PROTOCOL din 27 mai 2011 pentru managementul durabil al pădurilor la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor*)
*) Traducere.
PARTEA 1:
Părţile prezentului protocol,
în conformitate cu sarcinile ce le revin în baza Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, din 22 mai 2003 (Kiev, Ucraina, denumită în continuare Convenţia Carpatică), de a urma o politică cuprinzătoare de protecţie şi dezvoltare durabilă a munţilor Carpaţi,
cunoscând faptul că presiunea antropică asupra pădurilor din Carpaţi va creşte în continuare,
căutând sporirea conştientizării multiplelor funcţii ale pădurilor, precum şi a beneficiilor managementului forestier durabil în Carpaţi, cu referire la bazinele de sechestrare a carbonului, la sursa de apă şi biodiversitate, dar şi la contribuţia la dezvoltarea rurală,
în conformitate cu obligaţiile ce le revin în baza articolului 7 din Convenţia-cadru privind protejarea şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor,
amintind în special Declaraţia de la Rio, Instrumentul fără obligaţii juridice al Naţiunilor Unite, aplicabil tuturor tipurilor de păduri, deciziile Forumului Naţiunilor Unite privind pădurile, Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă şi Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice şi protocolul acesteia de la Kyoto, Convenţia privind diversitatea biologică şi în special programul său de lucru şi deciziile relevante cu privire la biodiversitatea pădurilor, rezoluţiile Conferinţei ministeriale pentru protecţia pădurilor în Europa, Convenţia privind protejarea patrimoniului mondial, cultural şi natural, Convenţia europeană a peisajului, aplicarea legislaţiei forestiere şi procesele de guvernare,
luând notă, în continuare, de faptul că majoritatea părţilor, ca state membre ale Uniunii Europene, au în vedere Strategia forestieră pentru Uniunea Europeană şi planul său de acţiune pentru păduri,
urmărind asigurarea unei implementări mai eficiente a unor astfel de instrumente existente şi bazându-se pe alte programe internaţionale,
convinse de faptul că eforturile de protecţie, menţinere şi administrare durabilă a pădurilor din Carpaţi necesită o cooperare regională,
conştiente de valoarea adăugată a cooperării transfrontaliere în scopul obţinerii coerenţei ecologice,
dorind să coopereze pentru managementul durabil şi protecţia pădurilor din Carpaţi,
au convenit următoarele:
PARTEA 2:
CAPITOLUL I: Obligaţii generale
Art. 1: Obiective şi principii generale
1.Obiectivul Protocolului privind managementul durabil al pădurilor (denumit în continuare Protocolul) este acela de a promova managementul durabil şi protecţia pădurilor carpatice, aducând astfel beneficii generaţiilor actuale şi celor viitoare.
2.Pentru a realiza obiectivele menţionate mai sus, Părţile vor desfăşura activităţi şi vor coopera în următoarele domenii:
a)menţinerea sau extinderea suprafeţei ocupate de păduri;
b)asigurarea funcţiilor de producţie ale pădurilor şi rolul acestora în dezvoltarea rurală;
c)promovarea utilizării raţionale a resurselor lemnoase ca material ecologic şi regenerabil;
d)promovarea utilizării durabile a produselor forestiere nelemnoase;
e)îmbunătăţirea sănătăţii şi vitalităţii pădurilor;
f)îmbunătăţirea conservării şi utilizării durabile a componentelor diversităţii biologice forestiere;
g)identificarea şi protejarea pădurilor naturale, în special a celor virgine;
h)promovarea restaurării pădurilor aflate aproape de stadiul natural;
i)întărirea rolului sectorului forestier în diminuarea schimbărilor climatice;
j)îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie ale pădurilor, cum ar fi prevenirea inundaţiilor, a alunecărilor de teren şi în general reglarea ciclului apei;
k)promovarea patrimoniului cultural al pădurilor;
l)sporirea funcţiilor sociale ale pădurilor;
m)promovarea participării autorităţilor şi comunităţilor regionale şi locale la managementul pădurilor;
n)identificarea, crearea şi aplicarea schemelor adecvate de plată pentru bunurile şi serviciile de mediu furnizate de păduri;
o)consolidarea guvernării sectorului forestier şi aplicarea legislaţiei forestiere, acordând o atenţie deosebită combaterii exploatărilor forestiere ilegale şi a comerţului aferent;
p)identificarea, dezvoltarea şi implementarea celor mai bune practici în gestionarea pădurilor şi în silvicultura apropiată de natură;
q)promovarea şi coordonarea cercetării ştiinţifice şi a schimbului de informaţii privind pădurile din Carpaţi.
Art. 2: Politici care urmăresc realizarea unui management durabil al pădurilor din Carpaţi
Părţile vor dezvolta şi implementa politici şi strategii pe teritoriul lor naţional în vederea realizării managementului durabil al pădurilor din Carpaţi, luând în considerare politicile şi strategiile dezvoltate şi implementate de alte Părţi. În acest scop, Părţile fac schimb de informaţii relevante cu alte Părţi.
Art. 3: Integrarea în cadrul politicilor sectoriale a obiectivelor managementului durabil şi protecţia pădurilor din Carpaţi
1.Părţile vor lua în considerare obiectivele acestui Protocol în celelalte politici, în special în cele privind conservarea biodiversităţii, protecţia solului, dezvoltarea rurală, gestionarea apei şi a bazinelor hidrografice, schimbările climatice, turismul, industria şi energia, patrimoniul cultural şi păstrarea tradiţiilor, planificarea spaţială, transportul şi infrastructura.
2.Părţile vor coopera în privinţa integrării obiectivelor managementului durabil şi protecţia pădurilor din Carpaţi în alte politici şi strategii sectoriale adoptate la nivel regional şi/sau global care ar putea influenţa managementul forestier durabil în Carpaţi.
Art. 4: Participarea autorităţilor şi comunităţilor regionale şi locale
1.Părţile vor defini, în cadrul instituţional existent, cel mai bun nivel de coordonare şi cooperare între instituţiile naţionale şi autorităţile regionale şi locale pentru a încuraja responsabilitatea comună în procesul de implementare a prezentului Protocol.
2.Părţile vor lua măsuri pentru a implica sau facilita implicarea comunităţilor şi proprietarilor de păduri şi a administratorilor direct interesaţi în diferitele etape de pregătire şi implementare a acestor politici şi măsuri.
Art. 5: Cooperarea internaţională
1.Părţile vor încuraja cooperarea internaţională activă între autorităţile competente, în ceea ce priveşte managementul durabil şi protecţia pădurilor din Carpaţi.
2.Părţile vor facilita cooperarea internaţională între autorităţile regionale şi locale din Carpaţi şi vor căuta cele mai adecvate soluţii la problemele comune.
CAPITOLUL II: Întindere geografică şi definiţii
Art. 6: Întinderea geografică
1.Prezentul protocol se aplică regiunii carpatice (denumită în continuare Carpaţi), după cum a fost definită la conferinţa Părţilor a Convenţiei Carpatice.
2.Fiecare Parte poate extinde aplicarea acestui Protocol către alte părţi din teritoriul naţional al acesteia, în baza transmiterii unei declaraţii la depozitar.
Art. 7: Definiţii
În sensul acestui Protocol:
a)management durabil al pădurilor înseamnă administrarea şi folosirea pădurii şi a terenurilor forestiere într-un mod şi ritm care să le menţină biodiversitatea, productivitatea, vitalitatea şi capacitatea de regenerare, precum şi potenţialul de a îndeplini în prezent şi în viitor, funcţii ecologice, economice şi sociale relevante, la nivel local, naţional şi global, şi care să nu dăuneze celorlalte ecosisteme;
b)silvicultură apropiată de natură înseamnă un sistem de gestionare a pădurilor care asigură restaurarea, dezvoltarea şi tratarea continuă a arboretelor similare din punct de vedere al compoziţiei speciilor, structurii şi dinamicii cu cele ale pădurilor naturale caracteristice condiţiilor staţionale din zona respectivă;
c)reţea ecologică înseamnă un sistem de arii care sunt conectate din punct de vedere ecologic şi fizic, constând în zone centrale, coridoare şi zone-tampon;
d)scheme de certificare a pădurilor sunt scheme de certificare pentru managementul forestier durabil, care includ obiective clare, criterii măsurabile, evaluare independentă şi implicare şi care sunt credibile pentru grupurile importante ale factorilor interesaţi;
e)păduri naturale sunt păduri compuse din specii indigene de arbori pentru zonă, care prezintă cele mai multe din principalele caracteristici şi elemente-cheie ale ecosistemelor native, cum ar fi complexitatea, structura şi diversitatea;
f)Părţi înseamnă Părţile prezentului Protocol;
g)arie protejată înseamnă o zonă definită din punct de vedere geografic care este desemnată şi administrată pentru atingerea unor obiective specifice de conservare;
h)protecţia pădurilor înseamnă componenta conservării naturii, şi anume protejarea, menţinerea, reabilitarea şi folosirea durabilă a resurselor pădurii pentru a asigura funcţiile ecosistemului forestier;
i)restaurarea pădurilor apropiate de natură înseamnă managementul aplicat în zonele forestiere, care urmăreşte să sprijine procesele naturale ale refacerii pădurilor, astfel încât structura arboretelor, biodiversitatea, funcţiile, procesele şi în special compoziţia speciilor pădurilor restaurate să fie cât mai apropiate posibil de cele ale pădurii iniţiale, prin modificarea treptată a arboretelor secundare;
j)utilizarea durabilă a lemnului este o abordare integrată a procesării şi utilizării finale de către consumatori a lemnului provenit din păduri administrate într-un mod durabil;
k)păduri virgine înseamnă păduri naturale a căror dezvoltare nu a fost influenţată în mod direct de activităţile oamenilor.
CAPITOLUL III: Măsuri specifice
Art. 8: Menţinerea şi extinderea suprafeţei fondului forestier
1.Fiecare Parte va lua măsuri pe teritoriul naţional pentru a menţine, prin management forestier durabil şi planificare spaţială, suprafaţa existentă a fondului forestier ca o componentă-cheie a peisajului carpatic.
2.Fiecare Parte va lua măsuri pe teritoriul naţional pentru a extinde suprafaţa fondului forestier din Carpaţi, dacă acestea sunt adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor art. 1, luând în considerare importanţa ecologică ridicată a păşunilor naturale şi seminaturale, precum şi celelalte obiective ale Convenţiei Carpatice şi ale protocoalelor acesteia.
Art. 9: Asigurarea funcţiilor de producţie ale pădurilor şi rolul acestora în dezvoltarea rurală
1.Fiecare Parte va lua măsuri pe teritoriul naţional pentru a asigura funcţiile de producţie ale pădurilor şi pentru a creşte rolul acestora în dezvoltarea rurală prin politici adecvate, adaptate la structura proprietăţii şi la utilizarea durabilă a lemnului.
2.Părţile vor promova şi asigura surse de venit rezultate din resursele forestiere, asigurând astfel susţinerea proprietarilor de păduri, administratorilor şi asociaţilor acestora, pentru a reduce problemele asociate cu fragmentarea proprietăţii terenurilor, pentru a stimula iniţiativele bazate pe piaţă, inclusiv schemele de certificare forestieră, pentru a aplica legislaţia specifică pădurilor, acordându-se atenţie specială combaterii tăierilor ilegale şi comerţului asociat, pentru a promova exploatarea şi comercializarea durabilă a produselor forestiere nelemnoase şi pentru a dezvolta şi extinde utilizarea sistemelor de plată pentru serviciile ecosistemelor forestiere.
Art. 10: Identificarea şi protecţia pădurilor naturale, în special a celor virgine
1.Fiecare Parte va lua măsuri pe teritoriul naţional, pentru identificarea şi protecţia pădurilor naturale, în special a celor virgine din Carpaţi, prin instituirea de arii naturale protejate suficiente ca număr şi suprafaţă şi prin implementarea altor măsuri specifice de protecţie.
2.Fiecare Parte va lua măsuri pentru includerea în arii naturale protejate a unor suprafeţe suficiente pentru toate tipurile de păduri naturale identificate în Carpaţi.
3.În particular, fiecare Parte va lua măsuri specifice pentru conservarea resurselor genetice ale pădurilor naturale, în special a celor virgine.
4.Fiecare Parte va lua măsuri specifice pentru compensarea costurilor sau pierderilor economice rezultate în urma aplicării măsurilor luate în conformitate cu alin. 1, 2 şi 3.
Art. 11: Managementul pădurilor în ariile naturale protejate
1.Fiecare Parte va lua măsuri pentru a asigura compatibilitatea între planurile de management ale ariilor naturale protejate şi amenajamentele silvice din ariile naturale protejate.
2.Părţile vor coopera la elaborarea ghidurilor pentru managementul pădurilor, inclusiv pentru silvicultura apropiată de natură în arii naturale protejate şi, acolo unde este cazul, în situri Natura 2000.
Art. 12: Îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie ale pădurilor
Fiecare Parte va lua măsuri pe teritoriul naţional pentru a asigura funcţiile de protecţie ale pădurilor, cum ar fi eficientizarea prevenirii inundaţiilor, eroziunii solului, alunecărilor de teren, avalanşelor şi căderilor de pietre, prin promovarea metodelor de management durabil al pădurilor, mărind astfel stabilitatea şi rezistenţa la factori perturbatori naturali şi antropici.
Art. 13: Promovarea restaurării pădurilor apropiate de natură
1.Fiecare Parte va lua măsuri pe teritoriul naţional pentru a promova restaurarea pădurilor apropiate de natură.
2.Părţile vor lua în considerare, unde este cazul, crearea de programe pentru protecţia şi reintroducerea speciilor autohtone rare de arbori în ecosistemul lor natural.
Art. 14: Silvicultura şi schimbările climatice
1.Fiecare Parte va urmări elaborarea politicilor în scopul creşterii rolului sectorului forestier în atenuarea schimbărilor climatice, acordând atenţie specială determinării echilibrului corect dintre creşterea bazinelor de stocare a carbonului în ecosistemele forestiere, promovarea utilizării energiei regenerabile din lemn şi utilizarea durabilă a produselor din lemn ca înlocuitori de materii prime provenite din resurse neregenerabile.
2.Fiecare Parte, luând în considerare efectele schimbărilor climatice, va urmări elaborarea politicilor adaptative şi măsurilor care au ca scop creşterea stabilităţii şi rezistenţei pădurilor din Carpaţi.
3.Fiecare Parte, luând în considerare vulnerabilitatea crescută a pădurii faţă de incendii şi alte fenomene extreme datorate schimbărilor climatice, va lua măsuri adecvate pentru a reduce riscurile şi a atenua efectele.
Art. 15: Funcţiile sociale ale pădurilor
1.Fiecare Parte va defini, în cadrul instituţional existent, scheme viabile pentru coordonarea şi cooperarea dintre instituţii şi autorităţi regionale şi locale preocupate de managementul resurselor forestiere, cu implicarea altor factori locali, astfel încât să sporească funcţia socială a pădurilor.
2.Fiecare Parte, luând în considerare valoarea ridicată a pădurilor în dezvoltarea turismului, va lua în considerare politicile durabile pentru turism la întocmirea amenajamentelor silvice.
3.Fiecare Parte va promova patrimoniul cultural şi cunoştinţele despre practicile tradiţionale legate de managementul pădurilor, inclusiv în învăţământul la toate nivelele.
Art. 16: Silvicultura, speciile sălbatice şi reţelele ecologice
1.Fiecare Parte va aplica metode de management durabil pentru speciile sălbatice, în special prin reglementări coordonate în zonele de frontieră, acordându-se atenţie specială la controlul mărimii populaţiilor de erbivore care să permită regenerarea naturală a pădurilor, precum şi monitorizarea şi managementul populaţiilor de carnivore mari, în conformitate cu capacitatea de suport a ecosistemelor forestiere.
2.Părţile vor coopera la armonizarea politicilor lor legate de reţelele ecologice şi de obiectivele şi măsurile managementului pădurilor.
Art. 17: Sisteme compatibile de monitorizare şi informatice
1.Părţile vor coopera, în cadrul existent de iniţiative internaţionale, pentru armonizarea monitorizării forestiere în Carpaţi, care să conducă la atingerea obiectivelor prezentului Protocol.
2.Părţile vor coopera pentru a dezvolta un sistem informatic comun privind starea pădurilor din Carpaţi, în conformitate cu art. 12 din Convenţia Carpatică.
3.Părţile vor coopera pentru armonizarea bazelor de date şi pentru a se asigura că rezultatele naţionale ale monitorizării forestiere sunt integrate într-un sistem informatic comun.
Art. 18: Coordonarea cercetării ştiinţifice şi a schimbului de informaţii
1.Fiecare Parte va coordona şi va coopera în domeniul cercetării ştiinţifice realizate pe teritoriul naţional sau de către instituţiile sale ştiinţifice, cu privire la obiectivele generale ale prezentului Protocol.
2.Părţile vor încuraja cooperarea internaţională între instituţiile ştiinţifice cu privire la managementul forestier durabil în Carpaţi, în special pentru angajarea în programe şi proiecte de cercetare comune în Carpaţi.
3.Părţile vor încuraja organizarea simpozioanelor şi conferinţelor pentru schimbul de informaţii ştiinţifice şi experienţă practică.
4.Fiecare Parte va schimba informaţii şi experienţă cu alte Părţi privind metodele legate de activităţile menţionate la art. 1 alin. 2.
Art. 19: Programe şi proiecte comune
Fiecare Parte va participa, în funcţie de nevoile şi posibilităţile sale, la programe şi proiecte comune privind activităţile desfăşurate în comun de către Părţi în Carpaţi.
CAPITOLUL IV: Implementare, monitorizare şi evaluare
Art. 20: Implementare
1.Fiecare Parte va lua măsuri juridice şi administrative pentru asigurarea implementării prevederilor prezentului Protocol.
2.Fiecare Parte va explora posibilităţile de susţinere, prin măsuri fiscale şi/sau financiare, a implementării prevederilor acestui Protocol.
3.Fiecare Parte va desemna o autoritate naţională relevantă responsabilă cu implementarea prezentului Protocol şi va pune aceste informaţii la dispoziţia celorlalte Părţi. Respectivele autorităţi naţionale vor fi responsabile pentru monitorizarea efectelor măsurilor menţionate la alin. 1 şi 2.
4.Părţile vor dezvolta şi adopta Planul strategic de acţiune specific privind implementarea prezentului Protocol.
Art. 21: Educaţie, informare şi conştientizare publică
1.Părţile vor promova instruirea, informarea şi conştientizarea publicului privind obiectivele, măsurile şi implementarea prezentului Protocol.
2.Părţile vor asigura accesul publicului la informaţiile privind implementarea prezentului Protocol.
Art. 22: Întrunirea Părţilor
1.Conferinţa Părţilor Convenţiei Carpatice reprezintă totodată întrunirea Părţilor la prezentul Protocol.
2.Părţile Convenţiei Carpatice care nu sunt părţi ale prezentului Protocol pot participa ca observatori la conferinţa Părţilor ce reprezintă întrunirea Părţilor prezentului Protocol. Atunci când conferinţa Părţilor reprezintă întrunirea Părţilor prezentului Protocol, deciziile potrivit prezentului Protocol se vor lua de către cei care sunt Parte la acesta.
3.Atunci când conferinţa Părţilor reprezintă întrunirea Părţilor prezentului Protocol, orice membru al biroului conferinţei Părţilor care este Parte a Convenţiei Carpatice, dar care în acel moment nu este Parte la prezentul Protocol, va fi înlocuit de un membru care va fi ales de către şi dintre Părţile prezentului Protocol.
4.Regulamentul de procedură al conferinţei Părţilor se va aplica mutatis mutandis la întâlnirea Părţilor, cu excepţia cazurilor în care conferinţa Părţilor servind drept întrunire a Părţilor la acest Protocol va decide altfel prin consens.
5.Prima întrunire a conferinţei Părţilor ce va servi drept întrunire a Părţilor prezentului Protocol va fi convocată de secretariat coroborat cu prima întrunire a conferinţei Părţilor programată după data intrării în vigoare a acestui Protocol. Întrunirile ordinare ulterioare ale conferinţei Părţilor servind drept întrunire a Părţilor prezentului Protocol vor fi convocate împreună cu şedinţele ordinare ale conferinţei Părţilor, dacă la conferinţa Părţilor servind drept întrunire a Părţilor prezentului Protocol nu se va decide altfel.
6.Conferinţa Părţilor servind drept întrunire a Părţilor prezentului Protocol va lua, în cadrul mandatului său, deciziile necesare de a promova implementarea eficientă a acestuia. Aceasta va îndeplini funcţiile atribuite în baza prezentului Protocol şi:
a)va formula recomandări în orice chestiuni necesare pentru implementarea prezentului Protocol;
b)va stabili organismele subsidiare considerate necesare pentru implementarea prezentului Protocol;
c)va analiza şi adopta, după caz, amendamente la prezentul Protocol, considerate necesare pentru implementarea prezentului Protocol; şi
d)va exercita orice alte funcţii necesare în vederea implementării prezentului Protocol.
Art. 23: Secretariatul
1.Secretariatul creat în baza art. 15 al Convenţiei Carpatice va servi drept secretariat pentru prezentul Protocol.
2.Art. 15 alin. 2 al Convenţiei Carpatice privind funcţiunile secretariatului se va aplica mutatis mutandis şi prezentului Protocol.
Art. 24: Organisme subsidiare
1.Orice organism subsidiar constituit prin sau în conformitate cu Convenţia Carpatică poate deservi şi Protocolului, prin decizia conferinţei Părţilor ce va servi drept întrunire a Părţilor prezentului Protocol, caz în care întrunirea Părţilor va trebui să specifice ce atribuţii va exercita respectivul organism.
2.Părţile Convenţiei Carpatice care nu sunt Părţi ale prezentului Protocol pot participa ca observatori la întrunirile oricăror astfel de organisme auxiliare. Atunci când un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice serveşte drept organism subsidiar al prezentului Protocol, deciziile potrivit Protocolului se vor lua numai de cei care sunt Parte la acesta.
3.Atunci când un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice îşi exercită funcţiile cu privire la chestiunile referitoare la prezentul Protocol, oricare dintre membrii biroului respectivului organism subsidiar care reprezintă o Parte a Convenţiei Carpatice, dar nu şi o Parte la prezentul Protocol, va fi înlocuit de un membru care va fi ales de către şi dintre Părţile Protocolului.
Art. 25: Monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor
1.Părţile vor raporta regulat conferinţei Părţilor măsurile legate de prezentul Protocol şi rezultatele măsurilor adoptate. Conferinţa Părţilor va determina intervalele şi forma în care vor fi prezentate rapoartele.
2.Observatorii pot prezenta orice informaţii sau rapoarte cu privire la implementarea şi respectarea prevederilor Prezentului Protocol la conferinţa Părţilor şi/sau Comitetului de implementare al Convenţiei Carpatice (denumit în continuare Comitetul de implementare).
3.Comitetul de implementare va colecta, evalua şi analiza informaţiile relevante pentru implementarea prezentului Protocol şi va monitoriza respectarea prevederilor prezentului Protocol de către Părţi.
4.Comitetul de implementare va prezenta conferinţei Părţilor recomandări privind implementarea şi măsurile necesare pentru conformarea cu prezentul Protocol.
5.Conferinţa părţilor va adopta sau recomanda măsurile necesare.
Art. 26: Evaluarea eficacităţii prevederilor
1.Părţile vor examina şi evalua cu regularitate eficacitatea prevederilor prezentului Protocol. Conferinţa Părţilor poate lua în considerare adoptarea unor amendamente la prezentul Protocol pentru a realiza obiectivele acestuia.
2.Părţile vor facilita participarea autorităţilor regionale şi locale şi a altor factori interesaţi în procesul descris la alin. 1.
CAPITOLUL V: Dispoziţii finale
Art. 27: Legăturile dintre Convenţia Carpatică şi Protocol
1.Prezentul Protocol este Protocolul încheiat în cadrul Convenţiei Carpatice în sensul art. 2 alin. 3 şi al altor articole relevante ale Convenţiei Carpatice.
2.Prevederile art. 19, 20, art. 21 alin. 2-4 şi art. 22 ale Convenţiei Carpatice privind intrarea în vigoare, amendarea sau retragerea din acest Protocol şi rezolvarea disputelor sunt aplicabile mutatis mutandis şi în cazul prezentului Protocol. Numai o Parte semnatară a Convenţiei Carpatice poate deveni Parte la prezentul Protocol.
Art. 28: Semnare
1.Prezentul Protocol va fi deschis pentru semnare la depozitar, începând cu data de 27 mai 2011, până în data de 27 mai 2012.
2.În cazul Părţilor care îşi exprimă consimţământul cu privire la prezentul Protocol la o dată ulterioară, prezentul Protocol va intra în vigoare în a nouăsprezecea zi după depunerea instrumentului de ratificare. După intrarea în vigoare a unui amendament la prezentul Protocol, oricare nouă parte a Protocolului menţionat va deveni Parte la Protocolul amendat.
Art. 29: Notificări
Depozitarul va notifica fiecare Parte cu privire la prezentul Protocol, pentru:
a)orice semnătură;
b)depunerea oricărui instrument de ratificare, acceptare sau aprobare;
c)orice dată de intrare în vigoare;
d)orice declaraţie a Părţilor sau a semnatarilor;
e)orice reclamaţie notificată de o Parte, inclusiv data la care aceasta va intra în vigoare.
Art. 30: Rezerve
Nu pot fi formulate rezerve faţă de acest Protocol.
Art. 31: Depozitar
Depozitarul prezentului Protocol este Guvernul Ucrainei.
-****-
Încheiat la Bratislava, în data de 27 mai 2011, într-un singur exemplar, în limba engleză.
Originalul prezentului Protocol va fi depus la depozitar, iar acesta va distribui copii legalizate fiecăreia dintre părţi.
Pentru conformitate, subsemnaţii, fiind autorizaţi în mod corespunzător, au semnat prezentul Protocol:
În numele Guvernului Republicii Cehe
În numele Guvernului Republicii Ungare
În numele Guvernului Republicii Polone
În numele Guvernului României
În numele Guvernului Republicii Serbia
În numele Guvernului Republicii Slovace
În numele Guvernului Ucrainei
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 202 din data de 9 aprilie 2013