HOTĂRÂRE nr. 35 din 6 aprilie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în scopul instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor COM (2015) 586
În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/318, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 23 martie 2016, Camera Deputaţilor:
1.Susţine mecanismul prin care, pentru acoperirea cuantumurilor suplimentare, se colectează contribuţii ex-post extraordinare de la instituţiile de credit afiliate la sistemele de garantare a depozitelor participante (respectiv SGD-urile naţionale), dar consideră că adoptarea parţială prin acte delegate a aplicării acestui mecanism este de natură să sporească imprevizibilitatea consecinţelor unui eveniment de plată faţă de care s-au utilizat resursele fondului propus de Comisia Europeană.
2.Îşi manifestă îngrijorarea faţă de lacunele din analiza riscului, ce nu include într-o măsură suficientă influenţa legăturilor tot mai strânse dintre economia UE şi pieţe internaţionale şi regionale terţe, unele emergente; statele membre ale UE sunt expuse diferit acestor pieţe externe, ceea ce impune consultarea sistematică a instituţiilor naţionale responsabile, ca măsură de prudenţă pentru a reduce impredictibilitatea reflectării şocurilor externe asupra pieţei financiare comune a UE.
3.Îşi exprimă rezerva cu privire la eficienţa mecanismului prevăzut în cazul neaplicării de către un sistem de garantare a depozitelor participant a unei decizii adoptate în temeiul acestui regulament şi consideră dreptul conferit Comitetului de rezoluţie de a "adopta toate măsurile necesare" ca fiind confuz şi supus arbitrariului.
4.Îşi manifestă preocuparea cu privire la modalitatea de elaborare şi aplicare a strategiei de investiţii a cuantumurilor deţinute de Fondul unic de rezoluţie şi de Fondul de asigurare a depozitelor, caracterul prudent al acestei strategii putând fi considerat unul exclusiv declarativ; consideră ca fiind insuficient de asiguratorie în acest sens afirmaţia din această propunere de regulament conform căreia prudenţa constă fie în deţinerea de obligaţiuni ale statelor membre UE sau ale organizaţiilor interguvernamentale, fie în active foarte lichide, cu un nivel ridicat de bonitate financiară, inclusiv în ceea ce priveşte reflectarea riscurilor de ţară în acest portofoliu.
5.Solicită ca pregătirea şi implementarea Sistemului european de garantare a depozitelor (denumit generic: "EDIS") să aibă loc în paralel cu eforturile pentru reducerea riscurilor specifice sectorului bancar şi să fie intensificate eforturile pentru operaţionalizarea instrumentelor deja agreate în cadrul Uniunii bancare, asigurându-se mai întâi sustenabilitatea Uniunii bancare înainte de stabilirea unor noi mecanisme.
6.Îşi exprimă preocuparea ca pentru statele membre UE care au scheme de garantare a depozitelor consolidate, cum este şi cazul României, împărţirea riscurilor la nivelul EDIS nu constituie un avantaj şi subliniază că, în acest context, este necesară evaluarea impactului în ceea ce priveşte percepţia riscului, ca urmare a unei treceri la schema europeană careva fi mai puţin solidă.
7.Subliniază că, având în vedere fragmentarea pieţelor bancare europene şi discrepanţele înregistrate la nivelul Uniunii Economice şi Monetare (UEM) din punct de vedere al rezilienţei schemelor naţionale de garantare, trebuie subliniată necesitatea revizuirii exhaustive a metodologiei de contribuţii bazate pe risc.
8.Insistă asupra necesităţii de a se clarifica modul în care vor fi calculate contribuţiile la EDIS, astfel încât povara băncilor participante să nu crească raportat la obligaţiile actuale faţă de schemele naţionale.
9.Solicită ca în etapa de coasigurare a EDIS, când o mare parte din riscuri rămâne tot la SGD-urile naţionale, profilul de risc al băncii vizate să fie calculat prin raportare la sistemul bancar naţional, deoarece o instituţie de credit care are o pondere de risc mai ridicată în statul membru UE din care face parte ar putea avea o pondere de risc mult mai redusă raportat la nivelul european.
10.Solicită ca procesul de mutualizare a contribuţiilor de la SGD-urile naţionale să fie stabilit numai după atingerea unui nivel minim uniform al resurselor acumulate, între acestea fiind în prezent discrepanţe majore.
11.Consideră ca fiind absolut necesară reglementarea explicită în cadrul regulamentului propus a unui mecanism de protejare a construcţiei EDIS, care să asigure evitarea acoperirii pierderilor din sistemele bancare cu risc ridicat de către cele cu risc scăzut.
12.Atrage atenţia că până la realizarea unei evaluări comparabile la nivelul pieţei unice a UE a riscurilor la care sunt expuse instituţiile de credit, perceperea contribuţiilor la EDIS în funcţie de risc apare ca fiind nefezabilă.
13.Recomandă punerea în discuţie a aspectelor referitoare la dispoziţiile ce reglementează situaţia în care cooperarea strânsă a unui stat membru UE din afara zonei euro este suspendată sau încetează conform art. 4 al acestei propuneri de regulament, situaţie în care dreptul la rambursarea către SGD naţională a resurselor cu care au contribuit la EDIS instituţiile de credit participante este limitat la suma care i-ar fi necesară unei SGD naţionale pentru a atinge două treimi din nivelul-ţintă prevăzut de prevederile directivei DGSD.
14.Îşi manifestă îngrijorarea cu privire la modul superficial cu care a fost tratat fenomenul de contagiune în sectorul financiar-bancar şi subliniază că, din cauza complexităţii interacţiunilor dintre sistemele bancare europene, în cazul unui eveniment extrem sau al unei crize financiare severe într-un stat membru UE, mutualizarea riscurilor prin sistemul EDIS ar putea conduce la efecte nedorite şi la nivelul celorlalte sisteme bancare din Uniune.
15.Consideră că, pentru statele membre UE care au o schemă de garantare a depozitelor solidă, cum este şi cazul României, sistemul EDIS nu apare ca având o valoare adăugată suficientă, decizia de aderare la acest sistem urmând să facă obiectul unor analize mai aprofundate.
16.Subliniază că această schemă europeană de garantare a depozitelor, ce se constituie în al III-lea pilon al Uniunii bancare, se adresează statelor membre UE ce au adoptat moneda euro şi este opţională pentru celelalte state membre, printre care şi România; în acest sens, insistă asupra menţinerii acestui caracter opţional.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 aprilie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 270 din data de 8 aprilie 2016