NORMA UNITARĂ din 19 octombrie 2012 privind asigurarea creditelor la export pe termen mediu şi lung şi a investiţiilor româneşti de capital în străinătate, în numele şi în contul statului (NI-ASR-05-II/0)
Prezenta normă a fost elaborată în conformitate cu Legea nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., republicată1, cu Hotărârea Guvernului nr. 534/2007 privind înfiinţarea, atribuţiile, competenţele şi modul de funcţionare ale Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi reglementarea operaţiunilor de finanţare, garantare şi asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. în numele şi în contul statului,2 cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Regulamentul (UE) nr. 1.233/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea anumitor orientări în domeniul creditelor la export care beneficiază de susţinere oficială şi de abrogare a deciziilor 2001/76/CE şi 2001/77/CE3.
___
1 Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007.
2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 22 iunie 2007.
3 Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 326 din 8 decembrie 2011 P. 0045-0112.
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Prezenta normă stabileşte termenii şi condiţiile în baza cărora Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. (denumită în continuare EximBank) realizează, în numele şi în contul statului, operaţiuni de asigurare a creditelor la export şi a investiţiilor realizate de companii româneşti în străinătate.
(2)În baza prezentei norme, EximBank asigură, în numele şi în contul statului, exporturile româneşti de bunuri şi/sau servicii cu plata amânată, realizate într-o perioadă egală cu sau mai mare de 2 ani (care include durata de rambursare şi durata de fabricaţie), precum şi investiţiile româneşti în străinătate. EximBank realizează aceste operaţiuni în limitele competenţelor ce i-au fost stabilite, potrivit reglementărilor în vigoare.
(3)Tipurile de poliţe de asigurare emise de EximBank în numele şi în contul statului şi ale căror mecanisme sunt reglementate de prezenta normă sunt următoarele:
a)poliţa de asigurare a creditului furnizor;
b)poliţa de asigurare a creditului cumpărător;
c)poliţa de asigurare a investiţiilor româneşti de capital în străinătate
Art. 2
Pentru asigurarea creditelor la export şi a investiţiilor româneşti de capital în străinătate, EximBank poate încheia Contracte, convenţii, acorduri de reasigurare/coasigurare facultative. Acestea se încheie pe baza aprobării Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, denumit în continuare C.I.F.G.A.
Art. 3
(1)Sursa de realizare a acestor operaţiuni este, potrivit art. 10 lit. b) din Legea nr. 96/2000, republicată, "Fondul pentru asigurarea şi reasigurarea creditelor de export, a garanţiilor de export, a operaţiunilor de export în leasing şi a investiţiilor româneşti în străinătate, precum şi a activităţilor de dezvoltare a infrastructurii, a utilităţilor de interes public, dezvoltare regională, susţinere a activităţii de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător, ocupare şi formare a personalului, susţinere şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a tranzacţiilor internaţionale", denumit în continuare Fondul.
(2)Fondul va putea fi angajat în limita maximă de expunere stabilită de către C.I.F.G.A.
CAPITOLUL II: Definiţii
Art. 4
În sensul prezentei norme, următorii termeni se definesc după cum urmează:
1.asigurarea creditului la export - instrument financiar specific, de susţinere oficială de către stata exportului de bunuri şi servicii originare din România, care constă în acoperirea riscurilor comerciale, politice şi de forţă majoră aferente creditelor la export;
2.asigurarea investiţiilor de capital în străinătate - instrument financiar specific, de susţinere oficială de către Stat a investiţiilor de capital realizate de companii româneşti în ţări cu risc politic ridicat, care constă în acoperirea riscurilor politice ce împiedică realizarea investiţiei/proiectului de investiţie;
3.asigurat:
a)exportatorul român care acordă creditul furnizor în baza unui contract de export;
b)instituţia financiară, consorţiul de instituţii financiare sau reprezentantul legal al consorţiului de instituţii financiare care acordă creditul cumpărător pentru realizarea unui contract de export;
c)persoana juridică română care realizează investiţia de capital în străinătate
4.beneficiarul investiţiei-compania, asociaţia, parteneriatul sau orice formă de entitate din ţara-gazdă, care deţine dreptul de proprietate ori dreptul de a dispune de activele ce contribuie la implementarea investiţiei de capital în străinătate;
5.costuri locale - cheltuieli efectuate de exportator în ţara debitorului cu bunurile şi serviciile care sunt necesare fie pentru executarea de către exportator a contractului de export, fie pentru finalizarea proiectului din care face parte contractul de export; în această categorie nu este inclus comisionul plătibil de către exportator agentului său din ţara debitorului;
6.costuri locale eligibile - partea din costurile locale ce poate fi luată în calculul sumei asigurate, a cărei valoare nu poate depăşi valoarea avansului;
7.credit cumpărător - împrumutul acordat de o instituţie financiară sau de un consorţiu de instituţii financiare cumpărătorului extern ori băncii acestuia, în scopul plăţii contravalorii bunurilor/serviciilor achiziţionate de la exportatorul român;
8.credit furnizor - finanţarea de către exportator a importatorilor de bunuri/servicii originare din România, prin acceptarea efectuării plăţii de către aceştia la un anumit termen de la livrare (plata pe credit);
9.credit la export - facilitate financiară care permite cumpărătorului extern să achiziţioneze bunuri/servicii de la exportatorul român şi să le achite la un anumit termen de la livrare (plata pe credit). Creditul la export poate avea forma creditului furnizor sau a creditului cumpărător;
10.debitor-cumpărătorul extern (public sau privat) sau garantul acestuia, care are obligaţia de a plăti contravaloarea bunurilor/serviciilor exportate. în cazul asigurării creditului cumpărător, debitorul este împrumutatul, semnatar al acordului de credit cumpărător, care poate fi cumpărătorul extern sau banca acestuia;
11.debitor public-orice entitate care reprezintă, sub orice formă, însăşi autoritatea publică şi care nu poate fi declarată insolvabilă din punct de vedere juridic sau administrativ: fie entităţi suverane care acţionează în numele şi cu garanţia statului (ministerul de finanţe, banca centrală, altele asemenea), fie entităţi publice subordonate (autorităţi regionale, locale ori parastatale) sau alte instituţii similare;
12.despăgubire - suma pe care o poate plăti EximBank asiguratului în cazul producerii riscului acoperit, rezultată prin aplicarea procentului asigurat la pierderea asigurată;
13.exportator-persoană juridică română, legal constituită, autorizată să desfăşoare activităţi de export, inclusiv comisionarul, contractantul general, subcontractantul, proiectantul general, antreprenorul general angajaţi în realizarea contractului de export;
14.franşiza - partea procentuală din suma asigurată sau din pierderea asigurată care nu este suportată de EximBank;
15.investiţia de capital în străinătate - orice fel de investiţie de capital (stabilită în conformitate cu reglementările legale în vigoare în ţara gazdă) realizată pe teritoriul ţării gazdă, aflată în proprietatea sau sub controlul direct/indirect al asiguratului, care constă în:
a)investiţii directe de capital, cum ar fi: acţiuni sau drepturi de proprietate într-o companie ori entitate cu personalitate juridică; dreptul de a participa la profituri sau la câştiguri din lichidarea oricărei companii înfiinţate în parteneriat; drepturi de participaţie la activele unei companii fără personalitate juridică; investiţii de portofoliu, inclusiv participaţii minoritare în companii constituite în parteneriat; acţiuni preferenţiale şi acţiuni ce rezultă din conversia instrumentelor de debit; împrumuturi acordate de investitor pentru beneficiarul investiţiei, unde împrumutul are o maturitate mai mare de 1 an (dacă orice astfel de împrumut are o maturitate mai mare de 1 an, dar mai mică de 3 ani, asigurarea poate fi avută în vedere dacă investitorul a demonstrat un angajament pe termen lung faţă de proiectul de investiţii); alte forme similare stabilite prin lege;
b)investiţii indirecte de capital ce au loc pe o perioadă mai mare de 3 ani şi care depind în mod nemijlocit de producţia, veniturile sau profitul rezultat de pe urma investiţiei, cum ar fi: contracte de împărţire a producţiei; contracte de participare la profit; contracte de management; acorduri de franciză în care francizorul oferă beneficiarului francizei un pachet de resurse cum ar fi mărci de piaţă, know-how, asistenţă în management; acorduri de licenţă în care cel care oferă licenţa către beneficiarul licenţei oferă şi tehnologia; contracte la cheie în care contractorul este responsabil cu înfiinţarea unei unităţi complete de producţie sau servicii în ţara gazdă; acorduri de leasing în care finanţatorul/locatorul închiriază bunurile de capital utilizatorului/locatarului şi în care plăţile depind substanţial de producţia, veniturile sau profiturile proiectului de investiţii; obligaţiuni subordonate emise de beneficiarul investiţiei; garanţiile sau alte asemenea titluri acordate de investitor pentru împrumuturi luate de beneficiarul investiţiei; alte forme similare stabilite prin lege;
16.operator economic asociat-orice companie controlată de solicitant în mod direct/indirect sau care controlează solicitantul în mod direct/indirect ori care este direct/indirect controlată de aceeaşi companie care controlează solicitantul.
Situaţia de control poate apărea în următoarele cazuri:
a)compania care controlează altă companie deţine în mod direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot în cadrul acesteia (compania controlată), respectiv majoritatea indirectă a drepturilor de vot prin intermediul oricăror altor companii (controlate) ori ca urmare a acordurilor încheiate cu alţi acţionari, sau
b)în cazul în care compania (ce deţine controlul) are dreptul de a numi sau de a revoca membrii organelor de conducere, inclusiv administratorii companiei, directorii executivi şi alte persoane deţinând funcţii similare în cadrul unei companii (controlate), ori
c)mai mult de jumătate din membrii organelor de conducere ale companiei (controlate) fac parte din organele de conducere, incluzând administratorii, directorii executivi şi alte funcţii similare, sau din orice alte organe administrative ori persoane împuternicite ale companiei (ce deţine controlul) sau ale oricărei alte companii asociate acesteia, ori
d)compania (ce deţine controlul) poate avea o influenţă de control (decisivă) asupra conducerii altei companii;
17.perioada de aşteptare - perioada care corespunde duratei stabilite pentru ca riscul acoperit să se materializeze, după expirarea căreia asiguratul poate să solicite despăgubirea;
18.pierdere asigurată - parte din pierderea înregistrată de asigurat ca urmare a producerii riscului acoperit, determinată ca valoare totală sau parţială din suma asigurată, aferentă sumelor datorate şi neachitate de debitor;
19.poliţa de asigurare - contractul încheiat între EximBank şi asigurat, prin care EximBank se obligă să plătească asiguratului, în termenii şi în condiţiile stabilite, o parte din pierderea înregistrată de acesta ca urmare a producerii unui risc asigurat;
20.suma asigurată - valoarea maximă expusă la risc care poate fi acoperită de EximBank stabilită prin poliţa de asigurare;
21.sume reţinute pe riscul asiguratului-partea din franşiză care trebuie să fie suportată de asigurat şi care nu poate fi cedată către un alt asigurător;
22.valoarea bunurilor/serviciilor exportate - contravaloarea bunurilor/serviciilor necesare pentru realizarea mărfurilor/ serviciilor ce fac obiectul unui contract de export, în care se includ - fără a se limita la acestea - cheltuieli cu producerea, livrarea, transportul bunurilor, importurile de completare, plata salariilor etc.;
23.valoarea exportului - valoarea totală a exportului de efectuat, formată din valoarea bunurilor/serviciilor exportate şi valoarea costurilor locale, acolo unde există, în conformitate cu contractul legal încheiat între exportatorul român şi cumpărătorul extern (contract ferm sau contract-cadru însoţit de comenzi confirmate), al cărui obiect constă în exportul de bunuri şi/sau servicii originare din România.
CAPITOLUL III: Descrierea asigurării
Art. 5
EximBank asigură, în numele şi în contul statului, creditele la export pe termen mediu şi lung şi investiţiile româneşti de capital în străinătate, împotriva pierderilor cauzate de riscurile comerciale, politice sau de forţă majoră.
Art. 6
Asigurarea creditului la export acoperă pierderile suportate de asigurat în perioada de prelivrare şi/sau postlivrare, ca urmare a producerii unuia ori mai multora din următorii factori generatori de pierdere:
a)factori de natură comercială:
(i)debitorul nu a efectuat plata la termenele şi în condiţiile prevăzute în contractul de export/acordul de credit cumpărător;
(ii)împotriva debitorului există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă de insolvenţă, o hotărâre validă de dizolvare/lichidare, altă decizie care, potrivit sistemului legal din ţara debitorului, atestă insolvenţă de jure sau de facto a debitorului;
(iii)debitorul a suspendat/denunţat unilateral contractul de export sau a refuzat preluarea bunurilor livrate şi/sau recepţia serviciilor efectuate, fără temei legal ori contractual;
b)factori de natură politică:
(i)moratoriu general privitor la datoria externă, declarat de guvernul din ţara debitorului sau de guvernul unei terţe ţări prin intermediul căreia trebuie efectuată plata;
(ii)orice evenimente politice, dificultăţi economice sau măsuri legislative ori administrative care survin sau sunt luate în afara României şi care blochează ori întârzie transferul fondurilor;
(iii)orice act sau decizie luată de guvernul unei ţări, alta decât România, inclusiv orice act sau decizie a autorităţilor publice, asimilate unei intervenţii a guvernului care împiedică executarea contractului de export;
(iv)dispoziţii legale adoptate în ţara debitorului, prin care se stipulează că plăţile efectuate de debitor trebuie să fie făcute în moneda locală, fără a se ţine cont de faptul că, drept urmare a fluctuaţiilor cursului de schimb, aceste plăţi convertite în moneda contractului de export nu mai acoperă valoarea creanţei în momentul transferului de fonduri;
(v)măsuri sau decizii luate de Guvernul României, precum şi cele luate de Uniunea Europeană, referitoare la derularea comerţului cu state terţe (cum ar fi interzicerea exporturilor către aceste state terţe), care împiedică total sau parţial derularea contractului de export, cu condiţia ca efectele acestor măsuri ori decizii să nu fie compensate în alt fel prin adoptarea unor măsuri compensatorii;
c)factori de natura forţei majore:
(i)evenimente de tipul forţei majore declarate şi constatate în mod oficial de autoritatea competentă din ţara debitorului (inundaţii, cutremure, erupţii vulcanice, cicloane, tsunami, accident nuclear etc.);
(ii)războaie, războaie civile, revoluţii, revolte, tulburări sociale, alte evenimente similare, care au loc în ţara debitorului.
Art. 7
(1)Asigurarea investiţiilor româneşti de capital în străinătate acoperă pierderile suportate de asigurat ca urmare a producerii unuia sau mai multora din următorii factori generatori de pierdere:
(i)evenimente politice, dificultăţi economice sau măsuri legislative ori administrative care survin sau sunt luate în ţara gazdă şi care blochează ori întârzie transferul fondurilor;
(ii)expropriere;
(iii) război şi/sau revolte civile;
(iv)nerespectarea acordului de investiţie de către guvernul ţării gazdă.
(2)Se exclud de la asigurare pierderile înregistrate de către asigurat cauzate de:
a)aplicarea oricăror legi, decrete ori acte normative care erau în vigoare în ţara gazdă la data semnării poliţei de asigurare sau orice acţiune/lipsa de acţiune a guvernului ţării gazdă sau oricare alt eveniment care s-a produs înainte dedata semnării poliţei de asigurare;
b)practicarea de către asigurat sau de către beneficiarul investiţiei a unor acte de corupţie, spălare de bani ori încălcarea legislaţiei şi reglementărilor cu caracter nediscriminatoriu şi cu aplicare generală elaborate de guvernul ţării gazdă şi care nu au ca efect confiscarea;
c)neaplicarea de către asigurat sau de către beneficiarul investiţiei a normelor legale privind cerinţele de protecţie a mediului care sunt în vigoare la data semnării poliţei de asigurare;
d)încălcarea de către asigurat sau de către beneficiarul investiţiei a obligaţiilor asumate faţă de guvernul ţării gazdă;
e)orice acţiune sau omisiune:
(i)care a fost acceptată de asigurat ori de beneficiarul investiţiei, cu excepţia cazului în care un astfel de accept a fost obţinut prin forţă, sau
(ii)care este în mod cert atribuită deciziei conducerii asiguratului ori beneficiarului investiţiei, inclusiv refuzul oricăreia dintre acestea de a se conforma fie prevederilor legilor în vigoare ale ţării gazdă, fie obligaţiilor faţă de sau compensărilor date de către guvernul ţării gazdă;
f)existenţa unei dispute (litigiu sau neînţelegere de orice natură) între asigurat/beneficiarul investiţiei şi guvernul ţării gazdă cu privire la îndeplinirea obligaţiilor de natură comercială stipulate în acordul de investiţie.
Art. 8
Asigurarea nu acoperă:
a)exportul de armament;
b)exportul de mărfuri înscrise în lista mărfurilor de export care nu pot beneficia de instrumente de susţinere a comerţului exterior derulate prin EximBank4;
__
4 Lista în vigoare la data aprobării prezentei norme este stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 2.298/2004 privind stabilirea perioadei de fabricaţie a produselor cu ciclu lung de fabricaţie şi a valorii contractelor de export aferente acestora, precum şi a listei mărfurilor de export care nu pot beneficia de instrumente de susţinere a comerţului exterior derulate prin Banca de Export-Import a României EXIMBANK-S.A.
c)exportul sau investiţiile în străinătate care au un impact negativ asupra mediului în ţara debitorului ori în ţara gazdă, conform cerinţelor impuse de EximBank referitoare la standardele privind protecţia mediului aplicabile creditelor de export susţinute oficial;
d)exportul către operatori economici asociaţi;
e)exportul către o persoană fizică.
Art. 9
(1)Suma asigurată de EximBank este de maximum 85% din valoarea exportului, fără a depăşi valoarea totală a bunurilor/serviciilor exportate din România.
(2)Fără a aduce atingere alin. (1), suma asigurată poate include costurile locale eligibile.
(3)Fără a aduce atingere alin. (1), în cazul asigurării creditului-cumpărător, suma asigurată poate include dobânda curentă aferentă creditului şi prima de asigurare.
(4)În cazul asigurării investiţiilor româneşti de capital în străinătate, suma asigurată este egală cu maximum valoarea investiţiei, la care se pot adăuga veniturile previzionate a se obţine de pe urma acestei investiţii (profit, dividende).
Art. 10
În suma asigurată nu pot fi incluse următoarele:
a)comisioanele, spezele bancare, dobânzile penalizatoare şi orice alte penalităţi datorate de către debitor sau prevăzute pentru proiectul/acordul de investiţie;
b)compensaţii rezultate în urma aplicării unor prevederi legale sau în urma unor înţelegeri în afara proiectului de investiţie/acordului de investiţie;
c)creanţe rezultate în urma producerii unor riscuri neasigurate;
d)creanţele care fac obiectul altei poliţe de asigurare.
Art. 11
Sumele reţinute pe seama asiguratului reprezintă cel puţin 50% din franşiză.
Art. 12
Procentul asigurat de EximBank poate fi:
a)maximum 85% în cazul creditului furnizor;
b)maximum 90% în cazul investiţiilor în străinătate;
c)maximum 95% în cazul creditului cumpărător.
Art. 13
(1)Despăgubirea maximă pe care EximBank o poate plăti se determină prin aplicarea procentului asigurat la suma asigurată.
(2)Despăgubirea efectivă pe care EximBank o plăteşte asiguratului ca urmare a producerii pierderii se calculează prin aplicarea procentului asigurat la pierderea suferită efectiv de asigurat, fără a se depăşi despăgubirea maximă.
Art. 14
(1)Perioada de valabilitate a asigurării este de maximum 15 ani.
(2)În cazul în care exportul are ca obiect aeronave, nave, centrale nucleare etc., care se încadrează în înţelegerile sectoriale din cadrul Acordului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică privind creditele la export care beneficiază de susţinere oficială (denumit în continuare Acordul OCDE), perioada de valabilitate maximă a asigurării este cea stipulată în înţelegerea sectorială aplicabilă.
Art. 15
(1)Poliţele de asigurare sunt formate din: condiţiile generale de asigurare aplicabile în general tuturor tranzacţiilor de acest tip, lista condiţiilor specifice, ataşată fiecărei poliţe încheiate şi, acolo unde este cazul, clauze adiţionale, după caz. Orice addendum-uri şi acte adiţionale încheiate ulterior fac parte integrantă din poliţa de asigurare.
(2)Poliţele de asigurare se pot încheia în LEI, USD, EUR sau în altă monedă liber convertibilă.
CAPITOLUL IV: Criterii de eligibilitate
Art. 16
(1)Pentru acordarea asigurării este necesar a fi îndeplinite cumulativ criteriile de eligibilitate generale şi cele particulare aplicabile, la data înregistrării cererii de asigurare, însoţită de documentaţia completă.
(2)Criterii generale:
a)exportatorul/investitorul este persoană juridică română legal constituită;
b)împotriva solicitanţilor nu a fost instituită procedura judiciară a insolvenţei, conform legislaţiei în vigoare;
c)exportatorul/investitorul nu înregistrează datorii restante către bugetul general consolidat al statului al căror mod de plată nu a fost reglementat (convenţii de eşalonare, amânare, compensare, cereri de rambursare/compensare TVA depuse la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pentru sume ce acoperă valoarea datoriilor restante etc.). În cazul în care la data depunerii cererii de asigurare criteriul nu este îndeplinit, se poate accepta îndeplinirea acestuia până cel târziu la data intrării în vigoare a poliţei de asigurare. În această situaţie, solicitantul va prezenta o declaraţie pe propria răspundere referitoare la achitarea datoriilor la buget, iar aprobarea va conţine condiţii specifice privind intrarea în vigoare a poliţei de asigurare;
d)solicitanţii respectă cerinţele impuse de EximBank prin Politica EximBank privind combaterea faptelor de corupţie în domeniul creditelor de export susţinute oficial;
e)exportatorul/investitorul respectă cerinţele impuse de EximBank referitoare la standardele privind protecţia mediului aplicabile creditelor de export susţinute oficial;
f)exportatorul/investitorul nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Finanţelor Publice, inclusiv cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi cu EximBank.
(3)Criterii particulare;
a)în cazul asigurării creditului la export:
(i)conţinutul naţional al exportului să fie de minimum 50%, cu excepţia exportului de nave;
(ii)contractul de export prevede obligaţia importatorului de a achita un avans de minimum 15% din valoarea bunurilor/serviciilor exportate, cel târziu la data livrării;
(iii)creditul la export este acordat pe o durată egală sau mai mare de 2 ani, care poate include perioada de fabricaţie a bunurilor;
(iv)principalul creditului la export se rambursează, iar dobânda se plăteşte, de regulă, în rate egale, cu o frecvenţă nu mai mică de 6 luni şi nu mai mare de 12 luni de la data acordării creditului la export;
(v)perioada de rambursare a creditului la export nu trebuie să depăşească durata de viaţă a bunurilor exportate;
b)în cazul asigurării investiţiilor româneşti de capital în străinătate:
(i)solicitantul implementează în ţara gazdă o investiţie de capital;
(ii)capitalul social majoritar al solicitantului nu este deţinut de persoane fizice sau juridice originare din ţara gazdă;
(iii)investitorul a obţinut autorizaţiile necesare pentru realizarea investiţiei de capital, în conformitate cu legile şi reglementările din ţara gazdă. În cazul în care la data depunerii cererii de asigurare criteriul nu este îndeplinit, se poate accepta îndeplinirea acestuia până cel târziu la data intrării în vigoare a poliţei de asigurare. În această situaţie, solicitantul va prezenta o declaraţie pe propria răspundere referitoare la obţinerea autorizaţiilor necesare, iar aprobarea va conţine condiţii specifice privind intrarea în vigoare a poliţei de asigurare.
CAPITOLUL V: Documentaţia, analiza şi aprobarea solicitării de asigurare
Art. 17
Solicitantul depune la EximBank cererea de asigurare completată, însoţită de documentele necesare analizei solicitării.
Art. 18
(1)EximBank analizează solicitarea de asigurare, potrivit reglementărilor proprii, pe următoarele coordonate:
a)riscul de neplată din partea debitorului extern;
b)riscurile asociate tranzacţiei de export şi investiţiei în străinătate;
c)riscurile asociate ţării de destinaţie a exportului sau ţării gazdă;
d)alte elemente relevante pentru acordarea asigurării.
(2)EximBank are dreptul să solicite informaţii suplimentare în situaţia în care elementele cuprinse în cererea de asigurare şi în documentaţia furnizată nu sunt suficiente pentru evaluarea riscurilor sau pentru stabilirea termenilor şi condiţiilor specifice ale operaţiunii de asigurare.
Art. 19
În funcţie de caracteristicile fiecărei solicitări de asigurare şi în urma analizei riscurilor asociate tranzacţiei, EximBank stabileşte termenii şi condiţiile specifice de asigurare referitoare la riscurile acoperite, suma asigurată, moneda asigurării, despăgubirea maximă, procentul asigurat, alte condiţii specifice de asigurare.
Art. 20
În situaţia în care tranzacţia de export/investiţia pentru care se solicită asigurare este în stadiu incipient, EximBank poate emite o promisiune de asigurare, valabilă 6 luni de la data emiterii.
Art. 21
Încheierea poliţelor de asigurare şi a promisiunilor de asigurare se realizează pe baza aprobării C.I.F.G.A.
Art. 22
EximBank monitorizează poliţele de asigurare emise, prin acţiuni şi operaţiuni specifice, pe întreaga perioadă de valabilitate a acestora.
CAPITOLUL VI: Despăgubiri/Recuperări
Art. 23
(1)Asiguratul are dreptul la plata despăgubirii în termenii şi în condiţiile prevăzute în poliţa de asigurare, după expirarea perioadei de aşteptare.
(2)Durata perioadei de aşteptare este stabilită astfel:
a)dacă pierderea se produce în perioada de prelivrare: 6 luni consecutive de la data la care asiguratul a întrerupt executarea obligaţiilor sale din contractul de export sau a încetat fabricarea bunurilor/executarea serviciilor ori obiectivelor comandate, cu condiţia ca această întrerupere/încetare să fie în mod direct şi exclusiv cauzată de unul sau mai mulţi factori generatori de pierdere asiguraţi;
b)dacă pierderea se produce în perioada de postlivrare: 3 luni de la data scadenţei convenită în contractul de export, cu condiţia ca neplata să fie rezultatul direct şi exclusiv al producerii unuia sau mai multor factori generatori de pierdere acoperiţi;
c)dacă pierderea este aferentă investiţiei asigurate, durata perioadei de aşteptare este specificată pentru fiecare risc acoperit, în parte.
(3)Nu se aplică nicio perioadă de aşteptare pentru plata despăgubirii în următoarele situaţii:
a)atunci când, în cazul unui debitor privat, neplata se datorează insolvenţei de jure sau de facto a acestuia;
b)în cazul unui acord bilateral interguvernamental de restructurare a datoriei.
(4)Plata despăgubirii se realizează pe baza aprobării C.I.F.G.A,
Art. 24
Odată cu plata despăgubirii, EximBank se subrogă, proporţional cu despăgubirea plătită, în drepturile, acţiunile şi garanţiile asiguratului faţă de debitorul extern sau ţara gazdă a investiţiei. EximBank va întreprinde toate demersurile necesare pentru recuperarea sumelor plătite din fondurile statului de la debitorul extern sau ţara gazdă a investiţiei.
CAPITOLUL VII: Dispoziţii finale
Art. 25
În scopul aplicării prezentei norme, EximBank elaborează proceduri care se supun aprobării C.I.F.G.A.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 727 din data de 26 octombrie 2012