DECIZIE nr. 350 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului

Augustin Zegrean

- preşedinte

Vaier Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, excepţie ridicată de Adela Floroi în Dosarul nr. 5.748/62/2014 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.847D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
4. Prin încheierea din 19 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5 748/62/2014, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de petenta Adela Floroi în cadrul soluţionării unei cauze de contencios administrativ având ca obiect anularea deciziei prin care a încetat plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 41, art. 47, art. 49 şi art. 53 alin. (2). în acest sens arată că a solicitat, în temeiul art. IV din Legea nr. 126/2014, amnistia sumei ce reprezintă constituire debit, însă cererea de amnistie fiscală i-a fost respinsă, deoarece nedeclararea unor informaţii nu face obiectul scutirii de plată, conform dispoziţiilor de lege criticate. Susţine că sumele obţinute ca operator de date nu au fost luate în considerare la stabilirea indemnizaţiei, însă Agenţia Judeţeană de Inspecţie şi Plăţi Sociale Braşov le-a apreciat ca venituri. Mai mult, acest câştig nu presupune o muncă efectivă cu prezenţa la serviciu, părăsirea minorului sau lăsarea lui în grija altuia. Mai susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă dreptul de muncă la domiciliu, iar măsura restituirii întregii indemnizaţii este disproporţionată. De asemenea, arată că se încalcă şi principiul legalităţii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Consideră că Agenţia Judeţeană de Inspecţie şi Plăţi Sociale Braşov refuză dreptul său la amnistiere pe baza motivaţiei/sintagmei "nedeclararea unor informaţii", fără a le preciza în concret şi fără a motiva în fapt, ceea ce contravine prevederilor constituţionale menţionate. Or, simpla utilizare a unei sintagme "nedeclararea unor informaţii" nu poate să conducă la suprimarea dreptului la muncă şi să aibă ca efect obligarea sa la restituirea indemnizaţiei.
6. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece aspectele invocate de autoarea excepţiei nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate, Ci vizează în fapt o chestiune de interpretare şi aplicare a legii.
9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Nemulţumirea autoarei excepţiei faţă de faptul că i se suprimă dreptul la muncă prin interzicerea desfăşurării unor activităţi remunerate la domiciliul său, în timp ce se află în concediu pentru creşterea copilului, este nejustificată, având în vedere dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, referitoare la dreptul la stimulentul de inserţie. Pe cale de consecinţă, autoarea excepţiei avea posibilitatea să desfăşoare activităţi remunerate la domiciliul său şi în acelaşi timp să primească din partea statului şi stimulentul de inserţie cu condiţia depunerii unei cereri la instituţia competentă în materie. Totodată, dispoziţiile de lege criticate reprezintă opţiunea legiuitorului, fără să contravină art. 41, art. 47 şi art. 49 din Constituţie. Pe de altă parte, dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este un drept constituţional, iar această indemnizaţie nu este un drept al copilului, ci al părintelui. în final, arată că textul de lege criticat nu consacră un caz de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale în sensul art. 53 din Constituţie.
10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins: "Debitele cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului/stimulent/stimulent de inserţie acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, constituite din culpa debitorului, materializată în folosirea cu intenţie de către acesta a unor documente despre care cunoştea că au fost eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii nu fac obiectul scutirii la plată, conform prevederilor art. II*
13. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 privind dreptul la muncă, art. 47 privind nivelul de trai, art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor şi art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea excepţiei a formulat cerere de amnistie fiscală la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Braşov, după intrarea în vigoare a Legii nr. 126/2014, care prevede la art. II alin. (1) că debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor cu drepturi de indemnizaţie pentru creşterea copilului/stimulent/stimulent de inserţie, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se scutesc de la plată. Cererea de amnistie fiscală a fost respinsă, motivat de faptul că nedeclararea unor informaţii nu face obiectul scutirii de plată, în temeiul art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014.
15. Curtea reţine că, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că autoarea acesteia este nemulţumită de interpretarea dată dispoziţiilor de lege criticate de către Agenţia Judeţeană de Inspecţie şi Plăţi Sociale Braşov, mai exact de calificarea ca venituri a sumelor obţinute ca operator de date, în condiţiile în care acest câştig nu presupune o muncă efectivă cu prezenţa la serviciu, părăsirea minorului sau lăsarea lui în grija altuia. Pe de altă parte, autoarea excepţiei susţine că Agenţia Judeţeană de Inspecţie şi Plăţi Sociale Braşov i~a refuzat dreptul său la amnistiere pe baza motivaţiei/sintagmei "nedeclararea unor informaţii", fără a le preciza în concret şi fără a motiva în fapt acest răspuns,
16. Or, Curtea reţine că aceste aspecte nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate a textului de lege criticat, ci vizează interpretarea şi aplicarea legii la cazul dedus judecăţii. Faţă de acestea, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

în numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, excepţie ridicată de Adela Floroi în Dosarul nr. 5.748/62/2014 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 587 din data de 2 august 2016