DISCIPLINA

CONŢINUTURI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, aprobată prin OMEN 4431/29.08.2014.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria) - conţinut asociat competenţei specifice 1.1;

- trăsături specifice genului dramatic în opere literare studiate sau în texte la prima vedere - conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1;

- trăsături ale speciilor literare: romanul, balada populară - conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1;

- complemente circumstanţiale şi propoziţii subordonate circumstanţiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condiţională, concesivă, consecutivă) - conţinuturi asociate competenţei specifice 2.2.

MATEMATICĂ

Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, aprobată prin OMEN 4431/29.08.2014.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:

-- din capitolul Numere reale

- Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere; operaţii cu acestea (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere)

-- capitolul Funcţii

-- din capitolul Ecuaţii, inecuaţii şi sisteme de ecuaţii

- Ecuaţii de forma ax + by + c = 0, unde a, b, c sunt numere reale,

- Sisteme de ecuaţii de forma:

,

unde a₁, a₂, b₁, b₂, c₁, c₂ sunt numere reale; rezolvare prin metoda substituţiei şi/sau prin metoda reducerii; interpretare geometrică

- Ecuaţia de forma ax² + bx + c = 0, unde a, b, c sunt numere reale,

- Inecuaţii de forma ax + b > 0 (> = , <, < = ), unde a, b sunt numere reale

- Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţii

-- din capitolul Proiecţii ortogonale pe un plan

- Calculul unor distanţe în interiorul corpurilor studiate

-- capitolul Calcularea de arii şi volume

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

TARTALMAK

1. Irodalomolvasas

Irodalmi formak es kodok

- Szokepek: metafora, allegoria, hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.

- Verstani alapfogalmak: hangsulyos ritmus, rimfajtak.

- Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: elbeszeles/novella, humoreszk, nepballada, muballada, regeny.

- Lira, liraisag, lirai en; lirai mufajok: dal, leiro koltemeny.

- Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo, elbeszeloi nezopont. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai es az epikai muvekben.

- Ertek: megjelenitett ertekek, ertekrend.

- Hangnemek: szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.

2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak

Az ertekezo fogalmazas szerkesztese. Irodalmi muvek egyeni ertelmezese irasban. Maganlevel. Meghivo. Monolog. Leiras. Jellemzes. Hirdetes.

3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.

A szo.

- A szavak jelentese (ismetles).

- A szo szerkezete (ismetles).

- A szofajok (ismetles).

A mondat.

Az egyszeru mondat es elemzese (ismetles).

LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Literatur

1. Personliche Meinung aubern und begrunden;

2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes:

a. die Nacherzahlung

b. die Inhaltsangabe;

3. Texte aufgrund von Fragen erschlieben;

4. Texte fortsetzen oder umformen;

5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;

6. Sprachliche Mittel in einem literarischen Text erkennen

7. Anderung der Erzahlperspektive;

8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade

9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situation.

Sprachbetrachtung

1. Bereicherung des Wortschatzes:

a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,

b. das Wortfeld,

c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;

2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedem:

Subjekt, Pradikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;

3. Identifikation und Bestimmen von Nebensatzen:

Subjekt-, Pradikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;

4. Form der Nebensatze:

a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz;

b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz

5. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensatze und umgekehrt.

LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ

1. Limbă rromani (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă)

2. Literatură rromani (texte literare):

Clasa a V-a: O suno e kakosqo Angel (Anghel Năstase vi Noemi Năsturaş).

Clasa a VI-a: Kamav te aresav siklărno! (Noemi Palfi-Tamaş).

Clasa a VII-a: E xuxura (Nicolae Pandelică).

Clasa a VIII-a: O rromano them (palemvakaripen kaoar o Zupter Borkoj palal o xramosaripen "O xasardo them" e Luminicaqo e Coabasqi).

3. Noţiuni de teorie literară

4. Compunerea

LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

1. Limba sârbă (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă)

2. Literatura sârbă (texte literare):

clasa a V-a: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje usi;

clasa a VI-a: Car Lazar i carica Milica; Veletovci (Ivo Andric);

clasa a VII-a: Hajduk Veljko (Vuk Stefanovic Karadzic); Pop Cira i pop Spira (S. Sremac)

clasa a VIII-a: Kad mlidijah umreti (B. Radicevic); Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti (Laza Lazarevic); Pop Cira i pop Spira (S. Sremac)

3. Noţiuni de teorie literară

4. Compunerea

LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

1. Limbă slovacă (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă)

2. Literatură slovacă (texte literare):

- Clasa a V-a: Medicina (Janko Jesensky).

- Clasa a VI-a: Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Katarina - l'udova balada.

- Clasa a VII-a: Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Doktor (Janko Jesensky).

- Clasa a VIII-a: Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky- zmatky (Jozef Gregor Tajovsky).

3. Noţiuni de teorie literară

4. Compunerea

LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

1. Limbă ucraineană (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă)

2. Literatură ucraineană (texte literare):

Clasa a V-a:

Clasa a VI-a:

Clasa a VII-a:

Clasa a VIII-a:

3. Noţiuni de teorie literară

4. Compunerea

LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteza);

- trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;

- articolul de ziar/ de revistă;

- substantivele compuse;

- verbul: perfectul simplu al verbelor regulate şi neregulate (cele mai frecvente); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent şi trecut.

DISCIPLINA

CONŢINUTURI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional, în vigoare.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- reguli ale monologului, reguli şi tehnici de construire a dialogului, stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală - conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1;

- textul dramatic postbelic - conţinut asociat competenţei specifice 2.3;

- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii - conţinut asociat competenţei specifice 2.5;

- simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului, perioada interbelică, perioada postbelică - conţinuturi asociate competenţei specifice 3.2;

- interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară - conţinuturi asociate competenţei specifice 4.3;

- autorii canonici: G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

MATEMATICĂ programa M_mate-info

Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M_mate-info.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:

-- din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare

- Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice

- Studiul compatibilităţii şi rezolvarea sistemelor: proprietatea Kroneker-Capelli, proprietatea Rouche, metoda Gauss

-- capitolul Derivabilitate

-- capitolul Reprezentarea grafică a funcţiilor

MATEMATICĂ programa M_şt-nat

Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M_şt-nat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:

-- din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare

- Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar

- Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare

-- capitolul Funcţii derivabile

-- capitolul Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor

MATEMATICĂ programa M_tehnologic

Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M_ tehnologic.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:

-- din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare

- Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar

- Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare

-- capitolul Funcţii derivabile

-- capitolul Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor

MATEMATICĂ programa M_pedagogic

Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M_ pedagogic.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:

-- din capitolul Structuri algebrice

- Structuri algebrice: inel, corp

ISTORIE

POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE

- Europa şi lumea în secolul XX

Probleme de atins: Europa contemporană (unitate, diversitate, integrare); Cultura română - cultură europeană; România şi Europa în secolul al XX-lea

OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR

- Economie şi societate în lumea postbelică

Probleme de atins: Ocupaţii şi statute profesionale; Viaţa privată şi viaţa publică; Economie rurală - economie urbană în România.

- Ştiinţa şi societatea

Probleme de atins: Impactul tehnologiei asupra vieţii cotidiene şi a mediului; Noile tehnologii şi timpul liber.

STATUL ŞI POLITICA

- Statele în perioada contemporană

Probleme de atins: Forme de organizare statală; Idei şi regimuri politice.

Notă:

Conţinuturile de mai sus fac parte din Programa şcolară pentru istorie - clasa a XI-a, fără a fi incluse în programa pentru examenul de bacalaureat naţional.

Competenţele evaluate sunt cele prevăzute în programa pentru examenul de bacalaureat naţional, formate/dezvoltate până la data susţinerii simulării.

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

I. Kommunikacios kepessegek

Tartalmak

1.1 A nyelvi kozles tenyezoi (ado, vevo, csatorna, kod, uzenet, kontextus), funkcioi (ismeretkozlo, erzelemkifejezo, felhivo, kapcsolatteremto, metanyelvi, stilisztikai).

1.2 Mindennapi kommunikacio (parbeszed, monolog); nyilvanos kommunikacio; tomegkommunikacio.

1.3 Retegzettseg es norma a nyelvhasznalatban (koznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tajnyelvi valtozatok); a nyelvvaltozatok eltero kifejezesi formai.

1.4 Stilusretegek, stilusarnyalatok (tarsalgasi, tudomanyos-szakmai, publicisztikai, hivatalos, szepirodalmi).

2.1 A szoveg. Szovegszervezo eljarasok. Szovegszerkezet, szovegosszefugges, grammatikai kapcsoloelemek, szovegjelentes (tetelmondat, kulcsszo, temahalozat).

2.2 Szovegtipusok, szovegmufajok (elbeszelo, leiro, ervelo; hivatalos irasmuvek: hivatalos level, szakmai oneletrajz; level).

3.1 Ervelo-meggyozo, ertekezo szovegek (szonoklat, ertekezes).

3.2 Az ervelo-meggyozo, ertekezo szoveg jellemzoi: szokincs, terminologia, az erveles technikaja (ervek, ellenervek; deduktiv, induktiv erveles; bizonyitas, cafolat).

4.1 Szobeli es irott szovegek jellemzoi.

4.2 A kommunikacios helyzethez es a targyhoz igazodo megnyilatkozas.

4.3 A magyar helyesiras alapelvei (a kiejtes, a szoelemzes, a hagyomany es az egyszerusites elve); az egybeiras es kuloniras szabalyai; a tulajdonnevek irasanak szabalyai; az idegen szavak helyesirasa.

5.1 Velemeny, magyarazat; informaciok kiemelese, osszefuggesek megragadasa, elfogadas, elutasitas megfogalmazasa.

6.1 Konyv- es konyvtarhasznalat; a forrashasznalat etikai normai es formai kotottsegei; idezes, hivatkozas.

II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei

Tartalmak

1.1 Esztetikai tapasztalat, esztetikai ertek, megjelenitett ertekek, ertekrend, ertekszerkezet.

1.2 Esztetikai minosegek: fenseges, alantas, tragikus, elegikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus.

1.3 Hangnemek: unnepelyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elegikus.

2.1 Irodalmi kanon, korstilus, stilusjegyek (kozepkor, reneszansz, barokk, klasszicizmus, romantika).

3.1 Szokepek: metafora, megszemelyesites, szinesztezia, allegoria, metonimia, szimbolum. Hasonlat. Vandormotivum, archetipus. Alakzatok: ismetles, ellentet, kihagyas, felcsereles, gondolatparhuzam.

3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, idomertekes ritmus, rim es rimfajtak. Balassi-strofa, szonett.

3.3 Ter- es idoszerkezet az epikai, lirai, dramai alkotasokban.

3.4 Epikai mufajok: eposz, ballada, legenda, novella, regeny, naplo, irodalmi level.

3.5 Lirai mufajok: dal, epigramma, oda, himnusz, koltoi level, eletkep, elegia, leiro koltemeny.

3.6 Dramai mufajok: tragedia, dramai koltemeny.

4.1 Elbeszeles es tanitas a legendaban.

4.2 Hosteremtes a torteneti targyu epikaban (barokk eposz, torteneti targyu muballada, tortenelmi regeny).

4.3 Az enelbeszeles valtozatai (level, naplo, irodalmi level, szentimentalista enregeny). Az elbeszeloi ent letrehozo narracios eljarasok.

4.4 Tortenetalakitas es idokezeles a romantikus epikus alkotasokban.

4.5 Romantikus emberkep az epikus alkotasokban.

5.1 Imitacio a barokk eposzban.

6.1 A kozossegi en megnyilatkozasformai; a himnusz valtozatai (kereszteny, kozossegi), az oda torteneti valtozatai (klasszicista, romantikus).

6.2 Lirai en a romantikaban (teremto zseni, latnok, hasonmas).

7.1 Szemelyesseg, szemelytelenseg; kozvetlenseg, kozvetettseg.

7.2 Allegorikussag.

8.1 Imitacio, antik minta, imitacio es versszerkezet (piktura, szentencia), imitacio es verseles (klasszikus idomertekes verseles: hexameter, pentameter, disztichon), imitacio es mufajok (oda, elegia, epigramma).

8.2 Imitacio a humanista es klasszicista liraban.

9.1 Cselekmeny, konfliktus, szereplok rendszere, dramai hos, szerkezet, beszedfajtak.

10.1 A romantikus drama.

10.2 Eszmetorteneti osszefuggesek a dramai koltemenyben.

Ajanlott szerzok listaja:

Arany Janos, Balassi Balint, Berzsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Jokai Mor, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kazinczy Ferenc, Kos Karoly, Kolcsey Ferenc, Madach Imre, Mikes Kelemen, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Vajda Janos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos.

LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Literatur:

Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten;

G.E.Lessing als Vertreter der Aufklarung. G. E. Lessing: Nathan der Weise.

Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklarung bis zum Realismus.

Grammatik/Sprachbetrachtung:

Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz.

Gepflegter, dem Sachverhalt angemessener Ausdruck.

LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

I. LITERATURA CROATĂ

autori canonici - Ivan Mazuranic (Smrt Smail-age Cengica), Stanko Vraz (Dulabije), Petar Preradovic (Mrtva ljubav) August Senoa (Seljacka buna), Ante Kovacic (U registraturi), Vjenceslav Novak (Posljednji Stipancici), Josip Kozarac (Slavonska suma), A.G.Matos (Utjeha kose, Jesenje vece)

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

III. LEXICOLOGIE

IV. STILISTICĂ

LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

I. Literatura sârbă (texte literare):

Narodna knjizevnost:

Lirsko - epske pesme (Hasanaginica)

Epske pesme (Car Lazar i carica Milica)

Pripovetke (U cara Trojana kozje usi)

Srednjevekovna knjizevnost: Dositej Obradovic (Zivot i prosvetiteljsko delo)

Romantizam:

Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti)

Laza Kostic (Santa Maria della Salute)

Realizam:

Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti)

Knjizevnost XX veka:

Ivo Andric (Most na Zepi, Na Drini cuprija)

Milos Crnjanski (Seobe)

Desanka Maksimovic (Krvava bajka)

Dobrica Cosic (Koreni)

II. Limbă şi comunicare

III. Lexicologie

IV. Compunere

LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

I. LITERATURA SLOVACĂ

autori canonici - Jan Kollar (Slavy dcera), Jan Holly (Svatopluk), Andrej Sladkovic (Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kral' (Zakliata panna vo Vahu a divny Janko), Jan Chalupka (Kocurkovo), Jan Botto (Smrt' Janosikova), Pavol Orszagh Hviezdoslav (Hajnikova zena), Martin Kukucin (Neprebudeny), Bozena Slancikova Timrava (Tapakovci), Jozef Gregor Tajovsky (Do konca)

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

III. LEXICOLOGIE

IV. STILISTICĂ

LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

I. LITERATURA UCRAINEANĂ

Clasa a IX-a:

Clasa a X-a:

Clasa a XI-a:

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

III. LEXICOLOGIE

IV. STILISTICĂ

LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ

I. LITERATURA TURCĂ

(Yaz ile Kişin Tartişmasi), Nasrettin Hoca (Fikra), Yunus Emre (Ilahi), Kadi Burhanettin (Tuyug), Koroglu (Kocaklama), Karacaoglan (Guzelleme), Gevheri (Guzelleme), (Kerem ile Asli Hikayesi), Evliya Celebi (Seyahatname), Halide Edip Adivar (Hikmet Cocuk), Ruşen Eşref Unaydin (Mustafa Kemal Ile Mulakat), Suleyman Nazif (Kara Bir Gun), Yahya Kemal Beyath (Hatirat), Omer Seyfettin (Topuz), Ahmet Hikmet Muftuoglu (Caglayanlar), Mehmet Akif (Canakkale Şehitlerine), Yahya Kemal Beyath (Akincilar), Ziya Gokalp (Turkculugun Esaslari), Reşat Nuri Guntekin (Tanri Misafiri), Sami Paşa-Sezai (Esirlikte Ilk Gun), Huseyin Rahmi Gurpinar (Tovbeler Tovbesi), Halit Ziya Uşakhgil (Koy Hatirasi), Yakup Kadri Karaosmanoglu (Koy Hatirasi), Ziya Gokalp (Umit), Sait Faik Abasiyanik (Yani Usta), Sabahattin Ali (Apartman), Aziz Nesin (Damda Deli Var), Fakir Baykurt (Cilli), Fazil Husnu Daglarca (Mustafa Kemal'in Kagnisi), Mehmet Akif Ersoy (Kufe), Celaleddin Rumi (Soylenmemiş Bir Soz), Yunus Emre (Ey Dost Aşkin Denizine), Fuzulî (Gazel), Bakî (Gazel), Nefî (Gazel), Nedim (Gazel), Şeyh Galip (Rubaî), Aşik Veysel (Hayat Hikâyesi), Namik Kemal (Vatan Turkusu), Recaizade Mahmut Ekrem (Yakişmadin), Mehmet Akif Ersoy (Canakkale Şehitleri), Mehmet Emin Yurdakul (Anadolu), Ziya Gokalp (Koyun), Tevfik Fikret (Kuşlar), Ahmet Muhip Dranas (Şehrin Ustunden Gecen Bulutlar), Cahit Sitki Taranci (Otuz Beş Yaş Şiiri), Yahya Kemal Beyath (Acik Deniz), Orhan Veli Kanik (Oktay'a Mektuplar), Halide Edip Adivar (Ateşten Gomlek), Reşat Nuri Guntekim (Calikuşu, Yaprak Dokumu), Yaşar Kemal (Ince Memed), (Araba Sevdasi).

II. LIMBA ŞI COMUNICARE

III. LEXICOLOGIE

IV. STILISTICĂ

LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- Repere moderne ale spaţiului italian: Verismul. Decadentismul. Crepuscularismul. Futurismul. Ermetismul. Neorealismul. Modernismul. Postmodernismul.

- Giovanni Pascoli "La mia sera"

- Gabriele D'Annunzio "La pioggia nel pineto"

- Giovanni Verga "La lupa"

- Luigi Pirandello "Il treno ha fischiato"

- Guido Gozzano "L'amica di nonna Speranza"

- Giuseppe Ungaretti "San Martino del Carso"

- Umberto Saba "A mia moglie"

- Eugenio Montale "Meriggiare pallido e assorto"

- Eugenio Montale "Felicita raggiunta"

- Eugenio Montale "Non chiederci la parola"

- Salvatore Quasimodo "Ed e subito sera"

- Salvatore Quasimodo "Alle fronde dei salici"

- Cesare Pavese "Verra la morte e avra i tuoi occhi"

- Alberto Moravia "Agostino" (frammenti)

- Dino Buzzati "Il colombre" da Racconti.

DISCIPLINA

CONŢINUTURI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional, în vigoare.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- reguli ale monologului, reguli şi tehnici de construire a dialogului, stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală - conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1;

- textul dramatic postbelic - conţinut asociat competenţei specifice 2.3;

- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii - conţinut asociat competenţei specifice 2.5;

- perioada postbelică - conţinut asociat competenţei specifice 3.2;

- autorii canonici: Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

MATEMATICĂ programa M_mate-info

Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M_mate-info.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:

- capitolul Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ (Q, R, C, Z_p, p prim)

- capitolul Aplicaţii ale integralei definite

MATEMATICĂ programa M_şt-nat

Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M_şt-nat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:

- capitolul Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ (Q, R, C, Z_p, p prim)

- capitolul Aplicaţii ale integralei definite

MATEMATICĂ programa M_tehnologic

Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M_ tehnologic.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:

- capitolul Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ (Q, R, C, Z_p, p prim)

- capitolul Aplicaţii ale integralei definite

MATEMATICĂ programa M_pedagogic

Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M_pedagogic.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:

-- din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare

- Sisteme de ecuaţii liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar

- Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare

- Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de două puncte distincte, aria unui triunghi şi caracterizarea coliniarităţii a trei puncte în plan

ISTORIE

DOMENII DE CONŢINUT/ CONŢINUTURI (clasa a XII-a)

A. POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE

1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.

B. OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR

1. Secolul XX - între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa.

2. Constituţiile din România.

C. STATUL ŞI POLITICA

1. Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII).

2. Statui român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX).

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

I. Kommunikacios kepessegek

Tartalmak

1.1 A nyelvi kozles tenyezoi (ado, vevo, csatorna, kod, uzenet, kontextus), funkcioi (ismeretkozlo, erzelemkifejezo, felhivo, kapcsolatteremto, metanyelvi, stilisztikai).

1.2 Mindennapi kommunikacio (parbeszed, monolog); nyilvanos kommunikacio; tomegkommunikacio.

1.3 Retegzettseg es norma a nyelvhasznalatban (koznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tajnyelvi valtozatok); a nyelvvaltozatok eltero kifejezesi formai.

1.4 Stilusretegek, stilusarnyalatok (tarsalgasi, tudomanyos-szakmai, publicisztikai, hivatalos, szepirodalmi).

1.5 Stiluselem, stilushatas; allando es alkalmi stilusertek; denotativ es konnotativ jelentes.

2.1 A szoveg. Szovegszervezo eljarasok. Szovegszerkezet, szovegosszefugges, grammatikai kapcsoloelemek, szovegjelentes (tetelmondat, kulcsszo, temahalozat).

2.2 Szovegtipusok, szovegmufajok (elbeszelo, leiro, ervelo; hivatalos irasmuvek: hivatalos level, szakmai oneletrajz; level).

3.1 Ervelo-meggyozo, ertekezo szovegek (szonoklat, ertekezes).

3.2 Az ervelo-meggyozo, ertekezo szoveg jellemzoi: szokincs, terminologia, az erveles technikaja (ervek, ellenervek; deduktiv, induktiv erveles; bizonyitas, cafolat).

4.1 Szobeli es irott szovegek jellemzoi.

4.2 A kommunikacios helyzethez es a targyhoz igazodo megnyilatkozas.

4.3 A magyar helyesiras alapelvei (a kiejtes, a szoelemzes, a hagyomany es az egyszerusites elve); az egybeiras es kuloniras szabalyai; a tulajdonnevek irasanak szabalyai; az idegen szavak helyesirasa; a kozpontozas szabalyai.

5.1 Velemeny, magyarazat; informaciok kiemelese, osszefuggesek megragadasa, elfogadas, elutasitas megfogalmazasa.

6.1 Konyv- es konyvtarhasznalat; a forrashasznalat etikai normai es formai kotottsegei; idezes, hivatkozas.

II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei

Tartalmak

1.1 Esztetikai tapasztalat, esztetikai ertek, megjelenitett ertekek, ertekrend, ertekszerkezet.

1.2 Esztetikai minosegek: fenseges, alantas, tragikus, elegikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus.

1.3 Hangnemek: unnepelyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elegikus, targyilagos.

2.1 Irodalmi kanon, korstilus, stilusjegyek.

3.1 Szokepek: metafora, megszemelyesites, szinesztezia, allegoria, metonimia, szimbolum. Hasonlat. Vandormotivum, archetipus. Alakzatok: ismetles, ellentet, kihagyas, felcsereles, gondolatparhuzam.

3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, idomertekes ritmus, rim es rimfajtak. Balassi-strofa, szonett.

3.3 Ter-es idoszerkezet az epikai, lirai, dramai alkotasokban.

3.4 Epikai mufajok: eposz, ballada, legenda, novella, regeny, naplo, irodalmi level.

3.5 Lirai mufajok: dal, epigramma, oda, himnusz, koltoi level, eletkep, elegia, leiro koltemeny.

3.6 Dramai mufajok: tragedia, dramai koltemeny.

4.1 Elbeszeles es tanitas a legendaban.

4.2 Hosteremtes a torteneti targyu epikaban (barokk eposz, torteneti targyu muballada, tortenelmi regeny).

4.3 Az enelbeszeles valtozatai (level, naplo, irodalmi level, szentimentalista enregeny). Az elbeszeloi ent letrehozo narracios eljarasok.

4.4 Tortenetalakitas es idokezeles a romantikus, realista, klasszikus modern epikus alkotasokban.

4.5 Romantikus, realista, naturalista, modern emberkep az epikus alkotasokban.

5.1 Elbeszeloi formak jateka: elbeszeloi modalitas.

5.2 Imitacio a barokk eposzban.

6.1 A kozossegi en megnyilatkozasformai; a himnusz valtozatai (kereszteny, kozossegi), az oda torteneti valtozatai (klasszicista, romantikus, modern).

6.2 Lirai en a romantikaban (teremto zseni, latnok, hasonmas), a klasszikus modernsegben (az en felnovesztese, az en megsokszorozodasa).

7.1 Szemelyesseg, szemelytelenseg; kozvetlenseg, kozvetettseg.

7.2 Egyszolamusag, tobbszolamusag, onmegszolitas.

7.3 Allegorikussag, szimbolikussag, targyiassag.

8.1 Imitacio, antik minta, imitacio es versszerkezet (piktura, szentencia), imitacio es verseles (klasszikus idomertekes verseles: hexameter, pentameter, disztichon), imitacio es mufajok (oda, elegia, epigramma).

8.2 Imitacio a humanista es klasszicista liraban.

9.1 Cselekmeny, konfliktus, szereplok rendszere, dramai hos, szerkezet, beszedfajtak.

10.1 A romantikus drama.

10.2 Eszmetorteneti osszefuggesek a dramai koltemenyben.

Ajanlott szerzok listaja:

Ady Endre, Aprily Lajos, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Berzsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Jokai Mor, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kazinczy Ferenc, Kos Karoly, Kosztolanyi Dezso, Kolcsey Ferenc, Krudy Gyula, Kuncz Aladar, Madach Imre, Mikes Kelemen, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Nemeth Laszlo, Janus Pannonius, Petofî Sandor, Radnoti Miklos, Szabo Lorinc, Tamasi Aron, Toth Arpad, Vajda Janos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos.

LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- Repere moderne ale spaţiului italian: Crepuscularismul. Futurismul. Ermetismul. Neorealismul. Modernismul. Postmodernismul

- Guido Gozzano "L'amica di nonna Speranza"

- Giuseppe Ungaretti "Sau Martino del Carso"

- Umberto Saba "A mia moglie"

- Eugenio Montale "Meriggiare pallido e assorto"

- Eugenio Montale "Felicita raggiunta"

- Eugenio Montale "Non chiederci la parola"

- Salvatore Quasimodo "Ed e subito sera"

- Salvatore Quasimodo "Alle fronde dei salici"

- Cesare Pavese "Verra la morte e avra i tuoi occhi"

- Alberto Moravia "Agostino " (frammenti)

- Dino Buzzati "Il colombre" da Racconti

LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

BIOLOGIE

varianta B1. BIOLOGIE VEGETALA ŞI ANIMALA - clasele a IX-a şi a X-a: toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat;

varianta B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ - clasele a XI-a şi a XII-a; toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare este exceptată tema Ecologie umană.

FIZICĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

CHIMIE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

INFORMATICĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

GEOGRAFIE

A. EUROPA ŞI ROMÂNIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ

1. Spaţiul românesc şi spaţiul european

2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:

- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief)

- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)

- hidrografia - aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră

- învelişul biopedogeografic

- resursele naturale

3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României

- harta politică a Europei; România ca stat al Europei

- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice

- sistemul de oraşe al Europei

- activităţile economice - caracteristici generale

- sisteme de transport

4. Mediu înconjurător şi peisaje

5. Regiuni geografice în Europa şi în România:

- caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România

- studiu de caz al unei regiuni geografice - Carpaţii

6. Ţările vecine României

LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

PSIHOLOGIE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

SOCIOLOGIE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

ECONOMIE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

FILOSOFIE

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

Teorii politice moderne şi contemporane; Drepturile omului

4. Cunoaşterea

5. Filosofia