DECIZIE nr. 97 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Elena Ilie şi Gheorghe Mie în Dosarul nr. 1.797/280/2007* al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.019D/2015.
2. La apelul nominal se prezintă pentru Gheorghe Ilie, autor al excepţiei de neconstituţionalitate, Marius Ilie, cu procură judiciară depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în procura judiciară nu este menţionat şi numărul dosarului aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate.
4. Partea prezentă, răspunzând întrebării adresate de preşedintele Curţii Constituţionale, precizează faptul că se află în relaţii de rudenie cu autorii excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv este fiul acestora, şi precizează, de asemenea, că nu are studiile juridice finalizate.
5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi depune note scrise.
6. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci în realitate compară dispoziţiile art. 284 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care prevăd că termenul de apel este de 15 zile, cu dispozitivul hotărârii pronunţate în cauză, care prevede că termenul de apel este de 30 de zile, fiind nemulţumiţi tocmai de aplicarea dispoziţiilor legale, cu consecinţa respingerii apelului ca tardiv formulat. Aceste aspecte excedează controlului de constituţionalitate, motiv pentru care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
7. Prin Încheierea din 20 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.797/280/2007*, Înalta Curte de Casaţie şl Justiţie - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Elena Ilie şi Gheorghe Ilie într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii prin care apelul a fost respins ca tardiv introdus. Apelul a fost formulat împotriva unei sentinţe în dispozitivul căreia termenul de apel a fost menţionat a fi de 30 de zile, şi nu de 15 zile, astfel cum este prevăzut de art. 284 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865.
8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că există o contradicţie între dispoziţiile art. 284 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit cărora termenul de apel este de 15 zile, şi dispozitivul sentinţei pronunţate în cauză, în care se prevede că termenul de apel este de 30 de zile de la comunicare. Contradicţia dintre cele două termene prevăzute de lege pentru exercitarea apelului contravine prevederilor art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
9. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate nu contravin principiilor menţionate de autorii excepţiei. Argumentele invocate nu relevă un real conflict între textul în cauză şi normele înscrise la art. 21 din Constituţie.
10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
11. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, apare ca fiind inadmisibilă.
12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 284 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: "Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel." Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. A din titlul V din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, potrivit cărora "Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare", precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate.
15. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. De asemenea, se invocă şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii acesteia critică dispoziţiile art. 284 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care prevăd că termenul de exercitare a apelului este de 15 zile de la comunicare, pornind de la modul de aplicare a acestui text legal de către instanţa de judecată, care a prevăzut în dispozitivul sentinţei că apelul poate fi formulat în termen de 30 de zile de la comunicare, astfel cum se prevede în noua lege procesual civilă.
17. Autorii excepţiei şi-au exercitat drepturile procesuale în sensul indicat în dispozitivul hotărârii judecătoreşti, bazându-se pe aparenţa de legalitate a acesteia. Aşadar, apreciază că există o contradicţie între termenele prevăzute de Codul de procedură civilă din 1865 şi noua lege procesual civilă, ceea ce conduce la încălcarea art. 21 din Constituţie.
18. Curtea reţine că hotărârile judecătoreşti sunt supuse numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul lor. Menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.
19. Având în vedere aceste susţineri, Curtea constată că autorii excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci, în realitate, sunt nemulţumiţi de modul de interpretare şi aplicare a textelor legale de către instanţa de judecată. Însă eventualele greşeli ale acesteia nu pot reprezenta motive de neconstituţionalitate care ar putea fi cenzurate pe calea controlului de constituţionalitate exercitat de instanţa de contencios constituţional, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "se pronunţă numai asupra constituţionalităţii acte/or cu privire la care a fost sesizată", iar nu cu privire la modul de aplicare a legii, astfel încât excepţia va fi respinsă ca inadmisibilă.
20 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Elena Ilie şi Gheorghe Ilie în Dosarul nr. 1.797/280/2007* al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2016.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 302 din data de 20 aprilie 2016