Document embed

DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Augustin Zegrean	- preşedinte
Vaier Dorneanu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Dorian Nae în Dosarul nr. 1.063/201/2016 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 703D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal şi prin avocaţii Silviu Costinel Bălăci şi Dorel Cosmin Marinescu, cu împuterniciri avocaţiale depuse la dosar. Se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile iniţiale au avut loc în şedinţa publică din 19 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, constatând că nu este întrunită majoritatea prevăzută la art. 6 teza a doua şi art. 51 alin. (1)teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus redeschiderea dezbaterilor si repunerea pe rol a cauzei pentru data de 24 mai 2016.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentanţilor autorului excepţiei. Aceştia precizează, mai întâi, că renunţă la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1)teza întâi din Legea nr. 115/2015. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din aceeaşi lege, se învederează, în considerarea rolului Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei, că instituirea unui prag fix de reprezentativitate echivalează cu limitarea nerezonabilă a exerciţiului drepturilor electorale fundamentale, respectiv dreptul de a alege şi de a fi ales. Astfel, dând exemplul unei localităţi cu 102 cetăţeni cu drept de vot, arată că procentul de cel puţin 1% prevăzut de textul legal criticat ar fi suficient şi rezonabil pentru a demonstra reprezentativitatea candidatului la alegerile locale, însă aceeaşi condiţie, raportată, concomitent, la un număr de minimum 100 de semnături în cazul comunelor, este excesivă şi imposibil de realizat, deoarece echivalează, practic, cu 98,99% din totalul populaţiei cu drept de vot din acea circumscripţie electorală. în plus, atât evoluţia demografică negativă specifică mediului rural, cât şi transparenţa adeziunilor/semnăturilor pe lista cu susţinători reprezintă aspecte practice, reale, ce fac ca îndeplinirea condiţiei examinate să fie cât mai dificil de realizat.

5. Având cuvântul, autorul excepţiei susţine că, dat fiind riscul pe care o funcţie publică electivă îl comportă sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, este speriat şi nu mai doreşte să candideze.

6. Reprezentantul Ministerului Public solicită menţinerea aceloraşi concluzii puse la termenul anterior, respectiv respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, pentru aceleaşi motive reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 290 din 11 mai 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Decizia civilă nr. 1.018 din 1 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.063/201/2016, Tribunalul Dolj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi in Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Dorian Nae într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsă contestaţia sa împotriva unei hotărâri a Biroului Electoral de Circumscripţie nr. 52 Ghidici, judeţul Dolj, de respingere a propunerii pentru candidatura la funcţia de primar şi la cea de consilier local, la propunerea Partidului Mişcarea Populară.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 sunt criticate sub aspectul numărului minim de 100 de semnături de susţinere, necesar a fi prezentate odată cu depunerea candidaturii la funcţia de primar. în esenţă, autorul excepţiei apreciază că procentul de minimum 1% din numărul total ai alegătorilor cu drept de vot dintr-o circumscripţie este suficient pentru reflectarea reprezentativităţii respectivului candidat, însă consideră că înscrierea unui număr fix de cel puţin 100 de semnături în cazul comunelor mici are un caracter excesiv, deoarece acesta poate fi cu mult mai mare decât procentul de minimum 1% (de exemplu, comuna Ghindici are aproximativ 2408 locuitori, mai puţini având drept de vot, deci 1% înseamnă cel mult 25). Prin urmare, textul de lege criticat limitează dreptul de a participa la procesul electoral.

9. În privinţa art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015, care prevede obligativitatea menţionării pe listele de semnături a seriei şi numărului actului de identitate al fiecărui susţinător, autorul excepţiei arată că încalcă dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, deoarece candidaţii nu sunt autorizaţi să prelucreze date cu caracter personal, conform Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. De asemenea, este afectat dreptul de a participa la alegeri în ipoteza în care un susţinător doreşte să fie înscris pe o listă de susţinere, dar dacă nu are sau nu prezintă actul de identitate, susţinerea sa este refuzată, deşi legea prevede şi alte elemente suficiente de identificare a persoanei, cum ar fi numele, prenumele, data naşterii, adresa şi semnătura.

10. Tribunalul Dolj - Secţia I civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. în esenţă, se susţine că instituirea, prin art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, a obligativităţii unui anumit prag de susţinători nu încalcă principiul constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, dreptul de vot şi dreptul de a fi ales. având în vedere că prin activitatea lor partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din lege, prin raportare la art. 26 din Constituţie, se arată că semnătura pe lista de susţinere are o dublă semnificaţie: confirmarea voinţei de a susţine un candidat la o funcţie publică electivă, pe de o parte, şi acceptarea înscrierii pe listă a datelor personale, pe de altă parte. Obligaţia de întocmire a acestor liste cu semnături incumbă respectivului candidat electoral, care trebuie să se asigure, prin propriile mijloace, de buna-credinţă a persoanei/persoanelor desemnate să întocmească aceste liste şi de respectarea, în consecinţă, a păstrării confidenţialităţii asupra conţinutului datelor colectate. Prin urmare, modalitatea în care persoana desemnată în acest scop înţelege să îşi îndeplinească sarcina primită din partea organului executiv al partidului politic în curs de înregistrare nu poate reprezenta o problemă de neconstituţionalitate, în sine, a dispoziţiilor legale criticate

13. Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 instituie un prag de reprezentativitate rezonabil de minimum 1%, uşor de atins în practică şi care nu este de natură să lipsească de conţinut dreptul de vot şi de a fi ales. în legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, se susţine, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.013 din 27 noiembrie 2012 şi Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, că legiuitorul are competenţa exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40 din Constituţie, să stabilească modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral. Aşadar, atât în accepţiunea Curţii Constituţionale (a se vedea Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001), cât şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului [hotărârile din 2 martie 1987 şi 22 mai 2012, pronunţate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 52 şi, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 şi 84], dreptul de a fi ales implică posibilitatea existenţei unor condiţionări în exerciţiul acestuia, iar statele au o marjă largă de apreciere a sistemului electoral şi a condiţiilor de aplicare a acestuia.

Totodată, potrivit Recomandărilor Comisiei de la Veneţia, cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), "obligaţia de a colecta un anumit număr de semnături pentru propunerea unei candidaturi este, în principiu, compatibilă cu sufragiul universal".

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015. în privinţa art. 51 din lege, Curtea, analizând motivarea autorului excepţiei, reţine că aceasta vizează doar alin. (1) teza întâi a articolului menţionat, prin urmare doar asupra acestor norme juridice urmează a se pronunţa. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 49 alin. (2): "Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.

- Art. 51 alin. (1) teza întâi: "(1) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, cetăţenia, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o (...). "

17. În susţinerea excepţiei se invocă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (4) cu privire la dreptul cetăţenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii organice, art. 26 - Viaţa intimă, familială şi privată şi ale art. 37 - Dreptul de a fi ales.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea va analiza, în prealabil, cererea de renunţare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015, formulată de reprezentantul autorului excepţiei în şedinţă publică.

19. Cu privire la această cerere, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale, renunţarea la judecată, chiar şi cu privire numai la anumite aspecte ale excepţiei de neconstituţionalitate invocate în faţa instanţei de judecată, nu este compatibilă cu procedura din faţa Curţii Constituţionale, având în vedere dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 47/1992. Litigiul constituţional se circumscrie limitelor actului de sesizare al instanţei de judecată, care implicit ia în considerare excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum aceasta a fost motivată în faţa sa. în acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 1.120 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 9 noiembrie 2010, şi Decizia nr. 1.193 din 30 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 11 noiembrie 2010. Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, cererea de renunţare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015.

20. Aceleaşi considerente sunt valabile şi în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din legea examinată, sub aspectul cererii de renunţare exprimată, indirect, de autorul excepţiei în şedinţa publică, în sensul că nu mai doreşte să candideze.

21. Analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea constată că acestea au constituit recent obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituţionalitate asemănătoare.

22. Astfel, prin deciziile nr. 286*), nr. 289**) şi nr. 290 din 11 mai 2016, încă nepublicate la data pronunţării acestei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, constatând, în esenţă, că reglementarea condiţiei de reprezentativitate raportată la un procent de cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor arondaţi unei circumscripţii, dar nu mai puţin de 100 de semnături de susţinere, în cazul comunelor, nu contravine dreptului de a fi ales, invocat şi în prezenta cauză.

*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 286 din 11 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 16 iunie 2016.

**) Decizia Curţii Constituţionale nr. 289 din 11 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 1 iulie 2016.

23. Prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, Curtea a reţinut că procentul de 1% reglementat de textul de lege criticat corespunde celui indicat de recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), care, la pct. 8 din Raportul explicativ, prevăd că "Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie Să depăşească pragul de 1% din alegători". Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reţinut mai sus (minimum 1% din alegători), precum şi instituirea unei condiţii subsidiare referitoare la numărul minim de susţinători (nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I) ţin de marja de apreciere a legiuitorului, şi vizează asigurarea unei minime reprezentativităţi a candidaţilor la funcţiile elective (paragrafele 103 şi 104 din decizia precitată).

24. Faţă de critica referitoare la situaţia comunelor, unde este necesar un număr de minimum 100 de semnături, apreciat de autorul excepţiei ca fiind excesiv, Curtea, prin aceeaşi decizie, a observat că, potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, între condiţiile necesare pentru înfiinţarea unei comune (anexa nr. IV: Localităţi rurale pct. 4) se află şi numărul de locuitori, care trebuie să fie de minimum 1.500. Curtea a admis că, raportat la aceşti indicatori minimali, prin aplicarea condiţiei legale potrivit căreia listele de susţinători trebuie să cuprindă "nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III", se impune candidaţilor să prezinte liste de susţinători reprezentând mai mult de 1% din numărul de locuitori, dar totuşi nu a putut reţine că în acest mod este golit de conţinut dreptul de a fi ales, în sensul unei imposibilităţi de îndeplinire a condiţiei stabilite de lege. Din configurarea acesteia transpare voinţa legiuitorului de a nu conferi listelor de susţinători un caracter pur formal. Astfel, în condiţiile aplicării procentului de 1% din numărul alegătorilor şi în cazul comunităţilor mici, listele de susţinători ar putea deveni doar o formă fără fond, având ca efect înscrierea în competiţia electorală a unor candidaţi cu o reprezentativitate nesemnificativă. De altfel, cu privire la problema proporţionalităţii măsurilor utilizate de legiuitor în privinţa limitării dreptului de a fi ales, în jurisprudenţa europeană s-a reţinut că, chiar un sistem ce fixează un prag relativ ridicat, spre exemplu, privitor la numărul de semnături necesare pentru prezentarea unei candidaturi sau ca o listă electorală să obţină un număr de voturi pe ansamblul teritoriului naţional pentru a putea avea reprezentare în Parlament nu au fost considerate că depăşesc marja de apreciere recunoscută statelor în materie (Decizia de inadmisibilitate din 15 aprilie 1996, pronunţată de Comisia Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Magnago şi Sudtiroler Volkspartei împotriva Italiei) (a se vedea paragraful 105 din Decizia nr, 286 din 11 mai 2016).

25. Curtea constată că cele mai sus reţinute prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, cu privire la caracterul excesiv al condiţiei numerice stabilite de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, îşi menţin valabilitatea şi în această cauză.

26. În plus, Curtea reţine că nici dispoziţiile art. 16 alin. (4) din Constituţie, invocate în motivarea prezentei excepţii, nu sunt încălcate, de vreme ce chiar normele fundamentale invocate fac în mod expres trimitere la legea organică, sub aspectul respectării de către cetăţenii Uniunii Europene a cerinţelor reglementate pentru exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales în autorităţile administraţiei publice locale.

27. Cât priveşte dispoziţiile art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 115/2015, criticate din perspectiva afectării dreptului la viaţă intimă, familială şi de familie, protejat de art. 26 din Constituţie, Curtea constată că, prin Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, a analizat aceeaşi problematică a înscrierii datelor cu caracter personal pe listele de susţinători necesar a fi depuse la instanţa judecătorească pentru înregistrarea unui partid politic. Curtea a reţinut cu acel prilej că operaţiunea de colectare a datelor cu caracter personal ale semnatarilor listei de susţinere se face de către una sau mai multe persoane special desemnate în acest scop prin actul constitutiv al partidului politic în curs de înregistrare şi care are/au calitatea de membru/membri al/ai acestuia, veridicitatea acestor date fiind asumată prin semnătura benevolă a membrului fondator şi confirmată prin declaraţia pe propria răspundere a celui/celor care le colectează. Obligaţia de întocmire a acestor liste cu semnături incumbă respectivului partid politic, care trebuie să se preocupe de aducerea sa la îndeplinire şi să se asigure, totodată, prin propriile mijloace, de buna-credinţă a persoanei/persoanelor desemnate şi de respectarea, în consecinţă, a păstrării confidenţialităţii asupra conţinutului datelor colectate. Prin urmare, modalitatea în care persoana desemnată în acest scop înţelege să îşi îndeplinească sarcina primită din partea organului executiv al partidului politic în curs de înregistrare nu poate reprezenta o problemă de neconstituţionalitate în sine a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

28. Revenind în planul Legii nr. 115/2015, Curtea Constituţională observă dispoziţiile art. 47 alin. (1), potrivit cărora "(1) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în două exemplare originale şi două copii, de către partidele politice, (...), iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor ", ale art. 51 alin. (2), conform cărora "(2) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege", şi ale art. 51 alin. (5), potrivit cărora "Lista de susţinători se depune într-un exemplar original şl o copie, la biroul electoral al circumscripţiei electorale unde se depun propunerile de candidaţi." Biroul electoral de circumscripţie, potrivit art. 52 alin. (1), "examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale de fond şi de formă se resping de către biroul electoral de circumscripţie. "

29. Prin coroborarea celor mai sus arătate, Curtea reţine că lista de susţinători reflectă reprezentativitatea candidatului la o funcţie publică electivă, iar reprezentativitatea îl legitimează pe acesta Să candideze la respectiva funcţie. De aceea această listă are caracter public, iar datele înscrise sunt prezumate a fi veridice, având în vedere că, potrivit art. 51 alin. (1) teza finală din legea criticată, "Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susţinătorilor. " înscrierea datelor cu caracter personal pe listele de susţinători are ca scop identificarea cu certitudine a persoanei, astfel că doar numele, adresa, semnătura acesteia nu sunt elemente suficiente, aşa cum apreciază autorul excepţiei. Aşadar, datorită importanţei listei de susţinători în iniţierea procesului electoral de către candidatul la o funcţie publică electivă, şi operaţiunea de identificare fără echivoc a persoanei susţinătoare are un rol determinant în acceptarea candidaturii.

30. Chiar dacă, în cazul refuzului susţinătorului de a-şi înscrie datele privind seria şi numărul actului de identitate, se declanşează un aparent conflict de drepturi, respectiv între dreptul persoanei în cauză de a-şi proteja datele personale, pe de o parte, şi dreptul de a fi ales (al candidatului), pe de altă parte, Curtea observă că, în realitate, cele două nu sunt ireconciliante. Astfel, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată poate suporta, în condiţii speciale, determinate de lege, anumite condiţionări sau limitări, justificate de necesitatea apărării sau exercitării altui drept, deopotrivă fundamental. Totodată, susţinătorul, prin actul benevol al adeziunii sale, îşi asumă implicit înscrierea, deopotrivă, a datelor personale cerute de lege, în scopul garantării credibilităţii şi integrităţii candidaturii pe care o susţine. Susţinerea politică a unei persoane nu este, de altfel, o obligaţie, ci este un act voluntar, făcut din proprie convingere, ceea ce presupune şi înscrierea unor elemente necesare unei eventuale identificări. Aşa fiind, Curtea conchide că o astfel de cerinţă nu are caracter nejustificat şi nici excesiv, de natură a afecta dreptul la viaţă privată, corelativ cu dreptul de a fi ales.

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 şi cu unanimitate de voturi în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din aceeaşi lege,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

în numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorian Nae în Dosarul nr. 1.063/201/2016 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 587 din data de 2 august 2016