HOTĂRÂRE nr. 87 din 21 octombrie 2015 privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu: Identificarea de soluţii la criza refugiaţilor din Europa: rolul acţiunii externe a UE - JOIN(2015)40
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr.
373/2013
privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.
8/1994
, republicat,
Camera Deputaţilor
adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/609 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în Şedinţa din 6 octombrie 2015, Camera Deputaţilor:
1.
Constată că documentul examinat prezintă un inventar al intervenţiei Uniunii Europene (UE) în statele de origine şi de tranzit şi propune aprofundarea dialogurilor la nivel înalt pe migraţie, cu referire la procesele Rabat şi Khartoum - cu ţările africane -, procesul Budapesta - cu Asia Centrală şi de Est - şi propune o reînnoire a eforturilor pentru sprijinirea iniţiativelor diplomatice şi pentru găsirea de soluţii politice la conflictele din Siria, Irak şi Libia.
2.
Admite utilitatea instrumentelor de acţiune externă existente sau propuse pentru gestionarea migraţiei, incluzând următoarele obiective/măsuri concrete:
- derularea de asistenţă umanitară, asigurarea accesului la azil, gestionarea cauzelor migraţiei, în special conflictele, violenţa politică, încălcarea drepturilor omului, combaterea sărăciei;
- întărirea dialogului politic, a cooperării, schimbului de experienţă cu ţările partenere, societatea civilă şi autorităţi locale;
- stabilirea unui Fond fiduciar european pentru Africa;
- un nou program regional pentru gestionarea migraţiei, derulat de Comisia Europeană în Turcia şi în statele din Balcani;
- acordarea de către Comisia Europeană de asistenţă Serbiei şi fostei Republici iugoslave a Macedoniei în privinţa aspectelor concrete legate de politica de azil şi migraţie;
- continuarea sprijinului pentru gestionarea frontierelor în Africa;
- derularea cooperării cu organizaţiile internaţionale în materie de migraţie;
- întărirea cooperării în materie de returnare şi readmisie.
3.
Observă că acţiunea externă a UE îmbină instrumente politice, de dezvoltare şi de ajutor umanitar şi că provocările legate de migraţie şi de refugiaţi au fost abordate de mai mulţi ani prin intermediul acestor instrumente.
Cooperarea externă şi cooperarea pentru dezvoltare dispun de o alocare bugetară de 96,8 miliarde euro pentru perioada 2014-2020, în sprijinul regiunilor şi ţărilor din care provin fluxurile de refugiaţi, în domenii cum ar fi creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, pacea şi securitatea, drepturile omului şi buna guvernare.
4.
Admite că actuala criză a refugiaţilor reprezintă o acutizare a unor probleme mai vechi şi că ar trebui să beneficieze de o abordare strategică, care să încorporeze un raport echilibrat între solidaritate şi responsabilitate şi între instrumentele diplomatice şi cele financiare ale UE.
5.
Susţine abordarea care defineşte criza refugiaţilor ca pe o provocare internaţională, şi nu exclusiv europeană, care impune cooperarea UE cu principalii parteneri internaţionali şi cu Organizaţia Naţiunilor Unite, în special cu înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum şi cu organizaţii precum Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.
Salută mobilizarea unei sume suplimentare de cel puţin un miliard de euro pentru agenţiile ONU care îi ajută pe refugiaţi în ţările vecine Siriei.
Recomandă extinderea cooperării internaţionale prin cooptarea unor organizaţii de interes sectorial, dar relevant cum ar fi Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) sau Crucea Roşie/Semiluna Roşie. Ar fi utilă analiza posibilităţii de organizare a unei conferinţe internaţionale la nivel înalt care să aducă la aceeaşi masă de discuţie cât mai mulţi din aceşti factori, prin extinderea procesului de dialog deja proiectat de cele două reuniuni pregătite în acest domeniu, anume reuniunea la nivel înalt privind migraţia de la Valletta şi conferinţa la nivel înalt privind ruta Balcanilor de Vest/ruta est-mediteraneană.
6.
Admite importanţa cooperării la nivel bilateral cu ţările de origine şi de tranzit, valorificând instrumente cum sunt parteneriatele pentru mobilitate, Agenda comună în materie de migraţie şi mobilitate sau acordurile de readmisie.
7.
Apreciază intenţia Comisiei Europene ca delegaţiile UE să îşi intensifice contactele cu autorităţile locale, precum şi consolidarea capacităţii delegaţiilor din ţările-cheie de tranzit şi de origine prin detaşarea de ofiţeri europeni de legătură în domeniul migraţiei.
8.
Salută orientarea Guvernului României ca ţara noastră să contribuie la efortul UE faţă de provocarea fără precedent a fluxului masiv de migranţi, susţinând un răspuns coordonat la nivelul UE, în spiritul solidarităţii.
9.
Susţine necesitatea unei strategii cuprinzătoare, bazată pe conexiunea dintre dimensiunea internă şi externă a migraţiei, care să conducă la combaterea cauzelor profunde ale fenomenului şi care să includă măsuri de natură economică, socială şi educaţională în ţările de origine, gestionarea crizelor din aceste state, stabilizarea postconflict, printr-o mai bună utilizare a instrumentelor financiare externe şi a politicii de dezvoltare a UE, cooperarea cu ţările de tranzit, inclusiv cele candidate, combaterea traficului de persoane.
10.
Se alătură instituţiilor UE şi statelor membre care susţin păstrarea Acordului Schengen ca pe o realizare de succes a UE şi care resping pretexte pentru contestarea acordului, incluzând afluxul de migranţi sau/şi amplificarea riscurilor de securitate.
Consideră că păstrarea Acordului Schengen nu ar trebui în niciun fel condiţionată de presiunile migraţioniste, mai ales că instrumentele sale se dovedesc extrem de utile în gestiunea migraţiei; reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ale UE, prevăzută de acord, deşi nu reprezintă un risc, ci dimpotrivă poate atenua temerile unor state membre, nu este o soluţie de calitate, pentru că nu are eficienţă şi sporeşte sentimentul redesenării unor linii de demarcaţie, afectând astfel deschiderea spre cooperare.
11.
Se raliază UE în evidenţierea contribuţiei majore a Libanului, Iordaniei şi Turciei pentru limitarea efectelor crizei, prin modul în care au organizat primirea refugiaţilor. De aceea, consideră că finanţarea de către UE a programelor din aceste state este deplin justificată.
12.
Semnalează, în consens cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, că soluţionarea situaţiei din Siria nu va aduce în mod automat şi o diminuare a crizei refugiaţilor şi solicită Comisiei Europene să pregătească atât măsuri pe termen lung pentru a gestiona numărul mare de refugiaţi, cât şi măsuri de urgenţă, în ipoteza eventualei escaladări a conflictului din Siria.
13.
Consideră că eforturile de politică externă în domeniu ar câştiga în eficienţă dacă li s-ar adăuga o dimensiune parlamentară explicită, cel puţin sub aspectul activităţii legislative, având în vedere că deficitul democratic şi chiar legislativ sunt printre cauzele actualei crize.
14.
Subliniază că responsabilitatea de apărare a frontierei externe a UE este de prim ordin pentru a preveni ameninţările de securitate.
Aminteşte încă o dată că România oferă un exemplu pozitiv în acest sens, reuşind gestiunea şi securizarea la standarde înalte a celei de-a doua frontiere ca lungime pe latura de est a UE (2.070 km), conform rapoartelor Frontex. În acest fel, România acţionează deja ca membru de facto al spaţiului Schengen şi doreşte să menţină această performanţă.
15.
Recunoaşte succesul unor operaţiuni şi misiuni din cadrul politicii de securitate şi apărare comune în lupta împotriva criminalităţii organizate, dar nu crede că în acest mod se poate schimba percepţia profilului exclusiv "soft power" al UE. Consideră că măsurile de descurajare a traficanţilor de migranţi prin distrugerea ambarcaţiunilor, anunţate prin mai multe acte ale Uniunii, ar trebui să fie aplicate cât mai repede posibil.
16.
Recomandă împuternicirea Serviciului de Acţiune Externă al UE să negocieze cu autorităţile din statele terţe relevante, prin reprezentanţii săi acreditaţi în statele respective, ca statul în cauză să facă o solicitare de intervenţie, astfel încât obligaţiile de natură juridică privind intervenţiile de forţă să poată fi realizate operativ.
17.
Ia act de declaraţia de la finalul reuniunii informale a şefilor de stat sau de guvern din 23 septembrie 2015: "În ceea ce priveşte Siria, facem apel la reînnoirea eforturilor internaţionale sub conducerea ONU de a pune capăt războiului care a produs atât de multă suferinţă şi a obligat un număr estimativ de 12 milioane de oameni să îşi părăsească locuinţele" şi recomandă utilizarea tuturor instrumentelor aflate la dispoziţia UE, necesare pentru ca normalizarea situaţiei, atât în Siria, cât şi în alte ţări de origine ale refugiaţilor, să devină o perspectivă realistă.
Consideră că astfel de situaţii ar trebui să readucă în discuţie transformarea politicii externe şi de securitate comune şi, respectiv, politicii de securitate şi apărare comune a UE în adevărate politici europene, cea mai bună cale prin care rolul de actor global al UE ar putea fi realizat.
Consideră, de asemenea, că într-o atare stare de fapt solidaritatea europeană ar trebui să se manifeste şi prin reluarea dezbaterilor interne privind aderarea la NATO a statelor membre ale UE, care nu au această calitate.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 791 din data de 23 octombrie 2015