HOTĂRÂRE nr. 273 din 9 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Corni, Curteşti, Răuseni, Truşeşti şi Ungureni, judeţul Botoşani
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
(1)Se aprobă stemele comunelor Albeşti, Corni, Curteşti, Răuseni, Truşeşti şi Ungureni, judeţul Botoşani, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.6.
(2)Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.6.
(3)Anexele nr. 1.1-1.6 şi 2.1-2.6 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
-****-

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

ANEXA nr. 11: STEMA comunei Albeşti, judeţul Botoşani
ANEXA nr. 12: STEMA comunei Corni, judeţul Botoşani
ANEXA nr. 13: STEMA comunei Curteşti, judeţul Botoşani
ANEXA nr. 14: STEMA comunei Răuseni, judeţul Botoşani
ANEXA nr. 15: STEMA comunei Truşeşti, judeţul Botoşani
ANEXA nr. 16: STEMA comunei Ungureni, judeţul Botoşani
ANEXA nr. 21: STEMA DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Albeşti, judeţul Botoşani
1.Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Albeşti se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
În partea superioară, în dreapta, pe fond roşu, se află o stea în şapte colţuri, de aur.
În partea superioară, în stânga, pe fond albastru, se află o coasă cu mâner de argint.
În partea inferioară, în dreapta, pe fond albastru, se află un brâu undat de argint.
În partea inferioară, în stânga, pe fond roşu, se află o albină de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
2.Semnificaţiile elementelor însumate
Steaua cu cele şapte colţuri simbolizează steaua regilor magi, care era blazonul familiei Balş.
Coasa de argint reproduce cel mai vechi însemn sigilografic al comunei.
Brâul undat reprezintă râul Jitia, care străbate localitatea în jumătatea sa vestică.
Albina întruchipează una dintre principalele activităţi ale locuitorilor, apicultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 22: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Corni, judeţul Botoşani
1.Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Corni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află trei fructe de corn, toate de aur.
În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un mesteacăn verde dezrădăcinat.
În vârful scutului, în câmp albastru, se află două brâuri undate de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
2.Semnificaţiile elementelor însumate
Fructele de corn fac trimitere la etimologia denumirii comunei, precum şi la pădurea de corni care a constituit refugiu şi prima vatră a satului.
Mesteacănul reprezintă etimologia denumirii satului component, Mesteacăn.
Brâurile undate simbolizează bogăţia hidrografică a zonei, comuna fiind străbătută de râul Siret şi răul Miletin.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 23: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Curteşti, judeţul Botoşani
1.Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Curteşti se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
În câmpul superior, pe fond de argint, se află un stejar cu frunzele şi ghindele de culoare verde, pe trunchiul căruia broşează o cruce treflată de aur.
În câmpul inferior pe fond albastru, se află un păun de aur, conturnat, cu coada desfăcută.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
2.Semnificaţiile elementelor însumate
Stejarul cu ghinde şi crucea treflată amintesc de legenda întemeierii Mănăstirii Agafton, lăcaş de cult, situat în această zonă.
Păunul face trimitere la etimologia denumirii comunei, precum şi la vechea denumire a localităţii, Curtea Doamnei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 24: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Răuseni, judeţul Botoşani
1.Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Răuseni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat undat.
În câmpul superior, pe fond roşu, se află o giruetă din argint.
Câmpul inferior este fasciat undat argint şi azur, în şase piese.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
2.Semnificaţiile elementelor însumate
Girueta din argint reprezintă staţia meteorologică de la Pogorăşti, de la începutul secolului al XX-lea.
Câmpul fasciat undat ilustrează prima menţiune documentară a satului Răuseni, în anul 1433: Răuseni pe Jijila.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 25: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Truşeşti, judeţul Botoşani
1.Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Truşeşti se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în căprior (chevron).
În partiţia superioară, pe câmpul verde, se află două pene de hârleţ argintii, dispuse în pal.
Partiţia inferioară are câmpul spiralat cu argint şi roşu.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
2.Semnificaţiile elementelor însumate
Chevronul spiralat evocă Dealul Ţuguieta, unde s-au făcut descoperiri valoroase cu privire la cultura Cucuteni.
Penele de hârleţ reprezintă cercetările arheologice făcute în zonă.
Comuna are pe teritoriul ei una dintre cele mai cunoscute staţiuni arheologice cucuteniene.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 26: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ungureni, judeţul Botoşani
1.Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.6, stema comunei Ungureni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în chef de un brâu undat de argint.
În partea superioară, în chef, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint.
În partea inferioară, în câmp roşu, se află o oaie de argint, privind din faţă.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
2.Semnificaţiile elementelor însumate
Cartea face referire la prima Universitate Populară din România, care a fost înfiinţată în această localitate, având un rol important în propagarea culturii şi a educaţiei în rândurile populaţiei rurale.
Oaia aminteşte de vechii ciobani transilvăneni, numiţi ungureni, care s-au stabilit pe aceste meleaguri şi au dat denumirea localităţii.
Fascia undată reprezintă bogăţia hidrografică a zonei, râul Jijia care străbate localitatea.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 296 din data de 23 aprilie 2014