responsabili

1. Diversificarea serviciilor de tip programe de substituţie şi programe de schimb de seringi, în comunitate şi în sistemele privative de libertate, în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri

1.1. Dezvoltarea de servicii tip programe de substituţie cu prag scăzut de admitere, în comunitate şi în sistemele privative de libertate

Minimum 2 servicii dezvoltate

Număr de servicii, Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

1.2. Dezvoltarea de centre de reducere a riscurilor în zonele de risc

Minimum 2 centre dezvoltate

Număr de centre, Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă.

 

1.3. Dezvoltarea programelor de schimb de seringi în sistemele privative de libertate

Minimum 2 programe dezvoltate

Număr de programe, Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Societatea civilă

 

1.4. Promovarea programelor de distribuţie de seringi în cadrul farmaciilor din zonele cele mai afectate de consumul de droguri pe cale injectabilă

50 % din numărul de farmacii din Bucureşti implicate

Număr de farmacii, Număr de seringi distribuite

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Colegiul Farmaciştilor din România, Farmacii, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

1.5. Dezvoltarea de servicii tip dispozitive stradale pentru distribuţie de seringi în zonele cele mai afectate de consumul de droguri pe cale injectabilă

Minimum 2 dispozitive funcţionale

Număr de seringi distribuite

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

1.6. Evaluarea eficienţei serviciilor de reducere a riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri şi a nevoilor beneficiarilor acestora

Minim un studiu realizat

Aria de acoperire,

Număr de întâlniri de lucru,

Număr de beneficiari implicaţi în studiu,

Număr de rapoarte diseminate,

Număr de instituţii beneficiare,

Număr de profesionişti beneficiari ai studiului

Anual

2015

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

2. Dezvoltarea intervenţiilor de identificare, atragere şi motivare a persoanelor consumatoare de droguri care nu au contact cu serviciile de asistenţă specializată, în special pentru persoanele cu istoric îndelungat de consum, persoanele consumatoare marginalizate sau excluse social, grupurile etnice, persoanele consumatoare care practică sexul comercial, bărbaţi care fac sex cu bărbaţi, femeile şi copiii consumatori

2.1. Creşterea capacităţii instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale ce au ca specific apărarea drepturilor omului şi furnizarea de servicii pentru grupurile vulnerabile la risc, în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri prin formarea de peer- educators, dezvoltarea unor platforme online etc.

Minimum 4 activităţi realizate

Aria de acoperire, Număr de întâlniri de lucru, Număr de activităţi realizate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Avocatul Poporului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

2.2. Dezvoltarea de servicii tip unităţi mobile pentru identificarea şi atragerea persoanelor consumatoare de droguri care nu au contact cu serviciile de asistenţă în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri în zonele cele mai afectate de consumul de droguri pe cale injectabilă

Minimum 2 servicii tip unităţi mobile dezvoltate

Aria de acoperire, Număr de unităţi mobile, Număr de beneficiari

Anual

2014

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

2.3. Dezvoltarea de servicii, adaptate pentru persoanele cu istoric îndelungat de consum

Minimum un serviciu dezvoltat

Număr de servicii, Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Internelor prin Agenţia Naţională Antidrog, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

2.4. Dezvoltarea serviciilor şi instrumentelor de lucru adaptate nevoilor persoanelor consumatoare de droguri aparţinând grupurilor etnice şi imigranţilor

Minimum un serviciu dezvoltat, Minimum un instrument dezvoltat

Aria de acoperire,

Număr de servicii realizate,

Număr de instrumente realizate,

Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Imigrări, Agenţia Naţională pentru Romi, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

2.5. Dezvoltarea serviciilor şi instrumentelor de lucru adaptate pentru persoanele consumatoare care practică sexul comercial şi pentru bărbaţi care fac sex cu bărbaţi

Minimum un serviciu dezvoltat, Minimum un instrument dezvoltat

Număr de

servicii

realizate,

Număr de

instrumente

realizate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

2.6. Dezvoltarea serviciilor şi instrumentelor de lucru adaptate pentru femeile şi copiii consumatori

Minimum un centru pentru copiii consumatori funcţional, Instrumente de lucru create şi aplicate

Număr de centre, Număr de instrumente, Număr de intervenţii realizate, Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

2.7. Dezvoltarea unor intervenţii pentru românii care lucrează în străinătate sau care se deplasează frecvent în străinătate şi care sunt consumatori de droguri

Minimum o platformă on-line operaţională, Minimum un ghid cu informaţii specifice

Număr de accesări, Număr de glii duri tipărite,

Număr de ghiduri distribuite

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Afacerilor Externe, Autorităţile administraţiei publice locale, Cultele, Societatea civilă

3. Îmbunătăţirea accesului consumatorilor de droguri injectabile la servicii de prevenire, consiliere, tratament, testare şi vaccinare HIV, HVB, HVC, TBC şi a altor boli asociate, în comunitate şi în sistemele privative de libertate

3.1. Realizarea de întâlniri trimestriale ale coordonatorilor programelor naţionale care au şi o componentă de prevenire a bolilor asociate consumului de droguri, în special a HIV-SIDA şi alte boli infecţioase

Programele naţionale cu o componentă de prevenire HIV/hepatite şi alte boli infecţioase corelate

Număr de întâlniri

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţile administraţiei publice locale

 

3.2. Realizarea unei baze de date online privind serviciile de prevenire, consiliere, tratament, testare şi vaccinare a bolilor asociate consumului de droguri

Un site interactiv realizat

Număr de accesări

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

3.3. Promovarea sănătăţii prin dezvoltarea de comportamente sexuale şi de injectare responsabile

Materiale informative realizate

Număr de materiale realizate, Număr de materiale distribuite, Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

3.4. Referirea consumatorilor de droguri injectabile către servicii de tratament pentu HIV hepatită: HAV tip B, HAV tip C,TBC şi alte boli asociate.

Accesul consumatorilor de droguri la tratament HIV, HVB, HVC, TBC şi a altor boli asociate

Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

3.5. Referirea consumatorilor de droguri injectabile către unităţile sanitare în vederea vaccinării (în funcţie de antecedentele vaccinale) contra bolilor infecţioase care se pot transmite parenteral: hepatită HAV tip B, HAV tip C, tetanosul (în cazul seringilor murdare de pământ, praf).

Accesul consumatorilor de droguri la vaccinare

Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Internelor prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţile Administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

3.6. Referirea consumatorilor de droguri injectabile către serviciile de testare voluntară şi confidenţială, pe baza consimţământului informat, cu asigurarea consilierii pre şi post testare, pentru HIV, HVC (HVB pentru nevaccinaţi), TB şi alte infecţii asociate consumului de droguri

Accesul consumatorilor de droguri la testare

Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

4. Dezvoltarea capacităţii de răspuns interinstituţional a serviciilor sociale, serviciilor juridice, serviciilor de urgenţă, unităţilor de poliţie şi de arest, evidenţa populaţiei, în vederea optimizării intervenţiilor adresate consumatorilor de droguri care nu sunt incluşi în programele specializate de asistentă

4.1. Realizarea unui grup intersectorial de experţi, ce are ca scop reacţia eficientă la provocările din domeniul reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri, bazată pe rezultatele studiilor şi cercetărilor ştiinţifice

Creşterea capacităţii de reacţie la provocările generate de consumul problematic de droguri

Număr de întâlniri, Număr de instituţii implicate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

4.2. Implementarea unor soluţii în vederea accesării, de către consumatorii de droguri, a programelor de alfabetizare/reluare a studiilor, precum şi a serviciilor sociale de bază

Creşterea accesului la serviciile de alfabetizare/reluare a studiilor precum şi la serviciile sociale de bază

Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Afacerilor Interne, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

4.3. Dezvoltarea standardelor si metodologiilor de lucru în domeniul outreach, precum şi implicarea şi formarea egalilor şi voluntarilor în munca de outreach

Un standard şi o metodologie de lucru în domeniul outreach realizate, 0 metodologie de lucru referitoare la formarea egalilor şi voluntarilor în munca de outreach realizată

Număr de standarde si metodologii dezvoltate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi persoanelor Vârstnice, Autorităţile Administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

4.4. Întărirea capacităţii de răspuns a profesioniştilor din diferite domenii (poliţişti, farmacişti, medici de familie, asistenţi sociali/ lucrători sociali etc.) în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri

Creşterea nivelului de informare şi conştientizare a profesioniştilor din diferite domenii în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri

Aria de acoperire,

Număr de sesiuni /întâlniri,

Număr de profesionişti formaţi

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

4.5. Realizarea unor evenimente ştiinţifice şi profesionale în vederea comunicării exemplelor de bune practici

Minimum 2 evenimente realizate

Număr de instituţii, Număr de participanţi

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

5. Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a consumatorilor de droguri, precum şi dezvoltarea de intervenţii adecvate în vederea prevenirii deceselor sau bolilor infecţioase asociate consumului de droguri

5.1. Instruirea personalului care lucrează în serviciile de urgenţă şi a altor servicii în vederea evitării supradozelor şi a tratamentului acestora

Dotarea şi pregătirea corespunzătoare a serviciilor de urgenţă

Aria de acoperire, Număr de servicii de urgenţă, Număr de profesionişti

Anual

2016

Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

5.2. Implicarea şi formarea egalilor şi voluntarilor în măsurile de reducere a deceselor ca urmare a consumului de droguri şi în măsurile de prim ajutor în caz de supradoză

Minimum 8 sesiuni de formare realizate

Număr de sesiuni, Număr de persoane formate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Sănătăţii, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

5.3. Realizarea de campanii în mediile recreaţionale (concerte, festivaluri, cluburi, zone turistice etc) în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri

Minimum 4 campanii realizate

Număr de campanii,

Număr de materiale distribuite,

Număr de beneficiari

Aria de acoperire,

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Societatea civilă Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia

 

5.4. Realizarea de campanii în vederea reducerii consecinţelor negative asociate consumului de droguri, referitoare la drogurile injectabile şi prevenirea supradozei, în comunitate şi în sistemele privative de libertate

Minimul 4 campanii realizate

Număr de campanii,

Număr de materiale distribuite,

Număr de beneficiari

Anual

2016

Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Sănătăţii, Societatea civilă

 
SECŢIUNEA B2: Asistenţa specializată în vederea integrării sociale a consumatorilor de droguri

Obiective specifice

Activităţi

Rezultate

Indicatori de evaluare

Termen de evaluare

Termen de finalizare

Responsabili

1. Dezvoltarea politicilor adecvate standardelor de calitate în vederea asigurării accesului în circuitul integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de droguri

1.1. Integrarea programelor terapeutice pentru consumatorii de droguri în oferta de servicii a reţelei publice de sănătate, a serviciilor sociale şi a serviciilor ANA în vederea reintegrării sociale a acestora şi/ sau prevenirii excluziunii sociale

Minimum 2 programe terapeutice pentru consumatorii de droguri integrate în oferta de servicii publice, Minimum 3 instrumente

Număr de beneficiari incluşi în programe terapeutice, Număr grupuri de lucru, Număr de instrumente elaborate

Anual

2016

Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

1.2. Promovarea accesului consumatorilor de droguri la echipamente medicale şi servicii de sănătate primară

Minimum 2 materiale informative elaborate, Minim 8 sesiuni de promovare

Număr de materiale informative elaborate,

Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Societatea civilă

 

1.3. Dezvoltarea cadrului legislativ privind asistenţa consumatorilor şi consumatorilor dependenţi de droguri pe baza recomandărilor europene în domeniu, adaptat contextului naţional, dacă este cazul

Un raport de analiză a cadrului legislativ

Număr de acte normative analizate; Număr de recomandări; Număr de propuneri de modificări legislative Număr de instituţii implicate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Societatea civilă

 

1.4. Elaborarea de propuneri de standarde ocupaţionale în domeniul adicţiilor

Minimum 2 standarde propuse

Număr propuneri; Număr de întâlniri de lucru

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Sănătăţii

 

1.5. Promovarea sistemului naţional de asistenţă integrată pentru consumatorii de droguri în rândul acestora şi în rândul altor furnizori de servicii publici sau privaţi

Minimum 2 conferinţe naţionale,

Minimum 2 materiale de promovare elaborate

Aria de acoperire, Număr de materiale de informare distribuite,

Număr de instituţii,

Număr de participanţi

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Societatea civilă

2. Adaptarea serviciilor din cadrul circuitului integrat de asistenţă la nevoile

individuale ale consumatorilor şi la modelele de consum, cu accent pe policonsum, consum combinat de substanţe, consum de medicamente fără prescripţie, consum de substanţe nonopioide, precum şi consum de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive

2.1. Consolidarea circuitului integrat de asistenţă prin dezvoltarea/resurselor de asistenţă/centre, publice şi private, adaptat nevoilor de asistenţă identificate prin evaluările anuale.

Minimum 15 centre

Aria de acoperire, Număr de centre, Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Autorităţile Administraţiei Publice Locale, Societatea civilă

 

2.2. Autorizarea centrelor care furnizează servicii adresate consumatorilor de droguri conform normelor şi standardelor naţionale în vigoare

Minimum 3 centre autorizate

Aria de acoperire, Număr de cereri de autorizare Număr de centre autorizate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

2.3. Înfiinţarea de centre pentru furnizarea de servicii ocupaţionale, de ergoterapie şi de asistenţă psihosocială, de orientare şi formare profesională pentru consumatorii de droguri aflaţi în circuitul integrat de asistenţă în vederea asimilării cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor care facilitează includerea pe piaţa muncii

Minimum un centru, Minimum 2 servicii

Aria de acoperire, Număr de centre, Număr de beneficiari; Număr de servicii

Anual

2016

Societatea civilă, Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

2.4. Implementarea de servicii alternative de informare, educare, recreere, formare de abilităţi, motivare şi creştere a responsabilităţii sociale în vederea incluziunii sociale a consumatorilor de droguri

Minimum 2 servicii furnizate

Aria de acoperire,

Număr de beneficiari;

Număr de servicii

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerial Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

 

2.5. Dezvoltarea de centre rezidenţiale (comunităţi terapeutice şi altele) care urmăresc scoaterea temporară a consumatorului din mediul social cu risc crescut de consum, creşterea factorilor psihosociali de protecţie, reconfigurarea personală pe direcţia menţinerii abstinenţei şi funcţionalităţii sociale

Minimum un centra funcţional

Aria de acoperire; Număr de beneficiari; Număr de centre Număr de servicii furnizate

Anual

2016

Ministerial Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Societatea civilă, Autorităţile administraţiei publice locale

 

2.6. Crearea de locuinţe protejate pentru consumatorii de droguri aflaţi în procesul menţinerii abstinenţei şi reintegrării socio- profesionale

Minimum o locuinţă protejată

Aria de acoperire

Anual

2016

Autorităţile administraţiei publice locale, Societatea civilă

3. Dezvoltarea politicilor adecvate nevoilor şi particularităţilor copiilor consumatori de droguri, în vederea identificării timpurii şi asigurării accesului în circuitul integrat de asistentă

3.1. Adaptarea şi dezvoltarea cadrului legislativ privind asistenţa copiilor consumatori de droguri, pe baza recomandărilor europene în domeniu, corelat contextului naţional, dacă este cazul

Un raport de analiză a cadrului legislativ pentru minori

Număr de acte normative analizate; Număr de recomandări; Număr de propuneri de modificări legislative Număr de instituţii implicate

Anual

2016

Ministerial Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Societatea civilă

 

3.2. Adaptarea mecanismelor de cooperare între serviciile de asistenţă integrată a copiilor consumatori de droguri şi sistemul public de asistenţă socială, medicală şi psihologică în vederea includerii acestora în circuitul integrat de asistentă

Minimum 4 întâlniri

Număr de întâlniri,

Aria de acoperire, Număr de grupuri de lucru,

Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Societatea civilă

4. Consolidarea şi diversificarea serviciilor din cadrul circuitului integrat de asistenţă, adresate persoanelor consumatoare de droguri aflate în sistemele privative de libertate

4.1. Adaptarea mecanismelor de lucru între serviciile de asistentă a consumatorilor de droguri şi sistemul privativ de libertate în vederea asigurării continuităţii intervenţiilor de asistenţă începute înaintea momentului reţinerii

Minimum 2 proceduri aprobate privind continuitatea intervenţiilor de asistenţă la trecerea din libertate în sistemul privativ de libertate sau invers

Aria de acoperire, Număr de grupuri de lucru;

Număr de beneficiari; Număr de proceduri

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor Societatea civilă

 

4.2. Asigurarea asistenţei integrate pentru consumatorii de droguri aflaţi în centrele de reţinere, de detenţie şi de reeducare precum şi asigurarea continuităţii intervenţiilor de asistenţă după momentul liberării

Minimum un program terapeutic derulat în sistemul privativ de libertate

Aria de acoperire, Număr de beneficiari; Număr de programe terapeutice

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Societatea civilă

5. Dezvoltarea de servicii interinstituţionale integrate pentru consumatorii de droguri care au săvârşit fapte penale cu pericol social redus şi pentru consumatorii de droguri aflaţi in evidenţa serviciilor de probaţiune în vederea includerii acestora în circuitul integrat de asistentă

5.1. Sensibilizarea profesioniştilor din cadrul instituţiilor de aplicare a legii în legătură cu prevederile normative în vigoare, privind accesul consumatorilor de droguri care au comis fapte penale cu pericol social redus şi al consumatorilor de droguri aflaţi în evidenţa serviciilor de probaţiune la circuitul integrat de asistenţă în vederea reabilitării sociale

Minimum 4 întâlniri de sensibilizare

Aria de acoperire, Număr de participanţi; Număr de întâlniri

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Societatea civilă

 

5.2. Capacitarea instituţiilor din circuitul de aplicare a legii şi cel de asistenţă integrată în vederea dezvoltării instituţionale pentru gestionarea cazurilor de consumatori de droguri care au săvârşit fapte penale cu pericol social redus şi de consumatori de droguri aflaţi în evidenţa serviciilor de probaţiune în vederea reabilitării sociale

Minimum 3 sesiuni de formare,

Minim un ghid de lucru elaborat

Aria de acoperire, Număr de sesiuni. Număr de participanţi, Număr de ghiduri elaborate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Societatea civilă

 

5.3. Dezvoltarea metodologiilor şi instrumentelor de lucru la nivel instituţional necesare includerii consumatorilor de droguri care au săvârşit fapte penale cu pericol social redus şi a consumatorilor de droguri aflaţi în evidenţa serviciilor de probaţiune în circuitul integrat de asistentă

Minimum o metodologie şi 2 instrumente

Aria de acoperire, Număr de metodologii, Număr de instrumente

2014

2014

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Societatea civilă

 

5.4. Cooperarea la nivel naţional sau internaţional cu mediul academic şi practicieni pentru transferarea modelelor de buna practica privind includerea consumatorilor de droguri care au săvârşit fapte penale cu pericol social redus şi a consumatorilor de droguri aflaţi în evidenţa serviciilor de probaţiune în circuitul de asistenţă comunitar.

Minimum 4 întâlniri

Număr de întâlniri/proceduri,

Aria de acoperire,

Număr de grupuri de lucru,

Număr de instrumente şi modele de bună practică;

Număr de instituţii implicate;

Număr de participanţi

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Societatea civilă

 

5.5. Dezvoltarea unei reţele de specialişti care asigură formarea, supervizarea, intervizarea, specialiştilor din sistemul de justiţie şi cel de asistenţă integrată în domeniul includerii în circuitul integrat de asistenţă a consumatorilor de droguri care au săvârşit fapte penale şi a consumatorilor de droguri aflaţi în evidenţa serviciilor de probaţiune.

O reţea de specialişti constituită

Aria de acoperire,

Număr de sesiuni de formare/ supervizare/ intervizare;

Număr de participanţi;

Număr de formatori

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Societatea civilă

 

5.6. Implementarea unor servicii pilot specializate de tipul Birourilor Inter Sectoriale pentru consumatorii de droguri care au săvârşit fapte penale.

Minimum 3 servicii

Număr de servicii, Aria de acoperire, Număr de rapoarte de evaluare solicitate de instanţele judecătoreşti/ procurori/ consilieri de probaţiune; Număr de hotărâri judecătoreşti în care se menţionează obligaţia la tratament; Număr de beneficiari

2016

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public

 
PARTEA II: REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI
Obiectiv: Reducerea ofertei de droguri prin identificarea şi destructurarea reţelelor de trafic, reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă şi utilizarea eficientă a sistemului de aplicare a legii, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme instituţionale de monitorizare şi control, coordonate şi adaptate nevoilor actuale şi situaţiei reale a fenomenului şi care să susţină în mod viabil măsurile de luptă împotriva acestuia.

Obiective specifice

Activităţi

Rezultate

Indicatori de evaluare

Termen de evaluare

Termen de finalizare

Responsabili

1. Cunoaşterea dimensiunii ofertei de droguri în România

1.1 Colectarea, centralizarea, analiza şi interpretarea datelor privind reducerea ofertei de droguri

Minimum 2 raportări şi informări efectuate în domeniul reducerii ofertei de droguri

Număr de raportări şi număr de informări efectuate în domeniul reducerii ofertei de droguri

Semestrial

Anual

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

1.2. Realizarea unui schimb permanent de date şi informaţii între structurile din cadrul Sistemului National de Apărare, în conformitate cu prevederile legale

Minimum o analiză/an,

Minimum o hartă zonală/an

Număr solicitări elaborate şi număr răspunsuri primite

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate (structura centrală şi structurile teritoriale), Departamentul de Informaţii Şi Protecţie Internă, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism

 

1.3. Realizarea de analize, corelaţii şi interpretări de natură a fundamenta deciziile în domeniul reducerii ofertei de droguri

Minimum 2 analize întocmite, decizii adoptate pe baza analizelor

Număr de analize întocmite, Număr de decizii adoptate pe baza analizelor

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

2. Dezvoltarea şi consolidarea sistemului instituţional şi legislativ privind combaterea ofertei de droguri

2.1. Revizuirea, îmbunătăţirea şi armonizarea actelor normative existente privind combaterea traficului de droguri, în funcţie de nevoile identificate.

Iniţiative legislative elaborate, Acte normative modificate/adoptate (minimum o iniţiativă sau act normativ elaborat/modificat pe an)

Număr de iniţiative legislative,

Număr de acte normative modificate/adoptate

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate - Şi Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism, Oficiul Naţional pentru Prevenirea Şi Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Finanţelor Publice prin Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală

 

2.2 Elaborarea şi adoptarea unor proceduri comune de lucru în domeniul reducerii ofertei de droguri, inclusiv în ceea ce priveşte bunurile confiscate (ca urmare a săvârşirii de infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor)

Minimum o procedură, în funcţie de nevoile identificate, Minimum un instrument elaborat şi implementat

Proceduri comune de lucru elaborate, adoptate şi implementate, în funcţie de cadrul legislativ existent şi nevoile identificate (un set de proceduri comune de lucru adoptate)

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate - Şi Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei prin Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni, Ministerul Finanţelor Publice

 

2.3 Adaptarea structurilor de aplicare a legii în raport cu tendinţele şi evoluţiile traficului şi consumului ilicit de droguri

Structuri de aplicare a legii adaptate, Structuri nou înfiinţate, în funcţie de nevoile şi provocările identificate

Număr structuri modificate, Număr structuri create, Procentaj fluctuaţie personal

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Internelor prin Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate (structura centrală şi structurile teritoriale)-, Ministerul Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism

 

2.4 Desfăşurarea unor programe de pregătire comună pentru judecători, procurori şi poliţiştii antidrog

Minimum un program de pregătire, în funcţie de nevoile identificate

Număr de cursuri la care s-a participat, Număr de participanţi

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General al Poliţiei Române (structura centrală şi structurile teritoriale), Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române,

Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Naţional pentru Prevenirea Şi Combaterea Spălării Banilor

3. Eficientizarea activităţilor specifice de combatere a ofertei de droguri, a deturnării şi traficului de precursori şi controlul domeniilor conexe: corupţie, spălare de bani, confiscarea şi recuperarea creanţelor;

3.1. Participarea României la operaţiunile internaţionale de prevenire şi combatere a deturnării precursorilor

Asigurarea legitimităţii tranzacţiilor cu precursori,

Minimum o operaţiune pe an

Număr de operaţiuni internaţionale la care se participă, Număr părţi implicate

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog Şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, Ministerul Finanţelor Publice prin Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală

 

3.2. Organizarea de grupuri de lucru pe domenii specifice de interes, inclusiv corupţie, spălare de bani, confiscarea şi recuperarea creanţelor.

Grupuri de lucru organizate şi desfăşurate (minimum 2 grupuri de lucru),

Propuneri formulate şi implementate

Număr grupuri de lucru organizate, Număr propuneri formulate, Număr propuneri implementate

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General al Politiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate -, Agenţia Naţională Antidrog, Direcţia Generală Anticorupţie, Departamentul de Informaţii Şi Protecţie Internă, Ministerul Public prin Direcţia de Combaterea a Criminalităţii Organizate Şi Terorismului, Oficiul Naţional pentru Prevenirea Şi Combaterea Spălării Banilor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Naţional pentru Prevenirea Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni

 

3.3 Intensificare folosirii tehnicilor speciale de investigaţii precum investigatori sub acoperire şi livrări supravegheate.

Schimb eficient de date şi informaţii operative, Activităţi operative Livrări supravegheate derulate

Număr de activităţi operative/livrări supravegheate desfăşurate

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Departamentul de Informaţii Şi Protecţie Internă, Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate Şi Direcţia Operaţiuni Speciale - Şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Ministerul Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism, Autoritatea Naţională a de Administrare Fiscală, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe

 

3.4 Realizarea unei evidenţe a bunurilor şi valorilor provenite din săvârşirea de infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor

Minimum un raport

Număr de rapoarte statistice întocmite

Anual

Decembrie 2016

Ministerial Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia de Combaterea Criminalităţii Organizate, Ministerul Justiţiei prin Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni, Şi prin Tribunale şi Judecătorii, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism, Oficiul Naţional pentru Prevenirea Şi Combaterea Spălării Banilor

 

3.5 Valorificarea bunurilor şi valorilor provenite din săvârşirea de infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor prin exploatarea optimă a cadrului legislativ existent în domeniu

Rapoarte statistice privind sumele confiscate, sumele provenite din valorificarea bunurilor şi valorilor confiscate, sume utilizate întocmite Programe şi proiecte finanţate conform Legii 381/2004 - minimum un raport

Cuantum sume confiscate, Cuantum sume provenite din valorificarea bunurilor şi valorilor confiscate, Cuantum sume utilizate conform Legii 381/2004,

Nr. programe şi proiecte finanţate conform Legii 381/2004

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Justiţiei prin Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni

 

3.6 Canalizarea investigaţiilor asupra persoanelor/grupărilor criminale organizate a căror implicare în traficul ilicit de droguri provoacă un impact major asupra comunităţilor

Cazuri/persoane/grupări criminale investigate

Număr de cazuri investigate, Număr de persoane/ grupări criminale investigate

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism, Ministerul Afacerilor Internelor prin Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate - Şi, Direcţia Generală de Investigaţii Şi Protecţie Internă, Serviciul Român de Informaţii

 

3.7. Organizarea de întâlniri la nivel interinstituţional pentru implementarea coordonată a politicilor antidrog sectoriale.

Cel puţin o întâlnire desfăşurată

Număr de grupuri constituite,

Număr de întâlniri organizate,

Număr de analize elaborate,

Număr de propuneri

implementate

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Inspectoratul General al Poliţiei Române prin structurile de profil, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Departamentul de Informaţii Şi Protecţie Internă, Ministerul Public prin Direcţia de Investigare Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Naţional de Prevenire Şi Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Justiţiei

 

3.8 Aplicarea mecanismelor de identificare şi punere sub sechestru a bunurilor şi valorilor rezultate ca urmare a săvârşirii de infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor

Valoarea sumelor şi bunurilor indisponibilizate

Sume şi bunuri indisponibilizate

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism, Ministerul Finanţelor Publice prin Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Naţional de Prevenire Şi Combaterea Spălării Banilor, Serviciu Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Departamentul de Informaţii Şi Protecţie Internă

 

3.9. Schimb operativ de date şi informaţii privind reţelele naţionale şi transfrontaliere de trafic de droguri şi precursori

Reţele transfrontaliere identificate

Informaţii solicitate/ primite

Cazuri soluţionate

Număr de informaţii solicitate/ primite Număr de cazuri soluţionate ca rezultat al schimbului de date şi informaţii

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Departamentul de Informaţii Şi Protecţie Internă, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul Român de Informaţii, Ministerial Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism, Ministerul Finanţelor Publice prin Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală

4. Întărirea mecanismelor de cooperare poliţienească şi judiciară în cadrul forumurilor europene, internaţionale şi ale zonelor de interes strategic internaţional pentru România

4.1. Participarea experţilor români la reuniuni, grupuri de lucru, foruri şi pe segmentul reducerii ofertei de droguri

Transfer de know-how şi bune practici în domeniul reducerii ofertei de droguri în conformitate cu standardele şi procedurile europene şi internaţionale în materie

Număr reuniuni la care s-a participat, Număr de participanţi la reuniuni,

Număr de echipe comune de investigaţie la care s-a participat

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog „ Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate (structura centrală şi structurile teritoriale)-, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Departamentul de Informaţii Şi Protecţie Internă, Ministerul Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Finanţelor Publice prin Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Naţional pentru Prevenirea Şi Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii

 

4.2. Cooperarea autorităţilor române cu structurile europene şi internaţionale cu responsabilităţi în domeniu (Europol, Eurojust, Eurocustoms, Interpol, UNODC etc.)

Cooperarea autorităţilor române cu structurile europene şi internaţionale în domeniul reducerii ofertei de droguri întărită

Număr de reuniuni europene şi internaţionale la care s-a participat, Număr de participanţi, Număr de activităţi comune desfăşurate (ex. JIT)

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională -, Departamentul de Informaţii Şi Protecţie Internă, Ministerul Finanţelor Publice prin Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul Justiţiei, Ministerial Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii, Oficiul Naţional pentru Prevenirea Şi Combaterea Spălării Banilor

 

4.3 Cooperarea autorităţilor române cu autorităţile străine prin valorificarea mecanismelor de cooperare poliţienească şi judiciară existente (inclusiv cooperare judiciară informală, schimb de informaţii, livrări controlate)

Mecanisme de cooperare poliţienească şi judiciară în domeniul reducerii ofertei de droguri valorificate (minimum un mecanism valorificat)

Număr de activităţi comune desfăşurate, Număr de informaţii solicitate/ primite

Anual

Decembrie 2016

Ministerial Afacerilor Interne prin Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Central de Cooperare Poliţienească Internaţională -, Ministerial Finanţelor Publice prin Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul Justiţiei prin Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni, Ministerul Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism, Oficiul Naţional pentru Prevenirea Şi Combaterea Spălării Banilor

 

4.4 Utilizarea sistematică a ofiţerilor şi magistraţilor de legătură pentru schimbul de date şi informaţii operative între autorităţile române şi cele străine

Schimb intensificat de date şi informaţii operative prin intermediul ofiţerilor şi magistraţilor de legătură

Număr de solicitări transmise, Număr de solicitări primite Date şi informaţii valorificate

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională -, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată Şi Terorism

 
PARTEA III: COORDONARE
Obiectiv: Asigurarea unui concept unitar de acţiune în domeniul problematicii drogurilor şi precursorilor, monitorizarea implementării politicilor naţionale în domeniul drogurilor, utilizarea eficientă a resurselor şi maximizarea rezultatelor intervenţiilor realizate.

Obiective specifice

Activităţi

Rezultate

Indicatori de evaluare

Termen de evaluare

Termen de finalizare

Responsabili

1. Consolidarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog şi a mecanismului naţional de coordonare în domeniul drogurilor şi precursorilor

1.1. Instituirea unui sistem eficient de monitorizare şi evaluare a implementării activităţilor derulate de autorităţile publice şi structurile societăţii civile

Rapoarte anuale de evaluare, Rapoarte de evaluare a Planului de acţiune şi a Strategiei naţionale antidrog

Număr de întâlniri periodice, Număr de participanţi, Număr de foruri consultative instituite si funcţionale, Rapoarte de evaluare elaborate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Internelor prin Agenţia Naţională Antidrog

 

1.2. Stabilirea unui sistem de indicatori de evaluare a implementării de către instituţiile competente a sistemului european de monitorizare şi control al precursorilor de droguri

Un sistem de indicatori Minimum un grup de lucru interinstituţional

Capabilitatea sistemului de indicatori de a evalua componentele de prevenire şi combatere ale sistemului european de monitorizare Număr de grupuri de lucru, Număr de documente elaborate

2014

2014

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog cu participare Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală

 

1.3. Dezvoltarea sistemului de colectare şi schimb de date în domeniul precursorilor prin includerea componentei de incidente vizând substanţele clasificate şi neclasificate

Implementarea în sistem electronic a incidentelor cu precursori

Capabilitatea sistemului electronic de colectare şi schimb de date de a reflecta incidentele Număr de instituţii conectate

2014

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog cu participare Inspectoratului General al Poliţiei Române Direcţia de Combaterea a criminalităţii Organizate - Şi al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală

 

1.4. Analiza şi completarea instrumentelor juridice necesare exercitării prerogativelor naţionale conferite de legislaţia europeană în domeniul precursorilor

Consolidarea mecanismelor de monitorizare şi control al precursorilor, două acte normative analizate

Număr de documente/ instrumente juridice analizate, Număr de instrumente juridice completate

2013

2014

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog cu participare Inspectoratului General al Poliţiei Române Direcţia de Combaterea a criminalităţii Organizate - Şi al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală

 

1.5. Dezvoltarea mecanismului naţional de monitorizare a preparatelor farmaceutice ce conţin precursori de ATS

Un sistem coerent de colectare şi schimb de informaţii la nivel interinstituţional

Capabilitatea mecanismului de a monitoriza preparatele farmaceutice care conţin precursori

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii prin Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, Ministerul Finanţelor Publice prin Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală

 

1.6. Crearea unui sistem naţional de monitorizare a deşeurilor ce conţin substanţe clasificate şi neclasificate, precum şi a tipurilor de metode de eliminare, reciclare sau a altor metode de valorificare ale acestora

0 evidenţă a societăţilor comerciale care gestionează deşeuri ce conţin substanţe clasificate şi neclasificate, Cel puţin doi indicatori de monitorizare

Număr de societăţi care gestionează deşeuri, Număr de indicatori din sistemul de monitorizare

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda de Mediu

2. Armonizarea rolurilor şi responsabilităţilor pentru fiecare factor social din domeniu

2.1. Armonizarea strategiilor instituţionale cu obiectivele prioritare ale Strategiei naţionale antidrog

Strategii, Acte elaborate/modificate

Număr de documente interne modificate,

Notificări formale, anunţuri, rapoarte elaborate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog Şi instituţiile implicate

 

2.2. Asigurarea cooperării

interdisciplinare prin grupuri de consultare permanente şi tematice

Grupuri constituite

Număr grupuri de consultare permanente si tematice instituite si funcţionale

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog şi instituţiile implicate

 

2.3. Creşterea responsabilităţii sociale a agenţilor economici în domeniul drogurilor

Proiecte implementate

Număr de proiecte iniţiate de mediul privat in domeniul responsabilităţii sociale

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog Şi instituţiile implicate

3. Reducerea timpului instituţional de răspuns la problemele specifice apărute

3.1. Crearea unui sistem eficient de consultare inter-instituţională inclusiv referitor la propunerile şi observaţiile privind proiectele de acte normative din domeniul politicilor publice şi planificării strategice în domeniul drogurilor

Acte normative elaborate sau modificate

Număr de grupuri de consultare organizate, Număr de acte normative pentru care s-au realizat consultări

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog Şi instituţiile implicate

 

3.2. Instituirea unui sistem de raportare periodică

Rapoarte periodice

Număr de instituţii incluse in sistemul de raportare, Număr de instituţii ce realizează raportarea

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog Şi instituţiile implicate

 

3.3. Favorizarea fluxurilor de comunicare la toate nivelurile - reţea tip intranet (schimb electronic rapid, comunicarea informaţiilor comune, sincronizarea Şi actualizarea datelor, reducerea timpului de răspuns, simplificare proceduri de lucru)

Proceduri, Rapoarte

Număr de reţele comunicare create,

Număr de reţele comunicare utilizate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog Şi instituţiile implicate

 

3.4. Implementarea sistemului e-Precursori pentru facilitarea raportului între societatea civilă care operează în domeniul precursorilor şi ghişeul unic privind precursorii

Un sistem electronic de comunicare,

Cel puţin un grup de consultare/an

Număr grupuri de consultare organizate, Număr de operatori conectaţi la reţeaua de comunicare, Număr de facilităţi oferite de sistemul eprecursori

2015

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

4. Eliminarea barierelor interinstituţionale în oferirea de servicii

4.1. Instituirea unui cadru comun de evaluare a intervenţiilor in domeniul drogurilor (reducerea cererii si ofertei)

Rapoarte periodice

Existenţa unui cadru comun de evaluare, Număr de instituţii şi reprezentanţi ai societăţii civile ce folosesc cadrul comun de evaluare

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog Şi instituţiile implicate

 

4.2. Elaborarea şi adoptarea unor proceduri comune de lucru în domeniul reducerii ofertei de droguri, inclusiv în ceea ce priveşte bunurile confiscate (ca urmare a săvârşirii de infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor)

Rapoarte

Număr de proceduri elaborate, Număr de proceduri implementate

Anual

Decembrie 2015

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog Şi Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul Naţional pentru Prevenirea Şi Combaterea Spălării Banilor

 

4.3. Elaborarea unor instrumente unitare de colectare şi centralizare a datelor privind reducerea ofertei de droguri

Proceduri

Număr de instrumente de colectare elaborate;

Număr de instrumente implementate

Anual

Decembrie 2015

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog Şi Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate

 

4.4. Realizarea unor audite de securitate în locaţiile unor operatori cu precursori

Două audite de securitate pe an

Număr de operatori auditaţi

2014

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog Şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, Garda de Mediu

5. Creşterea vizibilităţii şi credibilităţii instituţiilor statului si a implicării societăţii civile

5.1. Elaborarea unor planuri instituţionale de comunicare publică pe baza principiului vocii unice

4 planuri instituţionale de comunicare elaborate, Cel puţin 60 de informaţii diseminate

Planuri instituţionale de comunicare publică elaborate, Număr informaţii diseminate, Coerenţa şi congruenţa, mesajelor transmise

Anual

2014

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog Şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sporturilor, Ministerul Justiţiei

 

5.2. Dezvoltarea parteneriatului cu societatea civila prin înfiinţarea de pl atforme/programe/me canisme de comunicare/consultare/v alidare cu societatea civila (comunităţi)

platforme/programe/me canisme de comunicare/consultare/ validare cu societatea civila implementate

Număr de platforme/progra me de comunicare şi consultare cu societatea civilă

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

5.3. Creşterea gradului de sensibilizare al societăţii civile cu privire la riscul deturnării substanţelor frecvent utilizate la fabricarea ilicită a drogurilor din circuitul legal

Două întâlniri/an cu reprezentanţii societăţii civile,

Cel puţin un material de sensibilizare anual

Număr de întâlniri realizate cu reprezentanţii societăţii civile, Număr de materiale de sensibilizare realizate şi difuzate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, cu participarea, după caz, a altor instituţii cu competenţe în domeniu

6. Valorificarea eficientă a resurselor umane, financiare şi logistice

6.1. Creşterea investiţiilor în dezvoltarea resurselor umane, formarea şi învăţarea la locul de muncă

Persoane formate, Cursuri realizate

Sume de bani alocate şi investite

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, structuri de resort ale Ministerului Afacerilor Interne

 

6.2. Evaluarea politicilor de reducere a cererii şi ofertei de droguri din punct de vedere al alocării resurselor financiare, umane şi logistice

Raportul naţional anual Rapoarte de evaluare a Planului de acţiuni şi a Strategiei naţionale antidrog

Număr de rapoarte, Valoarea sumelor cheltuite defalcat în domeniile reducerii cererii şi ofertei de droguri, Nr de persoane angajate (defalcat pe cele două domenii),

Cheltuieli logistice calculate defalcat pe cele două domenii

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog Şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, Ministerul Public, Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului Şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

6.3. Analiza raportului dintre costurile anuale ale politicilor antidrog şi sumele de bani obţinute din valorificarea bunurilor confiscate

Raportul naţional anual, Rapoarte de evaluare a Planului de acţiuni şi a Strategiei naţionale antidrog

Valoarea anuală a sumelor de bani cheltuite,

Valoarea bunurilor valorificate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Finanţelor Publice

7. Îmbunătăţirea calităţii actului profesional al tuturor categoriilor de specialişti cu atribuţii în domeniul drogurilor şi domenii conexe prin formare de bază şi continuă

7.1. Dezvoltarea unui sistem eficient de formare iniţială şi continuă în domeniul drogurilor şi dependenţei de droguri conectat la realităţile naţionale şi cerinţele europene, inclusiv prin intermediul tehnicilor moderne de învăţare (e- learning şi blended learning)

Curriculum de formare elaborat si implementat, Minimum 400 de beneficiari ai sistemelor moderne de învăţare, Minimum 8 noi programe de formare implementate

Număr de programe de formare implementate in sistem e-learning sau blended learning, Număr de formatori atestaţi utilizaţi in formare,

Fonduri accesate in acest domeniu,

Număr de beneficiari,

Rapoarte elaborate,

Parteneriate încheiate,

Reuniuni organizate,

Acte aprobate/avizate

2014, 2016

2016

Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului Şi Sportului, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţionala Antidrog, Institutul de Studii şi Ordine Publică, Academia de Politie, Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, organizaţii profesionale: Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Psihologilor din Romania, Colegiul National al Asistenţilor Sociali, Casa Corpului Didactic

 

7.2. Consolidarea capacităţii de formare a Agenţiei Naţionale Antidrog ca pol de excelenţă în servicii de formare profesională a adulţilor în domeniul drogurilor, conectat internaţional Şi competitiv

Infrastructură Agenţiei Naţionale Antidrog de formare în domeniul reducerii cererii şi ofertei îmbunătăţită, Cadru legal îmbunătăţit şi adaptat nevoilor de formare

Facilităţi existente de formare operaţionalizate, Act de reglementare elaborat Şi aprobat, Număr de suporturi de curs elaborate Şi avizate,

Facilitate nouă de formare operaţionala,

Noi programe de formare implementate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

7.3. Implementarea de programe comune de formare de bază şi continuă în domeniul cererii şi ofertei de droguri la nivel central şi teritorial, destinate specialiştilor cu atribuţii în domeniu, (psihologi, asistenţi sociali, cadre medicale, farmacişti, cadre didactice, specialişti MAI Şi din mediul penitenciar, judecători, procurori etc.), organizate după principiul multi- disciplinarităţii

Minimum 2 programe anuale comune de formare de bază şi continuă implementate pe principiul multi- disciplinarităţii

Număr de programe de formare implementate în rândul cadrelor MAI Şi din afara MAI,

Analiza eficientei formarii,

Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Institutul de Studii pentru Ordine Publica, Academia de Politie, Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen - Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

7.4. Facilitarea sistemului de învăţare reciprocă în domeniul formării iniţiale şi continue în sfera drogurilor, precursorilor şi dependenţei de droguri, inclusiv prin platforme de dialog on- line

90% dintre furnizorii de formare iniţială Şi continuă de la nivel naţional, mediu academic, guvernamental Şi neguvernamental identificaţi, Propuneri concrete de îmbunătăţire a sistemului de formare profesională a adulţilor în sfera drogurilor Şi dependenţei de droguri elaborate şi promovate, 40% dintre furnizorii de formare iniţiala si continuă de la nivel naţional activi în cadrul platformei de dialog

Studiu realizat, Ghiduri elaborate, Parteneri sociali şi structuri ale societăţii civile implicaţi, Evenimente publice de consultare Şi dezbatere organizate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţionala Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

7.5. Introducerea aspectelor legate de droguri şi dependenţe în programa de formare a furnizorilor de formare iniţială şi continuă din domeniul medical, farmaceutic, psihologic, social şi educativ

Curriculum al furnizorilor de formare iniţială şi continuă extins

Curriculum armonizat, Programe de educaţie implementate,

Număr de beneficiari

2014, 2016

2016

Organizaţii profesionale: Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Psihologilor din Romania, Colegiul National al Asistenţilor Sociali, Casa Corpului Didactic

 

7.6 Formarea unei reţele de persoane-resursă pentru comunitate, capabile să disemineze cunoştinţe credibile şi relevante la nivelul comunităţilor locale (reprezentanţi mass- media, voluntari etc) si să dezvolte programe de informare şi intervenţii pentru comunităţile locale.

Minimum un studiu elaborat în scopul evaluării competenţelor dobândite, Minimum 8 noi sesiuni de formare implementate

Număr de persoane cheie identificate, Grupuri de consultare organizate, Sesiuni de follow- up organizate, Competente evaluate,

Număr de ghiduri elaborate

Anual

2016

Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului Şi Sportului, Ministrul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţionala Antidrog, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

7.7. Crearea unui sistem de monitorizare şi evaluare a sectorului învăţării la adulţi în domeniul drogurilor şi dependenţei de droguri

Indicatori de evaluare dezvoltaţi şi implementaţi

Sistem de raportare permanent Şi consolidat intr-un raport

Anual

2016

Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului Şi Sportului, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog,

Institutul de Siguranţă Şi Ordine Publică, Academia de Poliţie, Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen, organizaţii profesionale: Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Psihologilor din Romania, Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali, Casa Corpului Didactic

8. Facilitarea comunicării, a schimburilor de bune practici şi resurse de informare între factorii sociali implicaţi în reducerea cererii şi ofertei de droguri

8.1. îmbunătăţirea accesului la resurse de documentare şi colecţii de date electronice în domeniul drogurilor

Minimum o bibliotecă on-line operaţională la nivel naţional, Noi resurse bibliografice achiziţionate anual

Biblioteci on-line, Resurse on-line disponibile, Site-uri specializate, Surse de informare intra si inter- instituţionale

Anual

2016

Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Institutul de Siguranţă Şi Ordine Publică,

Academia de Politie, Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen, organizaţii profesionale: Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Psihologilor din Romania, Colegiul National al Asistenţilor Sociali, Casa Corpului Didactic

 

8.2. Creşterea nivelului de cunoştinţe referitor la fenomenul drogurilor prin intermediul unei reţele de persoane specializate în domeniul informării/documentării Şi a unui flux permanent de resurse

Minimum 4 proiecte în domeniul informării şi documentării în sfera drogurilor şi dependenţei de droguri implementate la nivelul mun. Bucureşti şi nivel naţional până în 2017, Minimum o campanie de informare organizata anual,

Minimum 2 standuri de carte de specialitate organizate anual

Planuri de difuzare a publicaţiilor,

Materiale distribuite,

Campanii de informare Şi standuri de carte organizate,

Articole publicate,

Publicaţii specializate apărute

Anual

2016

Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministrul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii prin structuri de profil cu atribuţii din domeniul informării Şi documentarii, Structuri Si organizaţii partenere

 

8.3. Realizarea de schimburi de bune practici, asigurarea practicii de specialitate, derularea de evenimente publice şi proiecte comune in domeniul informării si documentării

20% din totalul bibliotecarilor şi documentariştilor, beneficiari ai proiectelor in domeniul documentarii si informării, 16% din totalul specialiştilor Agenţiei Naţionale Antidrog, beneficiari ai programului de formare în domeniul informării şi documentării

La nivel CRPECA reţea locală de specialişti formaţi în domeniul documentarii la nivelul Agenţiei Naţionale Antidrog, Grupuri de consultare în spaţiu virtual, Certificate de participare acordate, Monitorizarea eficienţei formarii,

Număr de beneficiari

Anual

2016

Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului Şi Sportului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii prin structuri de profil cu atribuţii din domeniul informării si documentarii, Structuri Şi organizaţii partenere

 

8.4. Crearea reţelei de puncte de contact între Agenţia Naţională Antidrog, ca punct naţional focal privind precursorii, şi celelalte instituţii cu competenţe în domeniul precursorilor

O reţea de specialişti în domeniul precursorilor la nivel naţional, Cel puţin 3 instituţii introduse în reţea

Număr de instituţii/ puncte de contact introduse în reţea

2013

2014

Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Inspectoratul General al Politiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Brigăzi de Combatere a Criminalităţii Organizate, Ministerul Finanţelor Publice prin Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală - structură centrală si birouri vamale

PARTEA IV: COOPERARE INTERNAŢIONALA
Obiectiv: Reafirmarea angajamentului României, asumat prin documentele internaţionale şi prin cele bilaterale sau multilaterale la care ţara noastră este parte şi consolidarea poziţiei ca partener activ în efortul mondial de reducere a cererii şi ofertei de droguri precum şi a deturnării şi traficului de precursori.

Obiective specifice

Activităţi

Rezultate

Indicatori de evaluare

Termen de evaluare

Termen de finalizare

Responsabili

1. Prezenţa permanentă Şi activă în cadrul mecanismelor europene de coordonare a politicilor antidrog, atât pe componenta de reducere a ofertei de droguri, cât si pe componenta de reducere a cererii de droguri Şi schimbului de date si informaţii, precum Şi reprezentarea instituţiilor naţionale implicate în politica antidrog în cadrul dialogurilor bilaterale între Uniunea Europeană si alţi actori implicaţi în efortul de combatere a fenomenului drogurilor

1.1. Monitorizarea permanentă a evoluţiei documentelor de poziţie politică si legislativă la nivelul mecanismelor europene de coordonare a politicilor antidrog

Elaborarea rapoartelor de informare aferente evoluţiei politicilor antidrog în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri în vederea informării actorilor implicaţi la nivel naţional în lupta antidrog

Număr rapoarte de informare

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

 

1.2. Participarea punctuală in mod direct sau prin reprezentanţi, în baza obligaţiilor asumate, la sesiunile de lucru ale instituţiilor europene implicate în mecanismul de coordonare a politicilor antidrog, prin promovarea poziţiei si intereselor României în cadrul acestora.

Implementarea la nivel naţional a deciziilor adoptate în cadrul participării la sesiunile de lucru ale instituţiilor europene implicate în mecanismul de coordonare a politicilor antidrog

Număr participări internaţionale, Număr obiective de negociere deschise şi atinse

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

 

1.3. Îmbunătăţirea cadrului de cooperare cu instituţiile europene în cauză prin armonizare legislativă si procedurală

Actualizarea legislaţiei naţionale în domeniu, în conformitate cu noile proceduri legislative adoptate la nivel european

Număr de acte normative naţionale modificate Şi adoptate; Număr proceduri naţionale modificate Şi adoptate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

2. Asigurarea reprezentării României în cadrul reuniunilor forurilor internaţionale de luptă împotriva traficului si consumului de droguri prin corelarea poziţiei ţării noastre cu declaraţiile oficiale ale Uniunii Europene

2.1. Dezvoltarea relaţiilor parteneriale în sfera organizaţiilor internaţionale implicate în reducerea cererii si/sau ofertei de droguri, în vederea asigurării unui transfer eficient de date, informaţii, bune practici si desfăşurării de acţiuni comune.

4 participări în cadrai reuniunilor forurilor internaţionale de luptă împotriva traficului si consumului de droguri

Număr participări internaţionale, Număr obiective de negociere deschise Şi atinse

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

 

2.2. Promovarea poziţiei si intereselor României în cadrul organismelor internaţionale în corelaţie cu poziţia politică adoptată la nivelul Uniunii Europene

Susţinerea şi consolidarea poziţiei României în conformitate cu politica adoptată sa nivel european

Număr obiective de negociere deschise Şi atinse

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

 

2.3. Intensificarea cooperării bilaterale si multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau aflate pe rutele internaţionale de transport

2 întâlniri bilaterale realizate

Număr de acorduri de parteneriat puse în practică; Număr de întâlniri bilaterale

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

3. Sedimensionarea dialogului regional, atât la nivelul statelor riverane bazinului Mării Negre si statelor sud-est europene, în domeniul politicilor antidrog, cât si conjugarea eforturilor naţionale către diminuarea efectelor negative ale traficului si consumului de droguri în zonă, fundamentate pe baza analizelor comprehensive a riscurilor si vulnerabilităţilor legate de controlul drogurilor, inclusiv noile substanţe cu proprietăţi psihoactive cu impact asupra securităţii naţionale sau stabilităţii regionale si susţinerea demersurilor necesare pentru atenuare si diminuare în cadrul forurilor europene si internaţionale

3.1. Revigorarea acordurilor de cooperare încheiate de România cu diverse state din regiunea Balcanilor si bazinul Mării Negre prin intensificarea activităţilor desfăşurate în comun pentru reducerea ofertei de droguri, dezvoltarea cooperării si schimbului de informaţii în domeniu

2 întâlniri bilaterale realizate

Număr de acorduri de parteneriat puse în practică; Număr de întâlniri bilaterale.

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

 

3.2. Reluarea iniţiativei româneşti de cooperare regională în armonizarea politicilor de combatere a traficului de droguri la Marea Neagră prin conturarea unor direcţii de acţiune comune si a unui răspuns regional în contextul iniţiativelor internaţionale si europene

Un document de politică publică de cooperare regională în combaterea traficului de droguri la Marea Neagră

Punct de contact unic pentru cooperare regională în combaterea traficului de droguri la Marea Neagră;

Politici regionale antidrog

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

4. Consolidarea rolului României în programele si misiunile internaţionale derulate pe spatiile de interes strategic în ceea ce priveşte controlul drogurilor

4.1. Monitorizarea si participarea în cadrul programelor/proiectelor privind combaterea traficului si consumului de droguri dezvoltate de parteneri europeni sau internaţionali.

2 participări în cadrul programelor/proiectelor privind combaterea traficului si consumului de droguri dezvoltate de parteneri europeni sau internaţionali

Număr de participări în cadrul programelor Şi misiunilor internaţionale

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

 

4.2. Participarea activă a experţilor români alături de agenţiile similare din statele membre UE, candidate la Uniunea Europeana, statele din Balcanii de Vest, Ucraina, Caucaz, Federaţia Rusa si tarile din America de Sud si Caraibe, la activităţi de cooperare internaţională vizând lupta antidrog

2 participări în cadrul programelor/proiectelor privind combaterea traficului si consumului de droguri dezvoltate de parteneri europeni sau internaţionali

Număr de participări în cadrul programelor Şi misiunilor internaţionale

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

5. Dezvoltarea unei platforme regionale de schimb de informaţii si bune practici la frontiera externă a Uniunii Europene, în marja instrumentului european de vecinătate si parteneriat, axată pe noile riscuri si vulnerabilităţi generate de fenomenul drogurilor

5.1. Acordarea de asistentă tehnică necesară statelor din regiunea Balcanilor sau riverane bazinului Mării Negre, precum si realizarea unor schimburi de experienţă si activităţi comune de formare profesională pentru personalul implicat în acţiuni de reducere a cererii si ofertei de droguri.

O întâlnire bilaterală de cooperare

Platformă regională de schimb de informaţii Şi bune practici;

Număr de reuniuni de lucru derulate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

 

5.2. Încheierea si implementarea de protocoale de colaborare vizând participarea comună la proiecte si programe cu finanţare internaţională

O participare în proiecte cu finanţare internaţională

Număr proiecte derulate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

6. Elaborarea, implementarea si participarea în cadrul programelor europene si internaţionale cu finanţare externă nerambursabilă, destinate dezvoltării componentelor naţionale si regionale de reducere a cererii si ofertei de droguri, precum si a celei de cercetare si schimb de informaţii si bune practici

6.1. Includerea problematicii consumului si traficului de droguri în cadrul activităţilor eligibile, precum si a persoanelor dependente de droguri în grupul ţintă, al programelor operaţionale aferente fondurilor structurale Şi de coeziune 2014-2020

Participare eligibilă în 3 programe operaţionale viitoare

Cadrul normativ naţional vizând domeniile de interes pentru exerciţiul financiar 2014-2020

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

       
 

6.2. Identificarea si atragerea surselor de finanţare externă nerambursabilă care să susţină dezvoltarea mecanismelor de coordonare la nivel naţional în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de droguri, a cadrului instituţional Şi a politicilor naţionale destinate reducerii consecinţelor asociate traficului Şi consumului de droguri

2 proiecte naţionale şi/sau regionale

Număr de proiecte derulate

2014

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe „ Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

 

6.3. Participarea în parteneriat în cadrul programelor internaţionale si/sau europene vizând dezvoltarea mecanismelor, regionale si internaţionale de cooperare în domeniul drogurilor

Un proiect

Număr proiecte derulate

2014

2016

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Alte instituţii Şi organizaţii cu atribuţii în domeniu

 
PARTEA V: CERCETARE, EVALUARE SI INFORMARE
Obiectiv: îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a problematicii drogurilor la nivel naţional pornind de la evidenţe ştiinţifice, prin monitorizare, cercetare şi informare.

Obiective specifice

Activităţi

Rezultate

Indicatori de evaluare

Termen de evaluare

Termen de finalizare

Responsabili

1. Consolidarea sistemului de colectare şi analiză a datelor din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri

1.1 Implementarea prevederilor protocoalelor europene privind colectarea datelor în domeniul drogurilor şi precursorilor, în legislaţia naţională

Cadrul normativ actualizat

Număr de acte normative realizate

2016

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog şi instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu

 

1.2. Organizarea de ateliere de lucru cu reprezentanţi ai instituţiilor publice şi private furnizori de date din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri

întâlniri de lucru organizate

Număr de ateliere de lucru organizate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

1.3 Actualizarea reţelelor de colectare a datelor, prin identificarea de noi furnizori de date şi prin reînnoirea parteneriatelor de colaborare

Reţea de colectare a datelor actualizată

Număr de furnizori de date identificaţi

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

2. Dezvoltarea unei baze solide de date, validate ştiinţific, în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri

2.1. Efectuarea de studii/ sondaje în populaţia generală referitoare la cunoştinţe, atitudini, practici despre consumul de droguri şi consecinţele acestuia

Studii/ sondaje în populaţia generală realizate

Număr de studii realizate

2016

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

2.2 Implementarea de studii în rândul populaţiei tinere în vederea evaluării tendinţelor înregistrate în consumul de droguri (de exemplu: studii privind consumul de droguri în spaţii recreaţionale, studii privind consumul de droguri în rândul liceenilor, studenţilor sau al populaţiei tinere neinstituţionalizate)

Studii în rândul populaţiei tinere realizate

Număr de studii realizate

2016

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

2.3. Implementarea de studii şi cercetări privind consumul de droguri la nivel regional şi local (judeţean)

Studii/ cercetări la nivel regional şi local realizate

Număr de studii realizate

2016

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

3. Consolidarea sistemului de raportare a datelor din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri

3.1. Colectarea, analiza şi interpretarea datelor referitoare la cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri, precum şi a patologiei asociate

Baza de date privind admiterea la tratament actualizată

Număr de înregistrări

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

3.2. Colectarea analiza şi interpretarea datelor referitoare la bolile infecţioase (HVB/HVC/HIV, alte boli infecţioase) asociate consumului de droguri, prin monitorizare de rutină şi prin efectuarea de studii în grupele considerate la risc

Baza de date privind cazurile de boli infecţioase asociate consumului de droguri actualizată

Număr de înregistrări

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

3.3. Colectarea, analiza şi interpretarea datelor referitoare la urgenţele medicale datorate consumului de droguri

Baza de date privind cazurile de urgenţă ca urmare a consumului de droguri actualizată

Număr de înregistrări

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

3.4. Monitorizarea deceselor asociate consumului de droguri şi a mortalităţii datorate consumului de droguri

Baza de date privind cazurile de deces asociate consumului de droguri actualizată

Număr de înregistrări

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

3.5. Evaluarea periodică a situaţiei consumului problematic de droguri prin realizarea de estimări a numărului de consumatori folosind diferite metode (metoda multiplicatorilor, captură-recaptură, RDS etc.)

Număr consumatori problematici de droguri estimat

Număr de analize statistice/evaluări realizate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

3.6. Participarea în Sistemul de Avertizare Rapidă (Decizia 2005/3 87/JAI a Consiliului din 10 mai 2005 privind schimbul de informaţii, evaluarea riscurilor şi controlul noilor substanţe psihoactive), prin monitorizarea noilor droguri/ amestecuri apărute pe piaţă)

Baza de date privind notificările EWS actualizată

Număr de notificări primite şi diseminate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

3.7. Monitorizarea programelor din domeniul reducerii cererii de droguri desfăşurate de diferite instituţii/organizaţii, conform standardelor EDDRA

Baza de date privind programele din domeniul reducerii cererii de droguri actualizată

Număr de proiecte eligibile propuse pentru EDDRA

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

3.8. Dezvoltarea indicatorilor privind reducerea ofertei de droguri

Indicatori privind reducerea ofertei de droguri definiţi şi dezvoltaţi

Număr de indicatori dezvoltaţi

Anual

Decembrie 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

4. Consolidarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog în cadrul reţelei REITOX a Uniunii Europene şi ca structură unică de colectare şi diseminare de date în domeniul drogurilor la nivel naţional

4.1. încheierea acordului anual de parteneriat între Agenţia Naţională Antidrog şi OEDT/ EMCDDA privind dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a activităţii Punctului Naţional Focal REITOX şi implementarea activităţilor cuprinse în acord, precum şi a obligaţiilor şi standardelor de calitate ce derivă din statutul de membru OEDT.

Acord de finanţare încheiat

Număr de acorduri încheiate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

4.2. Dezvoltarea cooperării orizontale între Punctul Naţional Focal REITOX al României şi alte puncte naţionale focale REITOX

Schimb de bune practici cu alte puncte naţionale focale realizat

Număr de activităţi comune realizate în cadrul REITOX

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

4.3. Organizarea şi participarea la cursuri de instruire specifice, în principal la reuniunile EMCDDA/ REITOX sau la alte reuniuni internaţionale în domeniu

Reuniuni şi instruiri organizate

Număr de instruiri organizate/la care s-a participat

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

5. Consolidarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog ca structură unică de colectare şi diseminare de date în domeniul precursorilor de droguri

5.1. Gestionarea sistemului electronic de colectare şi schimb de informaţii în domeniul precursorilor de către instituţiile implicate, potrivit competenţelor legale

Schimb de informaţii în reţeaua de puncte de contact în domeniul precursorilor optimizat

Număr de informaţii schimbate privind comerţul licit

2014

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog, Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi brigăzi teritoriale, Ministerul Finanţelor Publice prin Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală, structură centrală şi structurile teritoriale

 

5.2. Analiza situaţiei precursorilor la nivel naţional

Analiza realizată

Număr de indicatori avuţi în vedere pentru efectuarea analizei

2014, 2016

2014, 2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog cu implicarea instituţiilor competente

6. Promovarea cercetării ştiinţifice ca nucleu fundamental în definirea şi dezvoltarea măsurilor de răspuns la fenomenul drogurilor

6.1. Constituirea şi operaţionalizarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale Antidrog

Consiliul Ştiinţific constituit

Consiliul Ştiinţific operaţional

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

6.2. Publicarea şi diseminarea rezultatelor studiilor de specialitate, elaborate în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog

Studii publicate/diseminate

Număr de studii publicate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

7. Diseminarea de date valide şi comparabile la nivel naţional şi european

7.1. Elaborarea şi lansarea publică a Raportului privind situaţia drogurilor în România

Raport Naţional elaborat

Număr de rapoarte naţionale elaborate

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

7.2. Completarea şi transmiterea tabelelor standard solicitate de Observatorul European de Droguri şi Toxicomanii (EMCDDA/ OEDT) şi a chestionarelor UNODC

Tabele standard şi chestionare elaborate şi transmise

Număr de tabele standard completate şi transmise conform standardelor

Anual

Octombrie 2013 (OEDT), Octombrie 2014 (OEDT), Iunie 2013 (UNODC), Iunie 2014 (UNODC)

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog şi instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu

 

7.3. Distribuirea Raportului naţional şi a altor materiale informative către toate instituţiile care furnizează date, către partenerii naţionali şi internaţionali ai Agenţiei Naţionale Antidrog

Raport Naţional diseminat

Număr de rapoarte distribuite

Anual

2016

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

 

7.4. Completarea şi transmiterea instrumentelor europene şi internaţionale pentru cunoaşterea situaţiei substanţelor clasificate şi neclasificate, potrivit obligaţiilor ce decurg din legislaţia în domeniul precursorilor

Cel puţin un instrument internaţional completat şi transmis

Număr de chestionare completate şi transmise

Anual

Anual

Ministerul Afacerilor Interne prin Agenţia Naţională Antidrog

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 702 bis din data de 15 noiembrie 2013