ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 51 din 3 noiembrie 2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
Contextul regional geopolitic impune întărirea capacităţii de apărare a României prin luarea unor măsuri urgente în vederea realizării de investiţii în industria de apărare, astfel încât forţele naţionale de apărare să poată fi dotate cu mijloace adecvate pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate ale statului român, precum şi onorarea obligaţiilor asumate în calitate de stat membru NATO şi UE.
Neasigurarea finanţării programelor de investiţii ale operatorilor economici din industria de apărare afectează îndeplinirea sarcinilor stabilite prin Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare şi creează vulnerabilităţi privind securitatea naţională.
Având în vedere dispoziţiile art. 346 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene (TFUE), potrivit cărora orice stat membru poate lua măsurile pe care la consideră necesare pentru protecţia intereselor esenţiale ale siguranţei sale şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi material de război, cu condiţia ca respectivele măsuri să nu distorsioneze concurenţa pe piaţa internă pentru produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare şi luând în considerare inexistenţa unei reglementări care să permită aplicarea de către stat a acestor dispoziţii, s-a procedat la analizarea jurisprudenţei europene în materie şi, ulterior, la definirea unui mecanism de implementare a art. 346 TFUE în materia realizării unor investiţii în domeniul industriei de apărare, fără de care se creează vulnerabilităţi privind securitatea naţională.
Având în vedere faptul că operatorii economici din industria de apărare se încadrează în categoria producătorilor şi furnizorilor de produse şi servicii militare şi dispun de surse de finanţare limitate pentru realizarea de investiţii în vederea retehnologizării şi modernizării capacităţilor de producţie pentru apărare, care să fie compatibile cu standardele NATO şi UE, pentru a nu se ajunge în situaţia imposibilităţii asigurării protejării în timp real a intereselor esenţiale ale securităţii naţionale, se impune adoptarea unor măsuri pentru refacerea şi viabilizarea capacităţilor de producţie pentru apărare în vederea realizării de produse şi servicii necesare cerinţelor de înzestrare ale forţelor Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională şi conforme standardelor NATO şi UE.
Având în vedere aspectele prezentate se impune reglementarea, în regim de urgenţă, a mecanismelor privind atragerea de investiţii către operatorii economici din industria de apărare la care statul este acţionar integral sau majoritar, sens în care este necesară adoptarea în regim de urgenţă a unui program investiţional de dotări în industria de apărare pentru modernizarea liniilor de fabricaţie, retehnologizări, achiziţii/dotări pentru satisfacerea cererilor de înzestrare ale forţelor Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională.
Neadoptarea în regim de urgenţă a unor măsuri de finanţare a programelor de investiţii ale operatorilor economici din industria de apărare la care statul este acţionar integral sau majoritar ar conduce la afectarea gravă a intereselor esenţiale de securitate ale statului român prin afectarea securităţii lanţului de aprovizionare cu tehnică şi mijloace de luptă necesare forţelor Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională,
În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,
de asemenea se impune ca operatorii economici din industria de apărare, care sunt de interes strategic pentru forţele Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, să îşi menţină potenţialul capacităţilor de producţie şi servicii pentru apărare, prin adoptarea unor măsuri de restructurare economico-financiară, ceea ce presupune şi disponibilizări de personal prin măsuri de concediere colectivă.
Aceste măsuri vizează eliminarea pierderilor prin eficientizarea activităţii şi valorificarea resurselor privind forţa de muncă, redimensionarea/disponibilizarea acesteia în raport cu gradul de încărcare a capacităţilor cu comenzi. Adoptarea acestor măsuri necesită asigurarea protecţiei sociale a personalului disponibilizat prin acordarea indemnizaţiei de şomaj şi a venitului de completare.
Numărul de angajaţi prevăzut să fie disponibilizat prin concedieri colective este de 808 persoane în intervalul temporar 2015-2017, la care venitul de completare se alocă pe o perioadă de maximum 24 de luni de la concediere, în condiţiile legii.
Neacordarea venitului de completare într-un sector important cum este sectorul producţiei pentru apărare ar produce inechităţi în raport cu alte sectoare ale economiei naţionale care beneficiază de venituri de completare în cazul măsurilor privind protecţia socială a persoanelor disponibilizate.
Condiţiile privind acordarea venitului lunar de completare sunt stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completărilor ulterioare.
Având în vedere necesitatea acordării venitului de completare în cadrul măsurilor de concedieri colective şi la societăţile din industria de apărare, se impune adoptarea unei reglementări care, prin derogare de la art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 168/2014, să prevadă posibilitatea acordării venitului lunar de completare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completările ulterioare, pe o perioadă determinată şi persoanelor disponibilizate prin concedieri colective de la societăţile din industria naţională de apărare.
Această măsură se impune a fi adoptată pentru a nu se ajunge în situaţia în care aceşti operatori economici să intre în stare de insolvenţă şi faliment, fapt care conduce la imposibilitatea asigurării capacităţilor necesare protejării în timp real a intereselor esenţiale şi ale securităţii naţionale în actualul context regional geopolitic.
În acest context, având în vedere că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2010 privind transmiterea unor bunuri mobile, proprietate privată a statului, din administrarea şi evidenţa proprie a Ministerului Apărării Naţionale în administrarea unor operatori economici din industria de apărare, aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 184/2010, s-a prevăzut transmiterea unor bunuri mobile, proprietate privată a statului, din administrarea şi evidenţa proprie a Ministerului Apărării Naţionale în administrarea unor operatori economici din industria de apărare, fără a fi incluse şi alte instituţii din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională cum sunt Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate acesteia, la care de asemenea se găsesc cantităţi de armament, muniţii, explozivi, blindate, autovehicule, tractoare, remorci şi alte bunuri uzate fizic şi moral care prezintă un risc ridicat pentru personal şi mediu,
având în vedere faptul că Ministerul Apărării Naţionale a extins gama bunurilor care fac obiectul transmiterii, inclusiv de resortul tehnicii de geniu, apărării chimice, bacteorologice, radiologice şi nucleare, precum şi din domeniul comunicaţiilor şi informaticii sau a celor rezultate din cercetarea ştiinţifică,
ţinând seama de imposibilitatea punerii imediate în aplicare a unor programe proprii ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate acesteia, de casare din cauza insuficienţei fondurilor,
având în vedere că procesul de dezmembrare şi delaborare al muniţiei de război, precum şi a echipamentelor militare scoase din uz prezintă o serie de riscuri majore care trebuie prevenite, sens în care:
activitatea de delaborare şi dezmembrare a muniţiei de război poate fi făcută doar de personal specializat şi în condiţii speciale, pentru a reduce la maxim riscurile de afectare a mediului prin explozii necontrolate sau deflagraţii,
operaţiunile privind dezmembrarea/delaborarea categoriilor de bunuri care se transmit nu pot fi făcute decât de operatori economici specializaţi din industria de apărare, prevenindu-se în felul acesta accesul persoanelor neautorizate la obţinerea de informaţii/date tehnice despre echipamente militare, precum şi posibilitatea utilizării în alte scopuri ale acestora,
activitatea de delaborare şi dezmembrare a muniţiei de război şi echipamentelor militare presupune de asemenea costuri cu echipamente speciale, tehnologii şi măsuri de siguranţă care în unele cazuri depăşesc preţul obţinut din vânzarea deşeurilor, întrucât Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care reprezintă cadrul legal pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii, care constituie venituri la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, precizând şi contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale, precum şi modul de calcul şi de plată a acestora, operează cu noţiunea de "impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă", fără a avea o definiţie a acesteia în cuprinsul actului normativ,
în vederea atingerii scopului de a avea o normă clară, precisă, previzibilă, accesibilă se impune definirea în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, a mecanismului de "reţinere la sursă a impozitelor şi contribuţiilor sociale" numit şi "stopaj la sursă", precum şi a "impozitelor şi contribuţiilor sociale cu reţinere la sursă", măsură de natură să creeze premisele care să facă posibilă sancţionarea faptei de reţinere şi nevărsare, cu intenţie, într-un anumit termen de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
În plus, având în vedere riscul intrării în procedură de deficit excesiv prin crearea unui tratament unitar pentru toate categoriile de personal din sectorul bugetar, similar celui instituit prin art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare, se impune abrogarea acestei reglementări.
În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 1
(1)Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul juridic privind realizarea investiţiilor din industria naţională de apărare necesare asigurării protecţiei intereselor esenţiale de securitate ale României şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi material de război şi instituie mecanismul de reţinere la sursă a impozitelor şi contribuţiilor sociale.
(2)Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie satisfacerea necesităţilor de înzestrare ale instituţiilor din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, în raport cu necesitatea protejării intereselor esenţiale de securitate ale României şi de angajamentele asumate în cadrul NATO şi cel al Uniunii Europene, precum şi crearea mijlocului legal de protejare a bugetului de stat şi de protecţie a persoanelor cărora li s-au reţinut impozitele cu diferite destinaţii, dar nu au fost virate bugetului.
Art. 2
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)interes esenţial de securitate - acel interes naţional care asigură protejarea şi apărarea elementelor constitutive ale statului - teritoriu, populaţie şi formă de guvernare democratică, precum şi a infrastructurii critice;
b)operator economic - persoană juridică autorizată să producă şi/sau să desfăşoare operaţiuni cu produse militare, sensibile şi strategice, la care statul este acţionar integral sau majoritar;
c)investiţii - cheltuială necesară protecţiei intereselor esenţiale de securitate naţională şi care se referă la producţia de armament, muniţie şi material de război, efectuată cu respectarea art. 346 TFUE, care duce la creşterea valorii activelor unui operator economic din industria naţională de apărare, active destinate realizării uneia sau a mai multora dintre activităţile de cercetare, proiectare, dezvoltare, modernizare, încercare, testare, producere şi reparare a sistemelor de armament şi muniţie, tehnicii de luptă, echipamentelor şi materialelor cu destinaţie specifică apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale şi a pieselor de schimb necesare, pulberilor şi explozibililor, inclusiv poligoanele de trageri şi încercări, terenurile cu regim de spaţiu de siguranţă, precum şi infrastructura de utilităţi aferente şi care are ca scop satisfacerea intereselor esenţiale de securitate;
d)interes naţional - acel interes care vizează promovarea şi apărarea, prin mijloace legitime, a valorilor prin care statul român îşi garantează existenţa, identitatea, dezvoltarea şi stabilitatea, în baza cărora îşi construieşte viitorul şi în temeiul cărora participă la realizarea securităţii internaţionale;
e)minister de resort - instituţia administraţiei publice centrale în coordonarea sau sub autoritatea căreia funcţionează operatorii economici cu capital integral şi sau majoritar de stat din industria naţională de apărare abilitată să autorizeze operatorii economici în domeniu, prin care atestă dreptul acestora de a efectua operaţiuni cu produse militare, sensibile şi strategice.
Art. 3
(1)Pentru realizarea investiţiilor, operatorii economici din industria de apărare pot beneficia de transferuri alocate de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului de resort.
(2)La finalizarea investiţiei, cu sumele alocate de la bugetul de stat conform alin. (1) se majorează capitalul social al operatorilor economici.
(3)Instituţia publică implicată, care exercită drepturile şi obligaţiile care decurg din calitatea de acţionar al statului la data majorării capitalului social, exercită drepturile şi obligaţiile statului român în calitate de acţionar pentru acţiunile emise în favoarea statului de operatorii economici şi înregistrează în evidenţele contabile aceste acţiuni.
Art. 4
În cazul în care investiţia este finanţată din fonduri alocate de la bugetul de stat prin ministerul de resort sau cofinanţată din surse proprii ale unui operator economic, aceasta se realizează în numele statului de către ministerul de resort, prin operatorul economic.
Art. 5
(1)Ministerul de resort identifică necesarul de investiţii pentru următoarele domenii de importanţă strategică: pulberi şi explozivi, muniţii şi armament de infanterie, blindate şi sisteme de artilerie, aerospaţial şi rachete, sisteme de comandă şi control, cercetare-dezvoltare şi inovare, mentenanţă pentru tehnica de apărare şi securitate.
(2)Ministerul de resort propune Guvernului adoptarea prin memorandum avizat de instituţiile interesate, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi Consiliul Concurenţei, lista privind investiţiile menţionate la alin. (1), însoţită de informaţii privind dimensionarea acestora din punct de vedere tehnic, economic, social, de mediu.
(3)Documentaţiile tehnico-economice aferente investiţiilor se aprobă potrivit art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, ulterior îndeplinirii etapei prevăzute la alin. (2).
Art. 6
Ministerul de resort informează şi/sau notifică, după caz, Comisia Europeană, prin Consiliul Concurenţei, anterior aprobării prevăzute la art. 5 alin. (3), privind intenţia de alocare de fonduri potrivit art. 4, în condiţiile legislaţiei privind ajutorul de stat.
Art. 7
Prin derogare de la prevederile art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 168/2014, cu modificările ulterioare, venitul lunar de completare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă şi persoanelor disponibilizate de la operatorii economici din industria de apărare, prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţa de urgenţă.
Art. 8
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2010 privind transmiterea unor bunuri mobile, proprietate privată a statului, din administrarea şi evidenţa proprie a Ministerului Apărării Naţionale în administrarea unor operatori economici din industria de apărare, aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 274 din 27 aprilie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 184/2010, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.Titlul ordonanţei de urgenţă se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind transmiterea unor bunuri mobile, proprietate privată a statului, din administrarea şi evidenţa proprie a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei-Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate acesteia în administrarea unor operatori economici din industria de apărare, aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului"
2.Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 1
(1) Se abilitează Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei-Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate acesteia să transmită din administrarea şi evidenţa proprie în administrarea unor operatori economici din industria de apărare aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului, prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, bunuri mobile, proprietate privată a statului, cu specific militar ori tehnică specială specifică Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate acesteia, precum şi bunurile rezultate din cercetarea ştiinţifică, care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) au durata normată de funcţionare îndeplinită;
b) sunt scoase din funcţiune;
c) sunt excedentare;
d) sunt declasate;
e) sunt atipice;
f) sunt periculoase;
g) sunt uzate moral.
(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) se individualizează prin protocoale succesive, încheiate separat între Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, între Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, respectiv între Ministerul Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate acesteia şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului.
(3) Pot face obiectul transmiterii din administrarea şi evidenţa proprie a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate acesteia în administrarea operatorilor economici şi deşeurile metalice rezultate în urma casării armamentului şi muniţiei, numai după ce acestea au fost scoase din funcţiune sau declasate, prin încheierea între părţile implicate a unor protocoale distincte.
(4) Bunurile preluate potrivit alin. (1) şi (3) se transmit pentru delaborare, dezmembrare sau valorificare, după caz.
(5) Bunurile pot fi valorificate de către operatorii economici în starea în care se află sau ulterior modificării şi/sau modernizării acestora. Bunurile pot fi valorificate inclusiv prin utilizarea în procesul de producţie a altor bunuri, în condiţiile legii.
(6) Reperele, subansamblurile, ansamblurile, piesele, componentele, materialele şi deşeurile rezultate în urma operaţiunilor de delaborare şi dezmembrare prevăzute la alin. (4) pot fi valorificate de către operatorii economici, inclusiv prin utilizarea acestora în procesul de producţie a altor bunuri, în condiţiile legii, în starea în care se află sau în urma unor modificări şi/sau modernizări operate asupra acestora.
(7) Responsabilitatea privind respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor prevăzute la alin. (4)-(6) revine, exclusiv, operatorilor economici."
3.Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 2
Bunurile prevăzute la art. 1 se predau operatorilor economici cu acordul acestora, în starea în care se află, conform inventarului de complet, împreună cu ambalajele aferente, inclusiv cele incomplete, pe bază de proces-verbal de predare - preluare, pe categorii de bunuri, încheiat între reprezentantul legal al Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau al Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate acesteia şi reprezentantul legal al operatorului economic, desemnat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului prin protocoalele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3)."
4.Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 3
(1) Patrimoniile Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate acesteia se diminuează cu valoarea contabilă a bunurilor mobile transmise potrivit dispoziţiilor art. 1, în baza proceselor-verbale de predare-preluare.
(2) În situaţia în care veniturile realizate de către operatorii economici sunt mai mari decât cheltuielile ocazionate cu operaţiunile prevăzute la art. 1 alin. (4) sau (5), inclusiv transportul şi paza bunurilor, diferenţa se face venit la bugetul de stat.
(3) Intrarea bunurilor prevăzute la alin. (1) în evidenţa operatorilor economici se realizează conform reglementărilor contabile în vigoare."
5.După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 5, cu următorul cuprins:
"Art. 5
Fiecare dintre autorităţile menţionate la art. 3 alin. (1) propune Guvernului spre adoptare norme, potrivit domeniilor proprii de competenţă, pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă."
6.În anexă, după numărul curent 21 se introduc două noi numere curente, numerele curente 22 şi 23, cu următorul cuprins:
"22. Societatea Comercială Uzina Mecanică Orăştie - S.A.
23. Societatea Comercială «IOR» - S.A. Bucureşti."
Art. 9
1.La articolul 7 alineatul (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, după punctul 34 se introduc două noi puncte, punctele 35 şi 36, cu următorul cuprins:
"35. reţinere la sursă, numită şi reţinere prin stopaj la sursă - metodă de colectare a impozitelor şi contribuţiilor sociale obligatorii prin care plătitorii de venituri au obligaţia, potrivit legii, de a le calcula, reţine, plăti şi declara;
36. impozite şi contribuţii sociale obligatorii cu reţinere la sursă sau reţinute prin stopaj la sursă - acele impozite şi contribuţii sociale reglementate în prezentul cod pentru care plătitorii de venituri au obligaţia să aplice metoda privind reţinerea la sursă sau reţinerea prin stopaj la sursă."
Art. 10
- Articolul 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 29 octombrie 2015, se abrogă.
-****-

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul economiei, comerţului şi turismului,

Mihai Tudose

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

p. Ministrul justiţiei,

Liviu Stancu,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

ANEXĂ:

Nr. crt.

Denumirea societăţii

Sediul

Numărul de înmatriculare la ORC şi CUI

1.

Compania Naţională "ROMARM" - S.A. - aparat central

Bucureşti, Bd. Timişoara nr. 5B, sectorul 6

J40/10841/2000 RO 13554423

2.

Societatea TOHAN - S.A., filială a Companiei Naţionale "ROMARM" - S.A.

Zărneşti, Aleea Uzinei nr. 1, jud. Braşov

J08/49/2001 RO 13652413

3.

Societatea CARFIL - S.A., filială a Companiei Naţionale "ROMARM" - S.A.

Braşov, Str. Zizinului nr. 119, jud. Braşov

J08/596/2001 RO 13945863

4.

Societatea METROM - S.A., filială a Companiei Naţionale "ROMARM" - S.A.

Braşov, Str. Carpaţilor nr. 60, jud. Braşov

J08/257/2001 RO 13771023

5.

Societatea Fabrica de Arme Cugir - S.A., filială a Companiei Naţionale "ROMARM" - S.A.

Cugir, str. 21 Decembrie 1989 nr. 1 A, jud. Alba

J01/435/2004 RO 16368506

6.

Societatea Uzina Mecanică Plopeni - S.A., filială a Companiei Naţionale "ROMARM" - S.A.

Plopeni, Str. Republicii nr. 1, jud. Prahova

J29/162/2001 RO 13741804

7.

Societatea Uzina Mecanică Mija - S.A., filială a Companiei Naţionale "ROMARM" - S.A.

Comuna I.L. Caragiale, jud. Dâmboviţa

J15/330/2001 RO 2978636

8.

Societatea Uzina Mecanică Cugir - S.A., filială a Companiei Naţionale "ROMARM" - S.A.

Cugir, str. 21 Decembrie 1989 nr. 1, jud. Alba

J01/40/1999 RO 1769224

9.

Societatea Comercială ROMAERO - S.A. Bucureşti

Bucureşti, Bd. Ficusului nr. 44, sectorul 1

J40/3940/1991 RO 1576401

10.

Societatea Comercială "IOR" - S.A.

Bucureşti, str. Bucovina nr. 4, sectorul 3

J40/2827/1991 RO 340312

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 823 din data de 4 noiembrie 2015