DECIZIE nr. 390 din 6 mai 2015 pentru adoptarea Strategiei şi a planului de acţiune privind implementarea şi dezvoltarea sistemelor de comunicaţii de bandă largă la nivel naţional în banda de frecvenţe 3400-3800 MHz pentru perioada 2015-2025
Având în vedere art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 10 alin. (2) pct. 10, art. 11 alin. (1) şi (7), art. 12 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea utilizării spectrului radio în banda de frecvenţe 3600-3800 MHz, aprobată cu modificări prin Legea nr. 259/2008, cu modificările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii emite prezenta decizie.
Art. 1
Se adoptă Strategia şi planul de acţiune privind implementarea şi dezvoltarea sistemelor de comunicaţii de bandă largă la nivel naţional în banda de frecvenţe 3400-3800 MHz pentru perioada 2015-2025, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.
Art. 2
Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii,

Marius Cătălin Marinescu

ANEXĂ: STRATEGIA ŞI PLANUL DE ACŢIUNE privind implementarea şi dezvoltarea sistemelor de comunicaţii de bandă largă la nivel naţional în banda de frecvenţe 3400-3800 MHz pentru perioada 2015-2025
CAPITOLUL I: Istoric
În cadrul acestui capitol va fi prezentată evoluţia reglementării şi utilizării în România a benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz.
Benzile de frecvenţe 3400-3600 MHz şi 3600-3800 MHz au avut o evoluţie diferită în România, atât din punctul de vedere al utilizărilor lor, cât şi al reglementării acestora de-a lungul timpului.
SECŢIUNEA 1: Banda 3410-3600 MHz în anii 2000-2002
(1)_
Banda 3410-3600 MHz a fost utilizată pentru prima dată pentru transmisii de date cu caracter comercial începând cu anul 2001. Anterior, în această bandă de frecvenţe au funcţionat câteva sisteme de buclă locală radio (WLL) pentru reţeaua de telefonie publică comutată, în diferite judeţe ale ţării.
Astfel, în a doua jumătate a anului 2000, Agenţia Naţională pentru Comunicaţii şi Informatică (ANCI), cu sprijinul instituţiei responsabile pentru administrarea spectrului radio - Inspectoratul General al Comunicaţiilor, a organizat şi desfăşurat o procedură de selecţie comparativă pentru acordarea de licenţe naţionale şi locale pentru reţele fixe de transmisiuni de date pe suport radio de tip punct-multipunct (FWA - acces fix pe suport radio direct la utilizator) în banda 3410-3600 MHz.
(2)Ca urmare a procedurii de selecţie, au fost acordate câştigătorilor atât licenţe naţionale, cât şi licenţe locale. Astfel, rezultatele licitaţiei au constat în acordarea unui număr de:
a)4 licenţe naţionale pentru 4 operatori; dintre aceştia 3 operau deja pe piaţa românească de telecomunicaţii, iar unul era nou-intrat pe piaţă cu ocazia acestei proceduri de selecţie;
b)91 de licenţe locale, pentru 7 operatori, cărora le-au fost repartizate un număr de licenţe după cum urmează: 34, 16, 15, 14, 10, 1, 1; toţi cei 7 operatori activau în România şi anterior procedurii de selecţie, 4 dintre aceştia având o prezenţă naţională pe piaţa de telecomunicaţii, iar ceilalţi 3 având o prezenţă locală.
(3)_
Dintre cele 34 de licenţe locale obţinute de unul dintre operatori, doar 4 au fost acordate pentru localităţi ce nu sunt reşedinţe de judeţ, conform solicitărilor operatorului respectiv. Toţi ceilalţi operatori au solicitat şi au obţinut numai licenţe pentru localităţi reşedinţe de judeţ.
Majoritatea licenţelor au fost eliberate în luna decembrie 2000 de către ANCI, o parte a acestora fiind emise şi de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) în:
- luna mai a anului 2001 (o licenţă naţională);
- lunile iunie şi august ale anului 2001 (licenţe locale),
pentru acei câştigători care nu au depus solicitări în acest sens până la sfârşitul anului 2000.
Licenţele, emise în conformitate cu legislaţia în vigoare la acel moment (Legea telecomunicaţiilor nr. 74/1996, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 74/1996), aveau drept obiect "instalarea şi operarea unei reţele naţionale (respectiv locale) de radiocomunicaţii digitale punct-multipunct în banda de frecvenţe 3410-3600 MHz, destinată furnizării către public de servicii de comunicaţii de date".
Pentru fiecare dintre licenţele amintite mai sus, emise în anii 2000 şi 2001, titularii au achitat o taxă de licenţă, care s-a făcut venit la bugetul de stat, al cărei cuantum era stabilit prin Legea nr. 74/1996, în mod diferenţiat pentru licenţe naţionale şi licenţe locale.
Prin licenţele pentru reţele naţionale, care au avut un termen de valabilitate de 10 ani, termen raportat la prevederile actului normativ amintit, s-au acordat alocări de câte un canal duplex de 2x7 MHz/licenţă la nivel naţional.
Obligaţiile de dezvoltare a reţelelor, incluse în licenţele naţionale, au constat în acoperirea tuturor municipiilor din România (la momentul respectiv erau, pe lângă municipiul Bucureşti, 81 de localităţi cu acest statut).
Prin licenţele pentru reţele locale, care au avut un termen de valabilitate de 5 ani, termen raportat la prevederile actului normativ amintit, s-au acordat alocări de câte un canal duplex de 2x1,75 MHz/licenţă la nivelul unei localităţi.
Obligaţiile de dezvoltare a reţelelor, incluse în licenţele locale, au constat în acoperirea localităţii pentru care a fost acordată licenţa, cu precizarea că atât staţiile de bază cât şi echipamentele terminale de abonat din cadrul reţelelor locale PMP puteau fi instalate numai în interiorul perimetrului administrativ al localităţii pentru care a fost acordată licenţa.
În anul 2002 a fost adoptat un nou cadru de reglementare la nivel naţional în domeniul comunicaţiilor electronice - reprezentat, în principal, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare, - care prevedea, printre altele, obligaţia MCTI de a revizui toate drepturile de utilizare a spectrului radio acordate, anterior apariţiei actului normativ amintit, în baza Legii nr. 74/1996.
Prin urmare, era necesar ca toate drepturile de utilizare a spectrului radio acordate în anii 2000 şi 2001, pentru reţele PMP de tip FWA, să fie revizuite până la termenul stabilit de actul normativ amintit, şi anume 31 decembrie 2002, acest termen fiind prelungit succesiv până la data-limită de 31 decembrie 2005.
SECŢIUNEA 2: Banda 3410-3600 MHz în anii 2003-2005
În anul 2003, MCTI organizează o nouă procedură de selecţie comparativă în această bandă, numai în vederea acordării de licenţe naţionale (prin care se alocă câte un canal duplex de 2x7 MHz/licenţă la nivel naţional). Condiţia limitativă pusă cu ocazia acestei proceduri de selecţie a fost aceea ca niciun operator să nu deţină, după finalizarea procedurii de selecţie, mai mult de două licenţe naţionale.
Rezultatele acestei proceduri de selecţie au constat în acordarea unui număr de 6 licenţe naţionale. 3 dintre câştigători deţineau deja câte o licenţă naţională din anul 2000. Unul dintre câştigători a obţinut două licenţe naţionale cu această ocazie.
Toate licenţele naţionale acordate cu această ocazie au fost eliberate de către MCTI în septembrie 2003, cu valabilitate de 10 ani.
Licenţele, emise în conformitate cu legislaţia în vigoare la acel moment (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare), aveau drept obiect acordarea de drepturi de utilizare a spectrului radio în scopul furnizării de reţele publice şi de servicii de comunicaţii electronice.
Obligaţiile de dezvoltare a reţelelor, incluse în noile licenţe naţionale, au constat în acoperirea tuturor municipiilor reşedinţă de judeţ din România (adică municipiul Bucureşti şi alte 40 de localităţi cu acest statut). Un alt element de noutate l-a constituit faptul că titularii puteau utiliza subbenzile alocate şi pentru realizarea de linii de radioreleu necesare transportului traficului rezultat din reţelele PMP, fără a afecta însă, în acest fel, obligaţiile de acoperire prevăzute în licenţe.
Pentru cele 6 licenţe amintite mai sus, emise în anul 2003, titularii nu au achitat o taxă de licenţă (deoarece acest mecanism, deşi existent în cadrul Legii nr. 74/1996, nu a fost inclus în cadrul de reglementare adoptat în anul 2002, dar a fost reintrodus cu ocazia unor modificări asupra cadrului de reglementare efectuate în anul 2006).
Cu aceeaşi ocazie (septembrie 2003) a acordării noilor licenţe naţionale, MCTI revizuieşte şi drepturile de utilizare a spectrului acordate în urma licitaţiei din anul 2000, pentru 3 dintre reţelele naţionale licenţiate cu acea ocazie, extinzând cu aproape 3 ani termenul de valabilitate al celor 3 licenţe naţionale aflate în această situaţie, adică până în septembrie 2013. În acest mod, MCTI a armonizat termenul de valabilitate al tuturor licenţelor naţionale pentru reţele punct-multipunct (PMP) de tip FWA (acces fix pe suport radio direct la utilizator).
MCTI revizuieşte totodată şi obligaţiile de dezvoltare a reţelelor cuprinse în licenţele iniţiale (acoperirea a 82 de localităţi nominalizate), în sensul de a le reduce la nivelul celor înscrise în licenţele nou-emise în 2003 (acoperirea a 41 de localităţi nominalizate). De asemenea, MCTI include şi în textul celor 3 licenţe revizuite posibilitatea de utilizare a subbenzilor alocate pentru linii de radioreleu, cu respectarea condiţiilor deja precizate mai sus.
Spre deosebire de licenţele naţionale emise de ANCI şi MCTI în anii 2000, respectiv 2001, toate licenţele naţionale eliberate de MCTI în 2003 (atât cele noi, cât şi cele revizuite) au beneficiat de neutralitate tehnologică, singura impunere referindu-se la tipul de aplicaţie permis a fi utilizată prin intermediul reţelelor PMP respective, anume comunicaţii de tip FWA.
Prin urmare, situaţia repartizării licenţelor naţionale se prezenta astfel la sfârşitul anului 2003: 4 operatori deţineau câte două licenţe naţionale prin care li s-au alocat două canale duplex adiacente (spectrul total alocat prin acestea fiind echivalent cu o subbandă cumulată de 2x14 MHz) în timp ce alţi 2 operatori deţineau câte o singură licenţă naţională (adică o subbandă de 2x7 MHz).
În anul 2004, unui operator public ce obţinuse o licenţă naţională în anul 2000 i se retrag drepturile de utilizare ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor de acoperire din licenţă. Ulterior, MCTI organizează o nouă procedură de selecţie comparativă pentru a acorda licenţa pentru canalul duplex de 2x7 MHz alocat la nivel naţional, eliberat după cum s-a precizat anterior.
Operatorul câştigător al acestei proceduri obţine licenţa naţională în noiembrie 2004, pe care o va pierde însă, la rândul său, în anul 2006 ca urmare atât a neîndeplinirii obligaţiilor de acoperire din licenţă, cât şi a neplăţii tarifului de utilizare a spectrului datorat în temeiul legii şi în baza acesteia.
La sfârşitul anului 2004, MCTI organizează o altă procedură de selecţie comparativă în banda 3410-3600 MHz, de această dată numai în vederea acordării de licenţe locale (prin care se alocă câte un canal duplex de 2x1,75 MHz/licenţă la nivel unei localităţi). Aceasta a fost ultima procedură de selecţie organizată pentru această bandă. Condiţia limitativă pusă cu această ocazie a fost aceea ca niciun operator să nu deţină, după finalizarea procedurii de selecţie, mai mult de două licenţe locale pentru aceeaşi localitate.
Ca urmare a acestei proceduri de selecţie, 2 operatori au obţinut un număr de 89 de licenţe după cum urmează: operatorul local care a obţinut 15 licenţe în anul 2000 a mai achiziţionat cu această ocazie încă 7 licenţe locale, în timp ce un operator nou-intrat pe piaţă a obţinut 82 de licenţe locale în urma procedurii de selecţie.
Toate aceste licenţe locale au fost eliberate de către Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (IGCTI) în ianuarie 2005.
Precizăm că dintre cele 82 de licenţe locale, 18 au fost acordate pentru localităţi ce nu sunt reşedinţe de judeţ, conform solicitărilor operatorului respectiv. Cele 7 licenţe locale obţinute de celălalt operator au fost acordate numai pentru localităţi reşedinţe de judeţ, conform solicitărilor acestuia.
Obligaţiile de dezvoltare a reţelelor, incluse în noile licenţe locale, au constat în acoperirea localităţii pentru care a fost acordată licenţa, cu precizarea că staţiile de bază din cadrul reţelelor locale PMP puteau fi instalate numai în interiorul perimetrului administrativ al localităţii pentru care a fost acordată licenţa. Elementul de noutate l-a constituit faptul că echipamentele terminale de abonat puteau fi instalate nu numai în localitatea pentru care a fost acordată licenţa, ci şi în:
- localităţi limitrofe cu aceasta, cu condiţia ca acele localităţi să nu fie, la rândul lor, oraşe sau municipii;
- alte locaţii aflate în zonele de serviciu ale staţiilor de bază, cu condiţia ca acele locaţii să nu se afle pe teritoriul administrativ al unor oraşe sau municipii.
Tot la sfârşitul anului 2004, IGCTI, în temeiul legii, a demarat procesul de revizuire a tuturor drepturilor de utilizare a spectrului acordate pentru reţele PMP locale în urma licitaţiei din anul 2000, fără a extinde termenul de valabilitate al licenţelor respective, ce urmau să expire în anii 2005, respectiv 2006.
În urma procesului de revizuire amintit, din cele 91 de licenţe locale acordate în baza cadrului de reglementare în vigoare până la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare, 86 de licenţe locale au fost preschimbate, rămânând astfel în vigoare.
Spre deosebire de licenţele locale emise de ANCI şi MCTI în anii 2000, respectiv 2001, atât licenţele locale noi eliberate de IGCTI în ianuarie 2005, cât şi licenţele locale revizuite în anii 2004 şi 2005 au beneficiat de neutralitate tehnologică, singura impunere referindu-se la tipul de aplicaţie permis a fi utilizată prin intermediul reţelelor PMP respective, şi anume comunicaţii de tip FWA. De asemenea, şi licenţele locale revizuite au beneficiat de includerea elementului de noutate amintit mai sus cu privire la posibilităţile de instalare a terminalelor de abonat.
Prin urmare, la sfârşitul anului 2005 erau în vigoare 175 de licenţe locale deţinute de 5 operatori, fiecare operator deţinând un număr de licenţe după cum urmează: 82, 34, 34, 24, 1.
SECŢIUNEA 3: Benzile 3410-3600 MHz şi 3600-3800 MHz în anii 2006-2009
Din anul 2006 nu au mai avut loc modificări notabile în banda 3410-3600 MHz (cu excepţia unor cesiuni de licenţe şi a unor retrageri de licenţe la solicitarea titularilor acestora), datorită neadoptării documentului de strategie, aşa cum se va arăta în continuare.
În a doua jumătate a anului 2006, IGCTI a desfăşurat un proces de consultare publică referitor la benzile de frecvenţe 3410-3600 MHz (3,5 GHz) şi 3600-3800 MHz (3,7 GHz). Acesta a constat în elaborarea şi difuzarea (prin intermediul paginii sale de internet) a unui chestionar complex cuprinzând diferite aspecte de natură reglementativă şi tehnică referitoare la utilizarea prezentă şi viitoare a benzilor de frecvenţe de 3,5 GHz şi 3,7 GHz. Acest chestionar era adresat, pe de o parte, operatorilor deţinători de licenţe de utilizare a frecvenţelor pentru reţele FWA (de acces fix pe suport radio) în banda de 3,5 GHz şi, pe de altă parte, operatorilor ce nu deţineau licenţe de acest tip, dar intenţionau să participe la noi proceduri de selecţie pentru acordarea de licenţe pentru reţele punct-multipunct de tip FWA sau BWA, în banda de 3,5 GHz sau de 3,7 GHz.
La începutul anului 2007, IGCTI a organizat un eveniment care a marcat sfârşitul procesului de consultare publică demarat în anul 2006, ce s-a concretizat într-o reuniune cu părţile interesate privind implementarea în România a sistemelor BWA (de acces pe suport radio de bandă largă), în benzile de frecvenţe de 3,5 GHz şi 3,7 GHz.
În cadrul acestei reuniuni - ce a beneficiat de o participare numeroasă, formată din respondenţii la chestionar: atât operatori de pe piaţa românească, cât şi furnizori de echipamente prezenţi în România - IGCTI a prezentat sinteza rezultatelor procesului de consultare publică descris anterior. Având drept punct de plecare aceste concluzii, au avut loc dezbateri şi schimburi de opinii în urma cărora IGCTI împreună cu participanţii au agreat o serie de idei şi de principii cu privire la tema aflată în discuţie.
Aceste principii şi idei au reprezentat elemente utile pentru IGCTI, de care acesta a ţinut cont la elaborare, în primăvara anului 2007, a planului de măsuri pentru implementarea "Documentului de strategie privind implementarea sistemelor BWA (Broadband Wireless Access - acces pe suport radio de bandă largă) la nivel naţional", document elaborat de MCTI. Documentul de strategie, împreună cu planul de măsuri, a fost publicat apoi pe pagina de internet a MCTI, pentru consultare publică.
Ulterior, pe parcursul anului 2007, au avut loc reuniuni între MCTI şi Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI), ce au avut drept scop îmbunătăţirea acestui document de strategie, ţinând cont şi de comentariile rezultate în procesul de consultare publică iniţiat de MCTI.
De asemenea, pe parcursul întregului an 2007, s-au purtat numeroase negocieri între MCTI şi ANRCTI, pe de o parte, şi operatorul care exploata la acel moment o reţea naţională de radiorelee digitale de mare capacitate ce utiliza, printre altele, şi asignări de frecvenţe în banda 3600-4200 MHz, pe de altă parte, în vederea stabilirii calendarului de eliberare a benzii de 3,7 GHz (condiţie sine qua non pentru implementarea documentului de strategie), modalităţilor de compensare pentru operatorul amintit, precum şi a cuantumului acestor compensaţii.
Acest proces de reorganizare a utilizărilor de la acel moment în banda de 3,7 GHz s-a dovedit deosebit de dificil, din cauza numeroaselor elemente practice, precum şi a constrângerilor de natură tehnică, financiară şi administrativă ce trebuiau avute în vedere.
Aceste impedimente au condus la imposibilitatea adoptării "Documentului de strategie privind implementarea sistemelor BWA (Broadband Wireless Access - acces pe suport radio de bandă largă) la nivel naţional" până la sfârşitul anului 2007.
Deşi documentul de strategie amintit mai sus nu a fost adoptat niciodată, el rămânând la stadiul de proiect, MCTI şi ANRCTI au urmărit să pună în practică prevederile principale ale planului de măsuri pentru implementarea documentului de strategie, cuprins în respectivul proiect.
Astfel, în cursul anului 2008, s-a finalizat procesul de negociere cu operatorul ce deţinea echipamente în banda de 3,7 GHz. Ulterior, au fost adoptate Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea utilizării spectrului radio în banda de frecvenţe 3600-3800 MHz, aprobată cu modificări prin Legea nr. 259/2008, cu modificările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 638/2008 privind stabilirea cuantumului taxei de licenţă pentru acordarea dreptului de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe 3600-3657 MHz şi 3700-3757 MHz.
În temeiul actelor normative precizate anterior, ANRCTI a pregătit şi adoptat, în cursul anului 2008, legislaţia de specialitate necesară organizării procedurii de selecţie comparative pentru acordarea a două licenţe naţionale în banda 3600-3800 MHz, pentru sisteme BWA, prin fiecare licenţă urmând a fi alocat la nivel naţional câte un canal radio duplex de lărgime de bandă 2x28 MHz. Astfel, prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 572/2008 privind modificarea şi completarea anexei la Decizia preşedintelui Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 686/2005 pentru aprobarea Procedurii de tarifare şi a Listei cuprinzând tarifele de utilizare a spectrului de frecvenţe radio, datorate anual către Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, autoritatea a stabilit tariful de utilizare a spectrului radio pentru canalele ce vor fi alocate prin aceste licenţe, iar, prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 732/2008 privind procedura de acordare a licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe 3600-3657 MHz şi 3700-3757 MHz şi stabilirea cuantumului taxei de licenţă pentru acordarea dreptului de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe 3657-3685 MHz şi 3757-3785 MHz, cu modificările ulterioare, autoritatea a stabilit, printre altele, procedura de acordare a licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe 3600-3657 MHz şi 3700-3757 MHz.
Comisia de licitaţie constituită în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii (ANC) a elaborat şi a supus consultării publice, în perioada octombrie-noiembrie 2008, caietul de sarcini pentru procedura de selecţie comparativă pentru acordarea a două licenţe naţionale în banda 3600-3800 MHz, pentru sisteme BWA, prin fiecare licenţă urmând a fi alocat la nivel naţional câte un canal radio duplex de lărgime de bandă 2x28 MHz.
Această procedură a fost demarată în data de 24 noiembrie 2008, termenul de depunere a ofertelor fiind la începutul lunii februarie 2009, finalizarea procedurii fiind prevăzută, prin desemnarea câştigătorilor, în luna martie a anului 2009.
La procedura de selecţie amintită mai sus nu a fost primită nicio ofertă în termenul-limită precizat, deşi un număr de 6 companii au achiziţionat caietul de sarcini (între acestea regăsindu-se 3 operatori de primă importanţă).
De asemenea, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 259/2008, cu modificările ulterioare, ANC a emis, în luna noiembrie 2008, o licenţă de utilizare a frecvenţelor radio, pentru un canal radio duplex cu lărgime de bandă 2x28 MHz alocat la nivel naţional, în beneficiul operatorului care urma să elibereze banda de 3,7 GHz. Mai precis, prin licenţa respectivă i-au fost alocate acestui operator subbenzile 3657-3685 MHz/3757-3785 MHz, titularul obţinând dreptul de utilizare a frecvenţelor radio descris mai sus în scopul furnizării de reţele publice de comunicaţii electronice şi de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, prin intermediul sistemelor de acces pe suport radio de bandă largă (sisteme BWA), indiferent de tehnologie, până la data de 23 iulie 2011.
Având în vedere situaţia benzii de 3,7 GHz, rezultată ca urmare a eşecului procedurii de selecţie, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a organizat, în perioada 25 mai-17 iunie 2009, o consultare publică în scopul de a identifica măsurile optime care trebuie luate cu privire la utilizarea viitoare a benzii de frecvenţe radio 3,6-3,8 GHz.
Chestionarul redactat de către ANCOM a avut drept scop cunoaşterea opiniilor operatorilor, precum şi a punctelor de vedere ale altor părţi interesate, ce activează pe piaţa de comunicaţii electronice din România, cu privire la oportunitatea acordării unor drepturi de utilizare a spectrului radio pentru sisteme BWA, în banda menţionată, şi la procedura de selecţie prin care ar trebui să fie acordate aceste drepturi.
Chestionarul s-a adresat atât operatorilor de comunicaţii electronice, care deţin sau nu deţin licenţe de utilizare a frecvenţelor radio pentru furnizarea de reţele publice şi de servicii de comunicaţii electronice prin intermediul spectrului radio, cât şi altor părţi interesate de obiectul chestionarului, anume fabricanţi şi furnizori de echipamente ce funcţionează în benzile menţionate.
În baza răspunsurilor primite din partea respondenţilor s-au desprins câteva concluzii pe care ANCOM le-a înaintat în iunie 2009 către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI):
- elaborarea unei noi strategii pentru banda 3,6-3,8 GHz în semestrul doi al anului 2011. Viziunea de la momentul respectiv, obţinută ca urmare a analizei rezultatelor consultării, a fost că această strategie ar trebui să permită acordarea către operatorii publici a unor subbenzi de frecvenţe de 2x28 MHz, la nivel naţional, printr-o procedură de selecţie competitivă;
- reluarea unei consultări publice pe această temă în primul semestru al anului 2011 pentru evaluarea modului în care industria şi piaţa de comunicaţii electronice văd continuarea procesului la momentul respectiv;
- rezervarea întregii benzi de frecvenţe 3,6-3,8 GHz, pe măsura eliberării spectrului, pentru aplicaţii civile, comerciale, destinate utilizatorilor finali, conform Deciziei 2008/411/CE a Comisiei din 21 mai 2008 privind armonizarea benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz pentru sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice în cadrul Comunităţii.
SECŢIUNEA 4: Benzile 3410-3600 MHz şi 3600-3800 MHz în anii 2010-2011
(1)_
În a doua parte a anului 2010, ANCOM a demarat procesul de elaborare a documentului de strategie privind implementarea şi dezvoltarea sistemelor de radiocomunicaţii de tip BWA (Broadband Wireless Access-acces pe suport radio de bandă largă) la nivel naţional în banda de frecvenţe 3400-3800 MHz pe perioada 2011-2020.
Demersul ANCOM a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 259/2008, cu modificările ulterioare.
Documentul de strategie amintit stabilea principiile, condiţiile, procedura de acordare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio, pentru furnizarea de servicii mobile de comunicaţii electronice de bandă largă, precum şi metoda de reorganizare a acesteia. Strategia urmărea, de asemenea, evitarea riscului irosirii sau fragmentării excesive a alocărilor de spectru radio, asigurarea principiului neutralităţii tehnologice şi atragerea pe piaţă a acelor competitori care să deţină capacităţile financiare şi tehnice necesare pentru a valorifica la maximum potenţialul acestor benzi de frecvenţe.
Proiectul documentului de strategie amintit a fost finalizat în luna iunie 2011, fiind publicat în consultare publică (http://www.ancom.org.ro/formdata-269-49-197). Acest document de strategie s-a bazat pe concluziile transmise către MCSI în 2009, precizate anterior, în ceea ce priveşte banda 3600-3800 MHz. De asemenea, cu privire la banda 3400-3600 MHz, documentul de strategie a reluat, în formă actualizată, prevederile proiectului de strategie elaborat în anul 2007, pentru implementarea sistemelor BWA la nivel naţional în benzile de frecvenţe de 3,5 GHz şi 3,7 GHz.
După primirea observaţiilor din partea operatorilor interesaţi, subiectul a fost dezbătut în cadrul şedinţei Consiliului consultativ din data de 22 iulie 2011, ale cărui documente se regăsesc pe pagina de internet a autorităţii, la adresa http://www.ancom.org.ro/22072011_4584 (de interes fiind documentele 2011/05/03, 2011/05/04 şi 2011/05/05).
Procesul-verbal al şedinţei Consiliului consultativ este publicat, de asemenea, pe pagina de internet a autorităţii la adresa http://www.ancom.org.ro/consiliul-consultativ_4629 (de interes fiind documentul 2011/06/02). La pct. 3 al acestui document este prezentată dezbaterea pe tema proiectului de strategie şi sunt enumerate concluziile rezultate în urma discuţiilor, bazate chiar pe propunerile şi observaţiile respondenţilor, transmise în cursul consultării publice.
(2)Cele mai importante concluzii care s-au desprins în urma procesului de consultare publică din anul 2011 sunt enumerate în continuare:
a)demararea procedurii de selecţie pentru licenţe naţionale şi judeţene în banda 3410-3800 MHz în anul 2014 (la propunerea operatorilor), în loc de 2012 (cum propusese iniţial autoritatea);
b)prelungirea valabilităţii licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio acordate la nivel naţional şi local în banda de frecvenţe radio 3410-3800 MHz până la data de 31 decembrie 2015, ca o consecinţă a deciziei menţionate la lit. a);
c)drepturile de utilizare conferite prin noile licenţe naţionale şi judeţene, acordate câştigătorilor procedurii de selecţie din anul 2014, vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, ca urmare a măsurii menţionate la lit. b).
(3)_
Tot în urma procesului de consultare publică din iunie-iulie 2011, ANCOM a decis că, înainte de adoptarea documentului de strategie, se impun analize şi discuţii suplimentare cu privire la aspectele de natură tehnică din cadrul acestuia, aflate în conexiune cu obiectul unui proiect de decizie a Comitetului pentru Comunicaţii Electronice (ECC) din cadrul Conferinţei Europene a Administraţiilor de Poştă şi Telecomunicaţii (CEPT), aflat în stadiu de lucru în vara anului 2011, proiect ce îşi propunea să adopte un nou aranjament de canale radio pentru banda de frecvenţe 3400-3800 MHz, bazat pe cu totul alte principii tehnice decât aranjamentul de canale în vigoare la acel moment, avut în vedere în documentul supus consultării publice.
După clarificarea acestor aspecte, documentul de strategie urma să fie revizuit şi supus unei noi proceduri de consultare publică, moment la care trebuiau să fie discutate exclusiv problemele aflate în conexiune cu noul aranjament de canale ce urma a fi adoptat la nivelul CEPT/ECC pentru banda de frecvenţe radio 3400-3800 MHz, cele mai importante dintre acestea fiind: numărul de licenţe ce urmează a fi acordate (în directă legătură cu capacitatea de spectru radio ce va fi alocată prin licenţă, naţională, respectiv judeţeană), metoda de reorganizare a benzii de frecvenţe şi limita maximă a cantităţii de spectru radio ce va putea fi deţinută de fiecare operator licenţiat în banda de frecvenţe în discuţie.
Ca o concluzie a celor prezentate până acum, deşi strategia nu a fost adoptată la momentul consultării organizate în anul 2011, din motivele obiective deja arătate, autoritatea şi-a făcut cunoscute intenţiile sale cu privire la viitorul benzilor de frecvenţe care fac obiectul prezentului document de strategie şi a rămas în continuare fidelă, prin acţiunile sale ulterioare descrise mai jos, acestor demersuri.
Ulterior, la sfârşitul anului 2011, ECC din cadrul CEPT a adoptat Decizia ECC/DEC/(11)06, document care a armonizat numai aranjamentul de canale pentru banda 3,6-3,8 GHz (în regim TDD), păstrând două variante de aranjamente de canale, FDD (duplex cu diviziune în frecvenţă) şi TDD (duplex cu diviziune în timp), pentru banda 3,4-3,6 GHz, adică exact în acea bandă care prezenta la acel moment (şi suscită şi în prezent) un interes mult mai pronunţat pentru industrie decât cealaltă bandă, pentru care s-a identificat un aranjament de canale armonizat. Totuşi, CEPT/ECC a precizat în decizia respectivă că, până la sfârşitul anului 2013, se va examina din nou acest subiect dificil, în încercarea de a identifica o soluţie armonizată şi pentru banda 3,4-3,6 GHz.
La rândul său, Comisia Europeană (CE) a sesizat impasul apărut la nivelul CEPT (organismul de reglementare tehnică pe a cărui expertiză şi experienţă CE se bazează, nemijlocit, cu ocazia elaborării deciziilor sale referitoare la armonizarea spectrului radio). În aceste condiţii, CE a emis un mandat către CEPT, mandat referitor la banda 3,4-3,8 GHz, prin care a solicitat, în principal, creşterea gradului de armonizare a reglementărilor tehnice aplicabile benzii în discuţie şi, concomitent, crearea condiţiilor tehnice pentru introducerea de tehnologii evoluate în banda respectivă. Mandatul CE stabilea, de asemenea, că rezultatele analizei efectuate de CEPT trebuiau transmise către CE tot până la sfârşitul anului 2013.
Ca urmare a acestor demersuri pe plan european, a devenit evident faptul că adoptarea strategiei ANCOM amintite mai sus a trebuit să fie amânată, la rândul ei, până la stabilizarea reglementărilor tehnice la nivel paneuropean (CEPT) pentru banda 3,4-3,8 GHz, deoarece aranjamentul de canale este un element esenţial pentru fundamentarea procesului de reorganizare a benzii de frecvenţe în discuţie, pentru elaborarea unei strategii coerente de utilizare a acestei benzi şi, implicit, pentru parcurgerea cu succes a unui proces de autorizare completă a benzii respective.
(4)La începutul anului 2010 mai existau trei operatori locali, fiecare operator deţinând un număr de licenţe după cum urmează: 72, 34, 24, şi 6 operatori naţionali (4 deţinând câte două licenţe şi 2 câte o licenţă). Din punctul de vedere al dinamicii licenţelor existente în benzile de interes pe parcursul perioadei analizate în această secţiune, situaţia se prezintă astfel:
1.pe parcursul anului 2010, au fost prelungite cu încă 5 ani, până în 2015, toate licenţele locale din banda de 3,5 GHz, care expirau în acel an şi pentru care au fost depuse solicitări de prelungire a valabilităţii licenţelor de către titularii acestora; cu această ocazie, operatorii în discuţie au renunţat implicit la unele licenţe locale, deoarece nu au mai depus solicitări de prelungire a valabilităţii pentru acestea;
2.În cursul anilor 2010 şi 2011, 2 dintre operatorii locali au renunţat treptat la unele dintre licenţele locale deţinute în banda de 3,5 GHz;
3.licenţele locale din banda de 3,5 GHz ale unuia dintre operatorii menţionaţi la pct. 2, care expirau în luna august 2011, nu au mai fost prelungite întrucât titularul lor nu a depus vreo cerere în acest sens, renunţând implicit la toate licenţele locale deţinute; este de menţionat însă faptul că acest operator mai deţinea simultan şi o licenţă naţională;
4.În luna aprilie 2011, celălalt operator menţionat la pct. 2 a cedat toate licenţele locale pe care le mai deţinea unui operator nou-intrat în aceste benzi de frecvenţe; licenţele cesionate expirau în iunie 2011, acestea fiind prelungite, la solicitarea noului titular, numai cu 4 ani (în loc de 5, pentru a nu depăşi data de 31 decembrie 2015, în conformitate cu concluziile procesului de consultare publică din anul 2011);
5.licenţa naţională din banda de 3,7 GHz, care expira în iulie 2011, a fost prelungită în baza solicitării de prelungire a valabilităţii licenţei depuse de către titularul acesteia, până la data de 31 decembrie 2015, ţinând cont de rezultatele procesului de consultare publică din vara anului 2011.
(5)Astfel, la sfârşitul anului 2011 mai existau: 2 operatori locali, fiecare deţinând 72 de licenţe, respectiv 15 licenţe, în banda 3,4-3,6 GHz, 5 operatori naţionali (4 deţinând câte două licenţe şi unul o licenţă) în banda 3,4-3,6 GHz şi un operator naţional deţinând o licenţă în banda 3,6-3,8 GHz.
SECŢIUNEA 5: Benzile 3410-3600 MHz şi 3600-3800 MHz în anii 2012-2014
(1)_
În continuare, pentru a finaliza acţiunile demarate în anul 2011 în banda de frecvenţe 3,4-3,8 GHz, ANCOM a urmărit, în cursul anilor 2012 şi 2013, evoluţia demersurilor privind revizuirea Deciziei ECC/DEC/(11)06, în cadrul CEPT, stabilindu-şi un plan de acţiune, ce avea în vedere ambele posibilităţi de soluţionare a problematicii de interes.
Drept urmare a celor expuse anterior, au fost identificate două opţiuni disponibile, detaliate în continuare.
(2)_
1.Astfel, dacă urma să se identifice un aranjament de canale armonizat şi în banda 3,4-3,6 GHz, ANCOM trebuia să urmeze etapele stabilite cu ocazia şedinţei Consiliului consultativ din luna iulie 2011, astfel:
- actualizarea în mod corespunzător a proiectului de strategie privind utilizarea benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz şi parcurgerea procesului de consultare publică pentru acest document, cu privire la acele elemente care au suferit modificări;
- adoptarea formei finale a documentului de strategie, ţinând cont de rezultatele procesului de consultare publică;
- organizarea procedurii de selecţie, conform celor stipulate în documentul de strategie.
2.Însă, în situaţia - de asemenea probabilă - în care rezultatul revizuirii, la nivelul CEPT, a Deciziei ECC/DEC/(11)06 nu ar fi fost satisfăcător, ANCOM ar fi fost pusă în situaţia să realizeze o nouă consultare publică, punctuală de această dată, pe tema aranjamentului de canale preferat pentru utilizarea benzii 3,4-3,6 GHz la nivel naţional. Ţinând cont de rezultatele acestei consultări publice speciale, autoritatea ar fi urmat să ia o decizie cu privire la aranjamentul de canale ce va fi utilizat în România, în banda în discuţie, şi să parcurgă apoi paşii necesari, deja amintiţi mai sus.
(3)_
După cum se va arăta în continuare, evoluţia lucrurilor a arătat că a doua variantă s-a dovedit a fi adevărată, acesta fiind şi motivul pentru care a fost necesară elaborarea unui chestionar pentru consultarea pieţei, cu privire la aranjamentul de canale ce va fi utilizat în banda 3,4-3,6 GHz la nivel naţional.
În cursul anilor 2012 şi 2013 nu s-au înregistrat progrese notabile în legătură cu chestiunea analizată, deşi termenul de finalizare pe care şi-l propuseseră atât CEPT, cât şi CE era sfârşitul anului 2013, aşa cum s-a arătat deja mai sus.
Totuşi, la sfârşitul lunii septembrie 2013 expira valabilitatea licenţelor naţionale existente în banda de frecvenţe 3400-3600 MHz pentru furnizarea de reţele publice de radiocomunicaţii de tip PMP cu acces fix pe suport radio (fixed wireless access-FWA), autoritatea aflându-se astfel în postura de a întreprinde, cu celeritate, demersurile necesare pentru asigurarea continuităţii furnizării serviciilor de comunicaţii electronice către utilizatorii finali în această bandă, cu caracter temporar, pe o perioadă de tranziţie, până la finalizarea procesului de reglementare pe plan european pentru banda în discuţie.
Astfel, autoritatea a elaborat şi adoptat Decizia preşedintelui ANCOM nr. 638/2013 privind unele măsuri referitoare la gestionarea benzii de frecvenţe radio 3400-3800 MHz.
Prin intermediul acestei decizii, autoritatea a determinat atât condiţiile de extindere a valabilităţii licenţelor naţionale existente în banda de frecvenţe 3400-3600 MHz [plata unei taxe de licenţă stabilite conform legii1 şi includerea, la cerere, în licenţele cu valabilitate prelungită a posibilităţii de furnizare de servicii de comunicaţii electronice şi prin aplicaţii cu acces pe suport radio de tip nomadic (nomadic wireless access-NWA), pe lângă aplicaţiile de tip FWA deja existente în licenţele amintite mai sus], cât şi noul termen de valabilitate al licenţelor respective, anume 31 decembrie 2015 (în conformitate cu cele stabilite ca urmare a procesului de consultare publică din anul 2011).
1Hotărârea Guvernului nr. 1.155/2013 privind stabilirea cuantumului taxei de licenţă pentru prelungirea perioadei de valabilitate a licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio acordate, prin procedură de selecţie, în banda 3400-3600 MHz, precum şi a condiţiilor de plată a taxei de licenţă.
Un element de noutate important ce a rezultat însă din consultarea publică efectuată în vara anului 2013, anterior adoptării Deciziei preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 638/2013, l-a constituit propunerea ca procedura de selecţie pentru acordarea noilor drepturi de utilizare în banda de frecvenţe 3410-3800 MHz ce vor permite furnizarea de reţele publice de comunicaţii electronice şi de servicii de comunicaţii electronice prin intermediul sistemelor BWA să se desfăşoare în anul 2015, şi nu în anul 2014.
Din dorinţa de a veni în sprijinul persoanelor interesate şi dând dovadă de deschidere faţă de nevoile pieţei naţionale de comunicaţii electronice, ANCOM a acceptat această propunere şi a menţionat expres acest lucru în decizia amintită, hotărând însă să nu amâne şi intrarea în vigoare a noilor drepturi de utilizare spectru ce vor fi acordate prin viitoarea procedură de selecţie, data respectivă rămânând aceea de 1 ianuarie 2016, astfel cum se stabilise în anul 2011.
Între timp, în cadrul CEPT, Decizia ECC/DEC/(11)06 a fost modificată în luna martie 2014. La rândul său, CE a emis în luna mai 2014 Decizia 2014/276/UE a Comisiei din 2 mai 2014 de modificare a Deciziei 2008/411/CE privind armonizarea benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz pentru sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice în cadrul Comunităţii Europene.
În ambele decizii menţionate mai sus sunt permise în continuare două aranjamente de canale radio (bazate pe tehnologie FDD, respectiv TDD) în banda 3400-3600 MHz.
Într-adevăr, în documentele amintite se precizează că este preferat aranjamentul de canale bazat pe tehnologie TDD în banda 3400-3600 MHz, dar se recunoaşte posibilitatea alternativă de a se implementa aranjamentul de canale bazat pe tehnologie FDD. În plus, decizia CE precizează anumite condiţii în care poate fi ales, de către statele membre, aranjamentul FDD. Însă aceste condiţii sunt formulate într-o manieră suficient de generală încât să fie aplicabile şi în contextul naţional al României.
Situaţia descrisă mai sus a condus la necesitatea elaborării unui chestionar pentru consultarea pieţei, astfel cum s-a arătat deja anterior.
În cadrul acestui chestionar, autoritatea a informat părţile interesate că procedura de selecţie privind acordarea de drepturi de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe 3410-3600 MHz şi 3600-3800 MHz va fi de tip competitiv, şi nu comparativ, astfel cum se propunea în cuprinsul consultării publice desfăşurate în anul 2011 (descrisă în cadrul secţiunii 4 a acestui capitol). Autoritatea a luat între timp această decizie în baza experienţei câştigate în anul 2012, când a organizat şi desfăşurat o licitaţie pentru acordarea de drepturi de utilizare, în 4 benzi de frecvenţe radio, pentru reţele de comunicaţii mobile de generaţia a IV-a.
Consultarea publică prin intermediul chestionarului amintit a fost desfăşurată de ANCOM în perioada octombrie-noiembrie 2014. Prin chestionarul publicat cu această ocazie autoritatea îşi propunea, printre altele, să cunoască opiniile respondenţilor, argumentate în mod corespunzător, cu privire la aranjamentul de canale care va fi utilizat în România pentru banda de frecvenţe 3,4-3,6 GHz.
(4)Prelucrarea datelor obţinute în urma finalizării procedurii de consultare publică a pieţei de comunicaţii electronice, prin intermediul chestionarului amintit, şi analizarea acestor date au determinat autoritatea să stabilească următoarele:
a)aranjamentul de canale radio ce va fi utilizat în România în banda de frecvenţe 3,4-3,6 GHz este cel de tip FDD cu canale de lărgime 2x5 MHz, începând cu 1 ianuarie 2016, în conformitate cu prevederile Deciziei 2014/276/UE;
b)dacă doresc acest lucru, titularii de licenţe vor putea să implementeze în practică alocările în regim FDD în banda de frecvenţe 3,4-3,6 GHz - acordate prin licenţele pe care le vor deţine în urma câştigării procedurii de selecţie - prin efectuarea de asignări în regim TDD, separat pentru fiecare dintre cele două subbenzi ale alocării respective, cu informarea prealabilă a autorităţii, titularii respectivi fiind avizaţi asupra faptului că alocările de subbenzi se vor efectua de către autoritate (ca şi în prezent) prin adiacenţă, fără benzi de gardă special dedicate, acestea din urmă fiind incluse în subbenzile ce le vor fi alocate titularilor de licenţe;
c)vor fi acordate numai licenţe naţionale în ambele benzi de frecvenţe ce fac obiectul prezentului document de strategie.
(5)Din punctul de vedere al dinamicii licenţelor existente în benzile de interes pe parcursul perioadei analizate în această secţiune, situaţia se prezintă astfel:
1.în luna august 2012, cei 2 operatori locali au renunţat la o mare parte a licenţelor locale deţinute în banda de 3,5 GHz;
2.în luna aprilie 2013, cei 2 operatori locali au renunţat şi la restul licenţelor locale pe care le mai deţineau;
3.în luna august 2013, un operator naţional a cedat ambele licenţe naţionale din portofoliul său unuia dintre operatorii menţionaţi mai sus (care deţinuse anterior numai licenţe locale); licenţele cesionate expirau în septembrie 2013;
4.în luna septembrie 2013, toate cele 9 licenţe naţionale existente în banda 3,4-3,6 GHz au fost prelungite până la 31 decembrie 2015, în baza solicitărilor de prelungire a valabilităţii licenţelor respective, depuse de către titularii acestora în conformitate cu prevederile Deciziei preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 638/2013; de asemenea, respectivii operatori au achitat taxa de licenţă, în două tranşe, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.155/2013;
5.la începutul anului 2014, un operator naţional a renunţat la cele două licenţe naţionale deţinute în banda 3,4-3,6 GHz.
(6)_
Prin urmare, la momentul adoptării prezentului document de strategie nu mai există operatori locali în banda 3,4-3,6 GHz. Patru operatori naţionali deţin 7 licenţe în banda 3,4-3,6 GHz (3 deţinând câte două licenţe şi unul o licenţă), iar un operator naţional deţine o licenţă în banda 3,6-3,8 GHz.
Prezentul document de strategie a fost elaborat ţinând cont de întregul istoric al celor două benzi de frecvenţe, detaliat anterior, şi este transmis spre consultare publică, în baza art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 259/2008, cu modificările ulterioare, text care mandatează autoritatea de reglementare să elaboreze strategia şi planul de acţiune pentru implementarea sistemelor BWA la nivel naţional în banda de frecvenţe 3410-3800 MHz.
CAPITOLUL II: Cadrul actual de reglementare
În cadrul acestui capitol vor fi prezentate comparativ, la diverse niveluri ierarhice de decizie [Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (UIT), CEPT, Uniunea Europeană, NATO, naţional], reglementările tehnice relevante pe care se bazează implementarea sistemelor MFCN (inclusiv BWA) în banda de frecvenţe 3400-3800 MHz, separat pe cele două zone de interes ale prezentei strategii, anume benzile de frecvenţe 3400-3600 MHz şi 3600-3800 MHz.
De asemenea, va fi prezentat cadrul legal european şi naţional pe care se bazează acest document de strategie.
SECŢIUNEA 1: Aspecte generale
România, în poziţia sa de stat membru al UE, trebuie să îşi armonizeze, în mod continuu, legislaţia pentru ca aceasta să fie conformă cu principiile UE şi cu legislaţia adoptată la nivelul Uniunii, impunându-se ca acest deziderat să fie realizat şi în ceea ce priveşte reglementarea spectrului radio.
Ca entitate care veghează asupra respectării prevederilor tratatelor Uniunii Europene, Comisia Europeană asigură şi monitorizează aplicarea uniformă a legislaţiei europene de către statele membre.
Obiectivul Deciziei nr. 676/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvenţe radio în Comunitatea Europeană (Decizia privind spectrul de frecvenţe radio) este de a stabili un cadru comunitar pentru a asigura coordonarea politicilor şi, după caz, armonizarea condiţiilor referitoare la disponibilitatea şi utilizarea eficientă a spectrului radio necesar pentru crearea şi funcţionarea pieţei interne în domenii ale politicii comunitare precum comunicaţiile electronice, transporturile şi cercetarea-dezvoltarea.
În conformitate cu decizia amintită, statele membre au obligaţia să implementeze deciziile adoptate de Comisia Europeană ce asigură baza legală privind armonizarea condiţiilor pentru disponibilitatea şi utilizarea eficientă a spectrului radio în cadrul Uniunii.
La nivelul Uniunii Europene, banda 3400-3800 MHz beneficiază de o reglementare unitară, însă la nivel UIT şi CEPT există câteva deosebiri din punctul de vedere al reglementărilor tehnice aplicabile, ceea ce a condus la tratarea distinctă a benzilor 3400-3600 MHz şi 3600-3800 MHz.
SECŢIUNEA 2: Reglementări pentru banda de frecvenţe 3400-3600 MHz
SUBSECŢIUNEA 1: 2.1. La nivel internaţional (UIT)
(1)Art. 5 din Regulamentul radiocomunicaţiilor al UIT (ediţia 2012) prevede, pentru banda de frecvenţe 3400-3600 MHz în cadrul Regiunii 1 (din care face parte şi România):
- atribuiri cu statut primar pentru serviciile de radiocomunicaţii: fix, fix prin satelit (spaţiu-Pământ),
- atribuiri cu statut secundar pentru serviciile de radiocomunicaţii: mobil, radiolocaţie.
(2)Însă nota de subsol 5.430A, relevantă pentru serviciul mobil amintit mai sus, modifică statutul de atribuire al acestuia întrucât prevede că într-o multitudine de ţări membre CEPT (ce include România şi toate ţările vecine României), anume în Albania, Germania, Andorra, Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Vatican, Croaţia, Danemarca, Spania, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Islanda, Israel, Italia, Letonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Liechtenstein, Lituania, Malta, Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Republica Cehă, România, Marea Britanie, San Marino, Serbia, Slovenia, Suedia, Elveţia, Turcia şi Ucraina, banda 3400-3600 MHz este atribuită cu statut primar serviciului mobil, cu excepţia serviciului mobil aeronautic, cu condiţia finalizării cu succes în prealabil a procesului de coordonare internaţională a utilizării frecvenţelor cu ţările potenţial afectate.
(3)În cuprinsul aceleiaşi note de subsol banda de frecvenţe 3400-3600 MHz este identificată pentru sisteme din familia IMT (International Mobile Telecommunications).
SUBSECŢIUNEA 2: 2.2. La nivel regional (CEPT)
(1)_
În conformitate cu Tabelul comun european al atribuirii benzilor de frecvenţe (ECA), conţinut în Raportul ERC 25 (ediţia mai 2014), atribuirile armonizate la nivel CEPT, pentru banda de frecvenţe 3400-3600 MHz, sunt următoarele:
- atribuiri cu statut primar pentru serviciile de radiocomunicaţii: fix, mobil, fix prin satelit (spaţiu-Pământ);
- atribuiri cu statut secundar pentru serviciile de radiocomunicaţii: amator, radiolocaţie.
ECA stipulează că atribuirile pentru cele două servicii cu statut secundar sunt limitate superior la 3410 MHz. De aceea, pentru asigurarea compatibilităţii radioelectrice între sisteme operând în benzi adiacente, aranjamentele de canale radio pentru sistemele de tip FWA şi BWA debutează la 3410 MHz, care reprezintă marginea benzii de gardă lateral inferioare pentru respectivele aranjamente.
Astfel în subbanda 3400-3410 MHz, bandă adiacent inferioară pentru sistemele FWA şi BWA, ECA recomandă, cu statut secundar, radare amplasate pe aeronave (ca o extensie a atribuirii cu statut primar pentru serviciul de radiolocaţie în banda 3300-3400 MHz) şi aplicaţii pentru amatori.
Având în vedere cele de mai sus, ne vom referi mai departe în cadrul acestei secţiuni la banda de frecvenţe 3410-3600 MHz (dacă nu se menţionează altfel).
Pentru banda de frecvenţe 3410-3600 MHz, ECA recomandă următoarele aplicaţii cu statut armonizat:
- aplicaţii BWA (în baza următoarelor reglementări CEPT: ECC/DEC/(07)02, ECC/REC/(04)05, ERC/REC 14-03);
- aplicaţii MFCN (reţele de comunicaţii mobile/fixe) (în baza Deciziei CEPT ECC/DEC/(11)06);
- aplicaţii fixe prin satelit (staţii de sol în banda 3,4-3,6 GHz);
- aplicaţii de bandă ultralargă (UWB) (în baza următoarelor reglementări CEPT: ECC/DEC/(06) 04, ECC/REC/(11)09, ECC/REC/(11)10);
- aplicaţii de tip SAP/SAB (în banda 3,4-3,6 GHz); aceste aplicaţii constau în transmisii ocazionale destinate realizării de producţii audiovizuale de radiodifuziune sonoră şi televiziune în afara studiourilor) şi includ şi aplicaţiile de tip ENG-OB (care constau în transmisii temporare, ocazionale, către studiouri, a reportajelor, ştirilor, emisiunilor, evenimentelor cultural/sportive precum şi a altor producţii audiovizuale realizate în afara studiourilor).
De asemenea, ECA recunoaşte utilizarea viitoare a acestei benzi pentru aplicaţii IMT, în baza prevederilor RR al UIT (nota de subsol menţionată mai sus).
(2)Din punctul de vedere al aplicaţiilor de interes pentru prezentul document de strategie, la nivelul CEPT, pentru banda de 3,5 GHz sunt aplicabile:
a)Decizia ECC/DEC/(07)02 privind disponibilitatea benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz pentru implementarea armonizată a sistemelor de acces pe suport radio de bandă largă (BWA);
b)Decizia ECC/DEC/(11)06 privind aranjamentele armonizate de canale radio pentru reţele de comunicaţii mobile/fixe operând în benzile de frecvenţe 3400-3600 MHz şi 3600-3800 MHz, decizie adoptată la data de 9 decembrie 2011 şi modificată la data de 14 martie 2014.
SUBSECŢIUNEA 3: 2.3. La nivelul Uniunii Europene
Cu referire la banda în discuţie, Comisia Europeană a emis Decizia 2008/411/CE din 21 mai 2008 privind armonizarea benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz pentru sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice în cadrul Comunităţii.
Decizia amintită, ce conţine prevederi de armonizare a utilizării spectrului radio în cadrul Uniunii Europene, a fost adoptată în baza Deciziei privind spectrul de frecvenţe radio şi este, conform normelor Uniunii Europene, obligatorie.
Decizia 2008/411/CE a fost implementată în România prin Tabelul naţional de atribuire a benzilor de frecvenţe radio, aprobat prin Ordinul ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale nr. 789/2009, cu modificările ulterioare, denumit în continuare TNABF (ediţia 2009).
Decizia 2014/276/UE din data de 2 mai 2014 a modificat Decizia 2008/411/CE. Astfel, decizia din anul 2014 modifică radical anexa deciziei iniţiale, ce conţine prevederi de natură tehnică pentru utilizarea benzii în discuţie, şi stabileşte termenul de 30 iunie 2015 pentru implementarea noilor prevederi tehnice privind utilizarea benzii de frecvenţe 3400-3600 MHz, conţinute în anexa deciziei.
În ceea ce priveşte banda 3,4-3,6 GHz, Decizia 2014/276/UE urmează a fi implementată în România prin prezentul document de strategie şi prin caietul de sarcini care va fi elaborat (în baza acestui document de strategie) cu ocazia procedurii de selecţie ce va fi organizată în banda 3,4-3,8 GHz. Caietul de sarcini va fi publicat după adoptarea acestui document de strategie.
SUBSECŢIUNEA 4: 2.4. La nivelul NATO
Nu sunt prevăzute aplicaţii armonizate de interes militar în banda de frecvenţe 3410-3600 MHz.
SUBSECŢIUNEA 5: 2.5. La nivel naţional
În cuprinsul TNABF (ediţia 2009), cu modificările ulterioare, atribuirile pentru banda 3400-3600 MHz coincid cu acelea din tabelul ECA.
Cu privire la aplicaţiile permise prin TNABF în subbanda 3400-3410 MHz, situaţia este, de asemenea, similară cu aceea descrisă de tabelul ECA.
TNABF în vigoare permite la nivel naţional următoarele aplicaţii pentru banda de frecvenţe 3410-3600 MHz (situaţia fiind uşor diferită faţă de tabelul ECA):
- aplicaţii BWA (în baza următoarelor reglementări CEPT: ECC/DEC/(07)02, ECC/REC/(04)05. ERC/REC 14-03);
- aplicaţii FWA (în baza recomandării CEPT ERC/REC 14-03);
- aplicaţii terestre pe suport radio capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice (în baza Deciziei 2008/411/CE);
- aplicaţii de bandă ultralargă (UWB) (în baza Deciziei 2007/131/CE a Comisiei din 21 februarie 2007 privind autorizarea utilizării în condiţii armonizate a spectrului de frecvenţe radio pentru echipamente care folosesc tehnologia de bandă ultralargă în cadrul Comunităţii, modificată prin Decizia 2009/343/CE), în cadrul benzii 1600-10600 MHz;
- aplicaţii fixe prin satelit (staţii de sol în banda 3,4-3,6 GHz).
De asemenea, TNABF recunoaşte utilizarea viitoare a acestei benzi pentru aplicaţii IMT, în baza prevederilor RR al UIT (nota de subsol menţionată mai sus).
În conformitate cu TNABF în vigoare, întreaga bandă 3400-3600 MHz are statut de utilizare neguvernamental. Totuşi, faptul că subbanda 3400-3410 MHz poate fi utilizată de către radare pentru aeronave, aplicaţie predilectă pentru sisteme guvernamentale, implică posibilitatea funcţionării unor echipamente guvernamentale în subbanda respectivă pentru astfel de aplicaţii.
SECŢIUNEA 3: Reglementări pentru banda de frecvenţe 3600-3800 MHz
SUBSECŢIUNEA 1: 3.1. La nivel internaţional (UIT)
(1)Art. 5 din Regulamentul radiocomunicaţiilor al UIT (ediţia 2012) prevede, pentru banda de frecvenţe 3600-4200 MHz (ce include banda de interes pentru această strategie) în cadrul Regiunii 1 (din care face parte şi România):
- atribuiri cu statut primar pentru serviciile de radiocomunicaţii: fix, fix prin satelit (spaţiu-Pământ),
- atribuire cu statut secundar pentru serviciul mobil.
SUBSECŢIUNEA 2: 3.2. La nivel regional (CEPT)
(1)_
În conformitate cu Tabelul comun european al atribuirii benzilor de frecvenţe (ECA), conţinut în Raportul ERC 25 (ediţia mai 2014), atribuirile armonizate la nivel CEPT, pentru banda de frecvenţe 3600-3800 MHz, sunt următoarele:
- atribuiri cu statut primar pentru serviciile de radiocomunicaţii: fix, mobil, fix prin satelit (spaţiu-Pământ);
- nu există atribuiri cu statut secundar în această bandă de frecvenţe.
ECA recomandă următoarele aplicaţii cu statut armonizat pentru banda de frecvenţe 3600-3800 MHz:
- aplicaţii BWA [în baza următoarelor reglementări CEPT: ECC/DEC/(07)02, ECC/REC/(04)05];
- aplicaţii MFCN (reţele de comunicaţii mobile/fixe) [în baza Deciziei CEPT ECC/DEC/(11)06];
- legături fixe punct-la-punct de capacitate medie/mare (în baza recomandării CEPT ERC/REC 12-08), în cadrul benzii 3600-4200 MHz;
- aplicaţii fixe prin satelit (cu prioritate pentru reţele civile), în cadrul benzii 3600-4200 MHz;
- staţii de sol la bordul navelor (ESV) [în baza Deciziei CEPT ECC/DEC/(05)09], în cadrul benzii 3700-4200 MHz;
- aplicaţii de bandă ultralargă (UWB) [în baza următoarelor reglementări CEPT: ECC/DEC/(06) 04, ECC/REC/(11)09, ECC/REC/(11)10].
(2)Din punctul de vedere al aplicaţiilor de interes pentru prezentul document de strategie, la nivelul CEPT, pentru banda de 3,7 GHz sunt aplicabile:
a)Decizia ECC/DEC/(07)02 privind disponibilitatea benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz pentru implementarea armonizată a sistemelor de acces pe suport radio de bandă largă (BWA);
b)Decizia ECC/DEC/(11)06 privind aranjamentele armonizate de canale radio pentru reţele de comunicaţii mobile/fixe operând în benzile de frecvenţe 3400-3600 MHz şi 3600-3800 MHz, decizie adoptată la data de 9 decembrie 2011 şi modificată la data de 14 martie 2014.
SUBSECŢIUNEA 3: 3.3. La nivelul Uniunii Europene
Cu referire la banda în discuţie, Comisia Europeană a emis Decizia 2008/411/CE din 21 mai 2008, act normativ adoptat, cum am precizat anterior, în baza Deciziei privind spectrul de frecvenţe radio.
Actul normativ a fost implementat în România, după cum s-a arătat anterior.
Decizia Comisiei Europene 2014/276/UE, din data de 2 mai 2014, modifică Decizia Comisiei Europene 2008/411/CE, amintită mai sus. Astfel, decizia din anul 2014 modifică radical anexa deciziei iniţiale, ce conţine prevederi de natură tehnică pentru utilizarea benzii în discuţie, şi stabileşte termenul de 30 iunie 2015 pentru implementarea noilor prevederi tehnice privind utilizarea benzii de frecvenţe 3600-3800 MHz, conţinute în anexa deciziei.
În ceea ce priveşte banda 3,6-3,8 GHz, Decizia Comisiei Europene 2014/276/UE urmează a fi implementată în România prin prezentul document de strategie şi prin caietul de sarcini care va fi elaborat (în baza acestui document de strategie) cu ocazia procedurii de selecţie ce va fi organizată în banda 3,4-3,8 GHz. Caietul de sarcini va fi publicat după adoptarea acestui document de strategie.
SUBSECŢIUNEA 4: 3.4. La nivelul NATO
Nu sunt prevăzute aplicaţii armonizate de interes militar în această bandă de frecvenţe.
SUBSECŢIUNEA 5: 3.5. La nivel naţional
În cuprinsul TNABF (ediţia 2009), cu modificările ulterioare, atribuirile pentru banda 3600-3800 MHz coincid cu acelea din ECA.
TNABF în vigoare permite la nivel naţional următoarele aplicaţii pentru banda de frecvenţe 3600-3800 MHz (situaţia fiind uşor diferită faţă de tabelul ECA):
- legături fixe punct-la-punct de capacitate medie/mare (în baza recomandării CEPT ERC/REC 12-08 şi a recomandării UIT-R F 635), în cadrul benzii 3600-4200 MHz;
- aplicaţii BWA [în baza următoarelor reglementări CEPT: ECC/DEC/(07)02, ECC/REC/(04)05];
- aplicaţii terestre pe suport radio capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice (în baza Deciziei 2008/411/CE);
- aplicaţii de bandă ultralargă (UWB) în baza Deciziei 2007/131/CE, modificată prin Decizia 2009/343/CE), în cadrul benzii 1600-10600 MHz;
- aplicaţii fixe prin satelit, cu prioritate pentru reţele civile (categorie specială: staţiile de sol la bordul navelor operează în baza Deciziei CEPT ECC/DEC/(05)09, în cadrul benzii 3700-4200 MHz).
În conformitate cu TNABF în vigoare, banda 3600-3800 MHz are statut de utilizare după cum urmează:
- subbanda 3600-3685 MHz are statut de utilizare civil (NG);
- subbanda 3685-3700 MHz şi-a schimbat statutul de utilizare neguvernamental (NG) în statut de utilizare partajat guvernamental/neguvernamental (G/NG) începând cu luna septembrie 2010, în conformitate cu Ordinul ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale nr. 701/2010 privind modificarea Tabelului naţional de atribuire a benzilor de frecvenţe radio, aprobat prin Ordinul ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale nr. 789/2009;
- subbanda 3700-3800 MHz are statut de utilizare neguvernamental (NG).
CAPITOLUL III: Situaţia curentă şi viitoare a utilizării benzilor de frecvenţe
SUBCAPITOLUL 1:
(1)_
În cadrul acestui capitol vor fi prezentate în detaliu toate aspectele tehnice şi administrative referitoare la utilizarea actuală a benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz, separat pe cele două zone de interes ale prezentei strategii, anume benzile de frecvenţe 3400-3600 MHz şi 3600-3800 MHz.
De asemenea, va fi prezentată şi imaginea spectrală a utilizării viitoare a celor două benzi de frecvenţe, ce este luată în considerare pentru acordarea de drepturi de utilizare a spectrului radio, cu respectarea principiilor reţinute în prezentul document de strategie. În acest sens, sunt relevante concluziile consultării publice desfăşurate de ANCOM în perioada octombrie-noiembrie 2014. Cu această ocazie autoritatea a publicat un chestionar care îşi propunea, printre altele, să cunoască opiniile respondenţilor, argumentate în mod corespunzător, cu privire la aranjamentul de canale care va fi utilizat în România pentru banda de frecvenţe 3,4-3,6 GHz.
(2)Prelucrarea datelor obţinute în urma finalizării procedurii de consultare publică a pieţei de comunicaţii electronice, prin intermediul chestionarului amintit, şi analizarea acestor date au determinat autoritatea să stabilească următoarele:
a)aranjamentul de canale radio ce va fi utilizat în România în banda de frecvenţe 3,4-3,6 GHz este cel de tip FDD cu canale de lărgime 2x5 MHz, începând cu 1 ianuarie 2016, în conformitate cu prevederile Deciziei 2014/276/UE;
b)dacă doresc acest lucru, titularii de licenţe vor putea să implementeze în practică alocările în regim FDD în banda de frecvenţe 3,4-3,6 GHz - acordate prin licenţele pe care le vor deţine în urma câştigării procedurii de selecţie - prin efectuarea de asignări în regim TDD, separat pentru fiecare dintre cele două subbenzi ale alocării respective, cu informarea prealabilă a autorităţii, titularii respectivi fiind avizaţi asupra faptului că alocările de subbenzi se vor efectua de către autoritate (ca şi în prezent) prin adiacenţă, fără benzi de gardă special dedicate, acestea din urmă fiind incluse în subbenzile ce le vor fi alocate titularilor de licenţe;
c)vor fi acordate numai licenţe naţionale în ambele benzi de frecvenţe ce fac obiectul prezentului document de strategie.
SUBCAPITOLUL 2:
SECŢIUNEA 1: Banda de frecvenţe 3410-3600 MHz - situaţia actuală
Subbenzile alocate la nivel naţional prin licenţele PMP au fost determinate din aplicarea aranjamentului de canale prevăzut la pct. B1 al anexei B din recomandarea CEPT ERC/REC 14-03. Un avantaj al acestui aranjament este acela că prezintă rezultate similare cu aranjamentul de canale prevăzut la pct. B2.3 al aceleiaşi anexe a recomandării citate.
Conform aranjamentului de canale de la pct. B2.3, capacitatea benzii de frecvenţe 3410-3600 MHz este de 12 canale duplex de 2x7 MHz, reprezentând un total de 84 MHz duplex din capacitatea benzii în discuţie, care este de 2x90 MHz, plus un spaţiu de gardă median de 10 MHz (3500-3510 MHz).
În prezent, 7 canale duplex de 2x7 MHz sunt alocate la nivel naţional, iar 5 canale duplex de 2x7 MHz sunt libere la nivel naţional.
Având în vedere aspectele prezentate anterior, precum şi posibilităţile tehnice ale echipamentelor din această bandă de frecvenţe de a utiliza eficient şi în mod flexibil subbenzile alocate, titularilor de licenţe naţionale li s-a permis, prin licenţele acordate sau, după caz, revizuite în anul 2003, ca în interiorul subbenzilor ce le-au fost alocate să poată utiliza cât mai eficient spectrul radio, în sensul că pentru stabilirea frecvenţelor centrale ale canalelor cu lărgimi de bandă mai mici de 2x7 MHz se pot face derogări de la prevederile aranjamentelor de canale menţionate în licenţe, cu condiţia ca, în acest fel, să nu se depăşească limitele subbenzilor alocate prin licenţe.
O altă condiţie impusă prin licenţele naţionale şi locale a fost aceea că benzile de gardă, faţă de reţelele operând în subbenzi adiacente, sunt incluse în cadrul subbenzilor alocate prin licenţe.
În această bandă există în prezent 4 operatori publici, care operează reţele publice naţionale de radiocomunicaţii de tip PMP cu acces fix/nomadic pe suport radio (fixed/nomadic wireless access - FWA/NWA), în conformitate cu prevederile din licenţele cu valabilitate prelungită, după cum urmează:
- 3 operatori deţin fiecare câte două licenţe pentru reţele naţionale prin care li s-a alocat un canal duplex de 2x7 MHz/licenţă (în total 2x14 MHz pentru fiecare operator);
- un operator deţine o licenţă pentru reţea naţională prin care i s-a alocat un canal duplex de 2x7 MHz.
Toate cele 7 licenţe naţionale sunt valabile până la data de 31 decembrie 2015.
În prezent nu mai există licenţe locale, întrucât titularii acestora au renunţat în totalitate la spectrul alocat la nivel local, astfel explicându-se cantitatea mare de spectru neutilizată la acest moment.
Cu privire la operatorii naţionali, constatăm că nu toţi utilizează în mod eficient subbenzile de frecvenţe alocate prin licenţe, unii dintre ei limitându-se la îndeplinirea obligaţiilor minime de acoperire, anume câte o staţie de bază instalată şi menţinută în funcţiune în fiecare localitate reşedinţă de judeţ.
Din punctul de vedere al utilizării spectrului radio în zonele de frontieră, IGCTI a efectuat demersuri, în cursul anilor 2005 şi 2006, privind coordonarea internaţională a utilizării frecvenţelor radio în zonele de graniţă, în baza conceptului de blocuri de canale preferenţiale, care asigură o utilizare eficientă şi flexibilă a spectrului în aceste zone de către operatorii licenţiaţi aflaţi de ambele părţi ale liniei de frontieră.
În prezent, există acorduri tehnice multilaterale, încheiate între Administraţia de comunicaţii a României şi administraţiile de comunicaţii ale Ungariei şi Serbiei, cu privire la aranjamentele de canale preferenţiale în banda 3410-3600 MHz, ce pot fi utilizate, în zonele de frontieră bilaterale şi trilaterale dintre România şi ţările respective, de către operatorii părţilor semnatare ce exploatează reţele PMP de tip FWA.
Au fost elaborate şi agreate provizoriu proiecte de aranjamente de canale preferenţiale, tot pentru reţele PMP de tip FWA, şi cu autorităţile responsabile cu administrarea spectrului radio din Ucraina şi Republica Moldova, însă, cu toate eforturile întreprinse de ANCOM, demersurile respective nu au putut fi concretizate până în prezent într-un acord tehnic trilateral cu celelalte două părţi, pentru banda 3410-3600 MHz.
SECŢIUNEA 2: Banda de frecvenţe 3600-3800 MHz - situaţia actuală
Subbenzile alocate la nivel naţional prin licenţa PMP au fost determinate din aplicarea aranjamentului de canale prevăzut în anexa B, partea a II-a, pct. B2.2.1, a recomandării CEPT ERC/REC 12-08. Un avantaj al acestui aranjament este acela că prezintă rezultate similare cu aranjamentele pentru canale cu lărgime mai mică de 2x28 MHz, prevăzute la pct. B2.2.3 al aceleiaşi anexe a recomandării citate.
Conform aranjamentelor de canale de la pct. B2.2.3, capacitatea benzii de frecvenţe 3600-3800 MHz este de 14 canale duplex de 2x7 MHz, reprezentând un total de 98 MHz duplex din capacitatea benzii în discuţie, care este de 2x100 MHz, cu un spaţiu de gardă median de 2 MHz (3699-3701 MHz) şi spaţii de gardă de 1 MHz la extremităţile benzii (3600-3601 MHz şi 3799-3800 MHz).
În prezent, în această bandă de frecvenţe, 4 canale duplex de 2x7 MHz (ce alcătuiesc un canal duplex de 2x28 MHz) sunt alocate la nivel naţional, iar 8 canale duplex de 2x7 MHz (ce alcătuiesc două canale duplex de 2x28 MHz) sunt libere la nivel naţional. Sunt libere la nivel naţional încă două canale de 7 MHz, cu utilizare neguvernamentală, însă numai pentru o utilizare în regim TDD (duplex cu diviziune în timp) în semibanda superioară (este vorba despre subbanda 3785-3799 MHz).
Conform aranjamentelor de canale de la pct. B2.2.3 amintite mai sus, fiecare canal duplex de 2x28 MHz (determinat conform aranjamentului de canale de la pct. B2.2.1 amintit mai sus) cuprinde două canale întregi de 2x14 MHz sau 4 canale întregi de 2x7 MHz sau 8 canale întregi de 2x1,75 MHz. Prin aceste caracteristici ale aranjamentelor de canale se asigură o utilizare eficientă a spectrului radio.
Având în vedere posibilităţile tehnice ale echipamentelor din această bandă de frecvenţe de a utiliza în mod flexibil subbenzile alocate, operatorului existent în prezent în banda în discuţie i s-a permis, prin licenţa acordată în anul 2008, ca în interiorul subbenzilor ce i-au fost alocate să poată utiliza cât mai flexibil spectrul radio, în sensul că pentru stabilirea frecvenţelor centrale ale canalelor cu lărgimi de bandă mai mici de 2x28 MHz se pot face derogări de la prevederile aranjamentului de canale menţionat în licenţă, cu condiţia ca, în acest fel, să nu se depăşească limitele subbenzilor alocate prin licenţă.
O altă condiţie impusă prin licenţa respectivă a fost aceea că benzile de gardă, faţă de reţelele operând în subbenzi adiacente, sunt incluse în cadrul subbenzilor alocate prin licenţă.
În ceea ce priveşte utilizarea spectrului radio cu statut de utilizare neguvernamental, în această bandă există în prezent un singur operator public care operează o reţea naţională de radiocomunicaţii de tip PMP cu acces pe suport radio de bandă largă - BWA, în conformitate cu prevederile relevante din licenţa cu valabilitate prelungită, prin care i s-a alocat un canal duplex de 2x28 MHz. Licenţa expiră în data de 31.12.2015.
Liniile de radioreleu bilaterale digitale de mare capacitate care au funcţionat în această bandă de frecvenţe, în baza unui aranjament de canale extins pe întreaga bandă 3600-4200 MHz, au fost migrate în banda 3800-4200 MHz, în baza unui aranjament de canale specific acestei benzi.
Din punctul de vedere al utilizării spectrului radio în zonele de frontieră, nu au fost întreprinse până în prezent demersuri privind coordonarea internaţională a utilizării frecvenţelor radio în zonele de graniţă, datorită statutului diferit pe plan internaţional al benzii de 3,7 GHz faţă de banda de 3,5 GHz.
Astfel, interesul pentru dezvoltarea de aplicaţii de transmisii de date cu caracter comercial s-a manifestat în banda de 3,5 GHz cu mult timp înaintea benzii de 3,7 GHz.
Banda de 3,7 GHz face parte dintr-o gamă a serviciului fix (4 GHz) tradiţional destinată aplicaţiilor prin legături punct la punct (radiorelee) bilaterale, analogice sau digitale, de mare capacitate. Banda 3600-3800 MHz este inclusă în diverse aranjamente de canale pentru radiorelee, ca parte a unor benzi mai mari (3600-4200 MHz sau, în unele ţări, 3400-3800 MHz). Prin urmare, în multe ţări europene funcţionează încă numeroase reţele de radiorelee în banda de 3,7 GHz (ca parte a unor benzi mai extinse).
Ca o consecinţă a celor de mai sus, implementarea şi dezvoltarea de reţele de comunicaţii de date în cele două benzi s-a petrecut cu un decalaj semnificativ în timp şi cu viteze diferite.
În plus, Decizia Comisiei Europene de armonizare a utilizării benzii 3400-3800 MHz la nivel paneuropean a apărut abia în anul 2008 şi se adresează, cu caracter de obligativitate a implementării fidele, numai statelor membre UE (statut deţinut doar de două dintre ţările vecine României). Chiar şi reglementarea în discuţie recunoaşte istoricul şi situaţia diferite ale benzilor de 3,5 GHz şi 3,7 GHz, impunând termene distincte de implementare şi de dezvoltare pentru cele două benzi.
Celorlalte 3 ţări vecine României le sunt opozabile numai reglementările tehnice de armonizare a utilizării spectrului radio emise sub egida CEPT, acestea neavând însă o forţă legislativă comparabilă deciziilor adoptate de Comisia Europeană.
Toate argumentele prezentate justifică astfel lipsa de interes şi de miză, manifestată până în prezent, în vederea organizării de reuniuni bilaterale sau multilaterale la nivel de experţi în vederea încheierii de acorduri tehnice referitoare la aranjamentele de canale preferenţiale utilizabile de către operatorii părţilor semnatare, în zonele de frontieră bilaterale şi trilaterale dintre ţările vecine, în această bandă de frecvenţe.
SECŢIUNEA 3: Banda de frecvenţe 3410-3600 MHz - situaţia viitoare
(1)_
Utilizarea acestei benzi de frecvenţe este reglementată în prezent de Decizia CEPT ECC/DEC/(11)06 privind aranjamentele armonizate de canale radio pentru reţele de comunicaţii mobile/fixe operând în benzile de frecvenţe 3400-3600 MHz şi 3600-3800 MHz, decizie adoptată la data de 9 decembrie 2011 şi modificată la data de 14 martie 2014.
La rândul său, CE a emis, în luna mai 2014, Decizia 2014/276/UE.
În ambele decizii menţionate mai sus sunt permise în continuare două aranjamente de canale radio (bazate pe tehnologie FDD, respectiv TDD) în banda 3400-3600 MHz.
(2)Într-adevăr, în documentele amintite se precizează că este preferat aranjamentul de canale bazat pe tehnologie TDD în banda 3400-3600 MHz, dar se recunoaşte posibilitatea alternativă de a se implementa aranjamentul de canale bazat pe tehnologie FDD. În plus, decizia CE precizează anumite condiţii în care poate fi ales de către statele membre aranjamentul FDD, legate de atingerea următoarelor scopuri (pertinente pentru situaţia ţării noastre, în opinia autorităţii):
a)asigurarea unei eficienţe mai mari a utilizării spectrului (cum ar fi, de exemplu, în cazul partajării cu drepturi de utilizare existente pe durata unei perioade de tranziţie); sau
b)protejarea unor utilizări existente sau evitarea interferenţelor prejudiciabile; sau
c)coordonarea utilizării frecvenţelor în zonele de frontieră cu ţări nemembre UE.
(3)_
Se constată, într-adevăr, că aceste condiţii sunt formulate într-o manieră suficient de generală încât ele sunt aplicabile şi în contextul naţional al României.
Din cauza situaţiei descrise mai sus a fost necesară elaborarea unui chestionar, astfel cum s-a arătat la începutul acestui capitol. Decizia luată de autoritate, ca urmare a analizării rezultatelor chestionarului, este aceea că aranjamentul de canale radio ce va fi utilizat în România în banda de frecvenţe 3,4-3,6 GHz este cel de tip FDD, începând cu 1 ianuarie 2016.
Aranjamentul de tip FDD în banda 3400-3600 MHz, conform reglementărilor amintite mai sus, constă în canale duplex de 2x5 MHz. Pot fi utilizate şi canale radio de lărgime mai mare, prin alăturarea unor canale de 2x5 MHz adiacente.
Sunt disponibile pentru utilizare subbenzile 3410-3490 MHz/3510-3590 MHz, capacitatea benzii în discuţie fiind de 2x80 MHz. Ecartul duplex este de 100 MHz.
Capacitatea benzii este de 16 canale duplex de 2x5 MHz. Spaţiul de gardă median are dimensiunea de 20 MHz (3490-3510 MHz), iar cele două spaţii de gardă laterale au dimensiunea de 10 MHz (3400-3410 MHz şi 3590-3600 MHz). Subbanda 3400-3410 MHz este atribuită şi pentru alte servicii de radiocomunicaţii, astfel cum se precizează în secţiunea 2 a capitolului II.
Emisiile staţiilor de bază (conexiunea descendentă) sunt situate în semibanda superioară, în timp ce emisiile terminalelor de abonat (conexiunea ascendentă) sunt situate în semibanda inferioară.
În conformitate cu rezultatele consultării publice desfăşurate de ANCOM în perioada octombrie-noiembrie 2014, în această bandă de frecvenţe vor fi acordate drepturi de utilizare numai pentru furnizarea de reţele publice naţionale de comunicaţii electronice.
Din punctul de vedere al utilizării spectrului radio în zonele de frontieră, acordurile tehnice multilaterale, încheiate între Administraţia de comunicaţii a României şi administraţiile de comunicaţii ale Ungariei şi Serbiei, cu privire la aranjamentele de canale preferenţiale în banda 3410-3600 MHz - ce pot fi utilizate de către operatorii părţilor semnatare, în zonele de frontieră bilaterale şi trilaterale dintre România şi ţările respective - sunt, în mod evident, perimate, ca urmare a schimbării radicale a aranjamentului de canale în această bandă de frecvenţe (de la un rastru de 7 MHz la un rastru de 5 MHz).
ANCOM va întreprinde demersuri pentru modificarea acordurilor existente şi pentru încheierea de noi acorduri bilaterale sau, după caz, multilaterale în banda în discuţie cu administraţiile de comunicaţii ale ţărilor vecine cu care nu sunt încheiate acorduri în prezent.
Deja, în corespondenţa purtată între autorităţile de administrare a spectrului radio din România şi Ungaria a fost recunoscută oportunitatea organizării, cât mai curând, a unei reuniuni multilaterale de elaborare şi semnare de noi acorduri tehnice cu privire la aranjamentele de canale preferenţiale, în banda 3410-3600 MHz, în zonele de frontieră bilaterale şi trilaterale (pentru a înlocui astfel aranjamentele existente), având în vedere termenul de implementare stabilit prin Decizia 2014/276/UE, cu privire la finalizarea procesului de autorizare în această bandă în noile condiţii tehnice stabilite prin această decizie, anume 30 iunie 2015.
Recunoscând importanţa unei astfel de reuniuni, ambele administraţii au manifestat disponibilitatea de a participa la o astfel de întâlnire, la care vor fi, desigur, invitate să participe şi administraţiile ţărilor vecine Ungariei şi României, anume Ucraina şi Serbia.
SECŢIUNEA 4: Banda de frecvenţe 3600-3800 MHz - situaţia viitoare
Utilizarea acestei benzi de frecvenţe este reglementată în prezent tot prin Decizia CEPT ECC/DEC/(11)06 privind aranjamentele armonizate de canale radio pentru reţele de comunicaţii mobile/fixe operând în benzile de frecvenţe 3400-3600 MHz şi 3600-3800 MHz, decizie adoptată la data de 9 decembrie 2011 şi modificată la data de 14 martie 2014, şi de Decizia 2014/276/UE de modificare a Deciziei 2008/411/CE privind armonizarea benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz pentru sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice în cadrul Comunităţii Europene, însă situaţia acestei benzi este diferită faţă de cealaltă bandă care face obiectul documentului de strategie.
Obiectivul de armonizare a utilizării acestei benzi de frecvenţe la nivel paneuropean a fost atins chiar din anul 2011, întrucât Decizia CEPT ECC/DEC/(11)06, chiar în varianta sa iniţială, stabilea un aranjament de canale radio bazat pe tehnologie TDD, în banda 3600-3800 MHz, fapt confirmat ulterior şi de Decizia CE 2014/276/UE.
Aranjamentul de tip TDD în banda 3600-3800 MHz, conform reglementărilor amintite mai sus, constă în canale nepereche de 5 MHz. Pot fi utilizate şi canale radio de lărgime mai mare, prin alăturarea unor canale de 5 MHz adiacente.
Capacitatea benzii este de 40 de canale nepereche de 5 MHz, reprezentând un total de 200 MHz din capacitatea benzii în discuţie, care este chiar de 200 MHz, întrucât la aranjamentul de tip TDD nu este necesar un spaţiu de gardă median, iar spaţii de gardă laterale faţă de benzile adiacente, inferioară şi superioară, nu se asigură în cadrul acestei benzi de frecvenţe, conform prevederilor Deciziei 2014/276/UE.
În conformitate cu rezultatele consultării publice desfăşurate de ANCOM în perioada octombrie-noiembrie 2014, în această bandă de frecvenţe vor fi acordate drepturi de utilizare numai pentru furnizarea de reţele publice naţionale de comunicaţii electronice.
Din punctul de vedere al utilizării spectrului radio în zonele de frontieră, ANCOM va efectua demersuri pentru încheierea de acorduri bilaterale sau, după caz, multilaterale în banda de 3,7 GHz cu administraţiile de comunicaţii ale tuturor ţărilor vecine, în cadrul aceloraşi reuniuni în care vor fi încheiate acorduri similare pentru banda de 3,5 GHz, despre care s-au făcut precizări în secţiunea anterioară.
CAPITOLUL IV: Necesitatea elaborării unei strategii
Odată cu demararea, în anul 2000, a primei proceduri de selecţie pentru acordarea de drepturi de utilizare a spectrului radio în banda 3410-3600 MHz, România a fost printre primele ţări europene care a permis furnizarea de reţele publice de comunicaţii electronice şi de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului în această bandă de frecvenţe.
Acest fapt a creat atât avantaje, cum ar fi stimularea timpurie, faţă de alte state europene, a sectorului de transmisii de date pe suport radio şi a pieţei de telecomunicaţii în general, chiar dacă erau posibile numai transmisii de date la puncte fixe, dar şi dezavantaje, legate de imaturitatea cadrului de reglementare şi a tehnologiilor disponibile la acel moment, ce au condus la o fragmentare excesivă a benzii de frecvenţe respective, prin alocări de subbenzi de frecvenţe de dimensiuni reduse. De asemenea, nu a putut fi prevăzut la acel moment faptul că aplicaţiile de transmisii de date cu acces pe suport radio direct la utilizator se vor extinde şi în banda 3600-3800 MHz, blocând dezvoltarea radioreleelor digitale de mare capacitate în gama de 4 GHz, pentru care exista de asemenea un plan de dezvoltare la nivel naţional.
Lipsa unui document de strategie, existent de la bun început pentru această bandă de frecvenţe, bazat pe o analiză aprofundată şi detaliată a situaţiei de fapt şi a tendinţelor relevante pentru banda în discuţie, s-a resimţit în activitatea de reglementare a benzii 3400-3800 MHz şi a consecvenţei decizionale în ceea ce priveşte gestionarea benzii în discuţie.
Deşi procedurile de selecţie organizate de-a lungul timpului, atât în banda de 3,5 GHz, cât şi în cea de 3,7 GHz, au fost, în principiu, coerente şi consecvente din punctul de vedere al regulilor stabilite de autorităţile competente, relativ la procesul de gestionare a spectrului radio, a lipsit un anumit grad de certitudine şi predictibilitate pe termen lung a reglementărilor aplicabile, ca urmare a lipsei unui document de strategie.
Istoricul acestei benzi de frecvenţe pe perioada ultimilor 15 ani şi experienţa câştigată de autoritate în acest interval de timp cu privire la banda în discuţie au demonstrat fără echivoc necesitatea adoptării unui document de strategie pentru banda 3400-3800 MHz.
Pe de altă parte, s-a constatat şi faptul că o lipsă de armonizare a reglementărilor incidente în materie, la nivel european, şi trenarea procesului decizional la acest nivel au drept consecinţă inevitabilă decalarea adoptării unei strategii pe plan naţional, până la maturizarea reglementărilor amintite. De asemenea, este riscant a se implementa soluţii naţionale specifice într-un domeniu în care armonizarea pe scară mai largă, regională sau internaţională, joacă un rol esenţial pentru dezvoltarea cu succes a domeniului respectiv, în speţă reţelele publice de comunicaţii electronice.
Astfel, adoptarea în anul 2011 a proiectului de document de strategie, în varianta în care acesta a fost prezentat atunci spre consultare publică, ar fi afectat negativ dezvoltarea la nivel naţional a reţelelor publice de radiocomunicaţii în benzile de frecvenţe care fac obiectul documentului de strategie, în contextul reglementărilor europene care au adus, în anul 2014, schimbări radicale din punct de vedere tehnic asupra modului de utilizare a benzilor de frecvenţe, faţă de situaţia din 2011. În plus, ţara noastră, în virtutea obligaţiilor ce îi revin în calitatea sa de stat membru UE, ar fi fost pusă într-o situaţie dificilă în ceea ce priveşte implementarea reglementărilor amintite.
CAPITOLUL V: Scopul şi obiectivele documentului de strategie
SECŢIUNEA 1: Scopul şi domeniul de aplicabilitate ale documentului de strategie
Scopul documentului de strategie îl constituie stabilirea principiilor, condiţiilor şi a procedurii de acordare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în banda de frecvenţe 3410-3800 MHz, în vederea implementării şi dezvoltării sistemelor de comunicaţii mobile/fixe de bandă largă (MFCN), incluzând sistemele BWA, la nivel naţional.
Acest document nu ia în discuţie alte benzi de frecvenţe desemnate la nivel european şi internaţional pentru introducerea sistemelor terestre de comunicaţii mobile de bandă largă. Astfel, nu fac obiectul prezentei strategii benzile 2500-2690 MHz şi 790-862 MHz, nici benzile 880-915 MHz/925-960 MHz, 1710-1785 MHz/1805-1880 MHz şi nici benzile 1920-1980 MHz/2110-2170 MHz, 1900-1920 MHz, 2010-2025 MHz.
Benzile de frecvenţe menţionate mai sus fac obiectul altor demersuri ale autorităţii decât cel de faţă.
SECŢIUNEA 2: Obiectivele documentului de strategie
ANCOM a analizat situaţia actuală a utilizării benzilor de frecvenţe de 3,5 GHz şi 3,7 GHz, ţinând cont de reglementările tehnice şi administrative relevante pentru benzile în discuţie, luând în considerare şi experienţa acumulată în ultimii 15 ani în ceea ce priveşte gestionarea benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional.
Ca urmare a acestui proces de reflecţie au fost evidenţiate mai multe obiective majore, avute în vedere în acţiunea de elaborare a acestui document de strategie şi care vor fi urmărite în cursul activităţilor de implementare în practică a prevederilor prezentei strategii.
Unele dintre obiective vizează, la modul general, dezvoltarea sectorului naţional de comunicaţii de bandă largă şi se referă la:
- creşterea penetrării serviciilor de comunicaţii de bandă largă la nivel naţional;
- stimularea competiţiei pe piaţa de servicii de comunicaţii de bandă largă;
- încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructura naţională de radiocomunicaţii;
- dezvoltarea infrastructurii naţionale de radiocomunicaţii în vederea reducerii decalajului digital dintre zonele urbane şi cele rurale;
- asigurarea predictibilităţii actului de reglementare şi a certitudinii în ceea ce priveşte regulile ce acţionează în procesul de gestionare a spectrului radio, în general.
Alte obiective se referă în mod specific la banda de frecvenţe 3,4-3,8 GHz, după cum urmează:
- promovarea inovării şi a noilor tehnologii care utilizează mai eficient şi mai raţional spectrul radio în banda în discuţie;
- integrarea cerinţelor specifice impuse de contextul naţional, prin intermediul drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio acordate în această bandă de frecvenţe;
- alocarea resurselor de spectru radio într-o manieră eficientă, către acei operatori care le valorizează la maximum;
- asigurarea unei tranziţii transparente şi nediscriminatorii de la drepturile de utilizare a spectrului radio existente la noile drepturi de utilizare a spectrului ce vor fi acordate în baza acestui document de strategie;
- utilizarea eficientă şi raţională a spectrului radio, prin eliminarea fragmentării excesive în procesul de acordare a drepturilor de utilizare în banda de frecvenţe în discuţie.
CAPITOLUL VI: Modalităţi de implementare
ANCOM consideră că îndeplinirea obiectivelor enunţate în capitolul anterior va fi asigurată prin deciziile concretizate prin intermediul prezentului document de strategie, aşa cum se detaliază în continuare.
SECŢIUNEA 1: Aspecte generale
SECŢIUNEA 11:
(1)_
Banda de frecvenţe 3400-3800 MHz oferă o flexibilitate ridicată în ceea ce priveşte serviciile de transport de date prin fluxuri de diverse capacităţi, atât la nivelul accesului la utilizatori, cât şi al transportului traficului generat în reţea, oferindu-se astfel operatorilor posibilitatea să realizeze topologii optimizate ale reţelelor, fapt ce poate conduce la diminuarea costurilor de infrastructură şi la oferirea de tarife competitive către utilizatori.
Caracteristicile de propagare ale benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje, ţinând cont de tehnologiile disponibile în prezent pentru banda în discuţie, motiv pentru care aceasta are un statut auxiliar în raport cu alte benzi de frecvenţe mai joase, care reprezintă soluţii mai adecvate pentru dezvoltarea de sisteme de comunicaţii mobile.
Capacităţile suplimentare de spectru radio oferite de banda în discuţie constituie un avantaj important, ce poate fi exploatat în cazul dezvoltării unor reţele PMP de acces pentru care se asigură transportul traficului generat prin acestea utilizând tot subbenzile alocate prin licenţă.
Aspectele prezentate recomandă banda de frecvenţe 3400-3800 MHz pentru dezvoltarea unor reţele integrate convergente de comunicaţii de bandă largă, de către operatori care deţin drepturi de utilizare a spectrului radio şi în benzi de frecvenţe mai joase, dar asigură şi posibilitatea dezvoltării unor reţele PMP de acces pentru comunicaţii de bandă largă de sine stătătoare, coroborat cu utilizarea altor tehnologii şi aplicaţii care nu utilizează spectrul radio.
Cadrul legal la nivelul Uniunii Europene, cu referire la banda de frecvenţe 3400-3800 MHz, include, pe lângă deciziile CE amintite în cap. II şi Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio.
(2)Contextul legal actual, pe plan naţional, ce stă la baza utilizării prezente a benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz, este alcătuit de:
a)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 259/2008, cu modificările ulterioare;
b)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
c)Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 638/2013;
d)Hotărârea Guvernului nr. 1.155/2013;
e)TNABF, cu modificările ulterioare.
SECŢIUNEA 12:
SUBSECŢIUNEA 1: 1.1. Prevederi de natură tehnico-administrativă
(1)_
În elaborarea deciziilor enunţate în cadrul acestui capitol şi în stabilirea acţiunilor detaliate în cadrul capitolului următor, ANCOM a avut permanent în vedere asigurarea respectării principiilor obiectivităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi transparenţei.
Procedura de selecţie privind acordarea de drepturi de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe 3410-3600 MHz şi 3600-3800 MHz va fi de tip competitiv.
Autoritatea a luat această decizie în baza experienţei câştigate în anul 2012, când a organizat şi desfăşurat o licitaţie pentru acordarea de drepturi de utilizare, în 4 benzi de frecvenţe radio (800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz şi 2600 MHz), pentru reţele de comunicaţii mobile de generaţia a IV-a.
(2)Procedura de selecţie competitivă prezintă avantaje certe, care o recomandă a fi utilizată şi pentru benzile ce fac obiectul documentului de strategie, cum ar fi:
a)poate produce rezultate mai eficiente în raport cu alte mecanisme de acordare a drepturilor de utilizare a spectrului;
b)conduce, cu o mai mare probabilitate, la alocarea resurselor de spectru acelor utilizatori care le valorizează cel mai mult;
c)permite flexibilitate în alocarea spectrului în funcţie de opţiunile ofertanţilor;
d)se asigură premisele unui proces de selecţie corect şi obiectiv care să îndeplinească cerinţele de deschidere, nondiscriminare şi transparenţă;
e)este potenţial mai robustă la contestaţii legale şi se poate desfăşura repede şi eficient, cu avantajul acordării mai rapide a licenţelor.
(3)_
În cursul anului 2015 va fi organizată o singură procedură de selecţie prin care vor fi acordate drepturi de utilizare a spectrului radio în ambele benzi de frecvenţe, de 3,5 GHz şi de 3,7 GHz. Această procedură de selecţie va fi organizată şi demarată în prima jumătate a anului 2015, iar noile drepturi de utilizare a spectrului radio, dobândite ca urmare a câştigării procedurii de selecţie respective, vor intra în vigoare în data de 1 ianuarie 2016.
În ambele benzi de frecvenţe ce fac obiectul prezentului document de strategie vor fi acordate numai licenţe naţionale.
Deşi procedura de selecţie în discuţie are drept obiect numai două benzi de frecvenţe, comparabile din punct de vedere tehnic, însă diferite din punctul de vedere al disponibilităţii echipamentelor pe piaţă, avantajele unei proceduri de selecţie competitive rămân valabile, în opinia autorităţii, în cazul acordării de drepturi de utilizare a spectrului radio în benzile 3410-3600 MHz şi 3600-3800 MHz.
Predictibilitatea actului decizional al ANCOM va fi asigurată prin organizarea cu suficient timp în avans a procedurii de selecţie. Organizarea în anul 2015 a procedurii de selecţie pentru benzile de frecvenţe care fac obiectul documentului de strategie reprezintă totodată şi o propunere din partea operatorilor, primită în cursul consultării publice din septembrie 2013, care a stat la baza adoptării Deciziei preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 638/2013.
Continuitatea operării reţelelor de comunicaţii de date existente în prezent în banda 3410-3800 MHz a fost deja asigurată prin prelungirea valabilităţii licenţelor existente până la un astfel de moment ce va asigura furnizarea neîntreruptă a serviciilor către utilizatori, prin intermediul reţelelor PMP naţionale de tip FWA/NWA şi BWA, şi preîntâmpinarea unor situaţii de blocaj sau disfuncţionalitate în furnizarea acestor servicii.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.2. Prevederi referitoare la utilizarea spectrului radio
(1)_
ANCOM a urmărit şi urmăreşte în permanenţă respectarea principiilor de bază ale gestionării spectrului radio, anume utilizarea efectivă, eficientă şi raţională a spectrului radio, asigurarea compatibilităţii radioelectrice şi evitarea interferenţelor prejudiciabile între staţiile şi reţelele de radiocomunicaţii ce operează în conformitate cu reglementările în vigoare.
În activitatea de gestionare a porţiunii de spectru radio ce face obiectul prezentului document de strategie, ANCOM va avea anumite priorităţi, astfel cum se detaliază în continuare.
ANCOM va acorda numai în cazuri temeinic justificate drepturi de utilizare a spectrului radio, cu statut secundar, pentru echipamente de radiocomunicaţii civile în serviciul de radiolocaţie, în subbanda 3400-3410 MHz.
În ceea ce priveşte echipamentele de radiocomunicaţii guvernamentale care pot opera, în condiţiile legii, în subbanda 3400-3410 MHz, ANCOM va asigura coordonarea internă necesară, în vederea evitării apariţiei de interferenţe prejudiciabile asupra reţelelor PMP de tip BWA sau asupra reţelelor de tip MFCN care operează adiacent superior pragului de 3410 MHz, cu instituţiile guvernamentale implicate, care vor acorda sprijinul necesar şi vor lua măsurile ce se impun pentru atingerea acestui scop.
De asemenea, în măsura în care se dovedeşte posibil, ANCOM se va asigura că aplicaţiile care implică recepţionarea emisiilor în serviciul de amator având densităţi de flux de putere reduse, ce au statut secundar în subbanda 3400-3410 MHz, pot funcţiona fără a fi afectate de interferenţe prejudiciabile din partea reţelelor PMP de tip BWA sau a reţelelor de tip MFCN, care operează adiacent superior acestei subbenzi.
(2)ANCOM recunoaşte statutul primar egal de atribuire a benzii 3,4-3,8 GHz, în serviciile fix şi mobil, pentru sisteme PMP de tip BWA şi reţele de tip MFCN, pe de o parte, şi pentru aplicaţii în serviciul fix prin satelit, pe de altă parte. Dată fiind însă dezvoltarea redusă pe teritoriul României a aplicaţiilor satelitare (din informaţiile deţinute în prezent de autoritate), ANCOM va acţiona în sensul protejării funcţionării echipamentelor de comunicaţii prin satelit (care recepţionează semnale de la sateliţi în banda în discuţie) numai în măsura în care:
1.autoritatea primeşte sesizări scrise, în conformitate cu reglementările relevante în vigoare, cu privire la interferenţe prejudiciabile produse de către reţelele PMP de tip BWA sau reţelele de tip MFCN asupra echipamentelor de comunicaţii prin satelit;
2.utilizatorii sau beneficiarii aplicaţiilor în serviciul fix prin satelit solicită emiterea licenţei de utilizare a frecvenţelor pentru asignările de frecvenţe ale echipamentelor de recepţie satelitară în banda 3,4-3,8 GHz (în condiţiile în care pentru nicio frecvenţă de recepţie, indiferent de serviciul de radiocomunicaţii în care aceasta se încadrează, nu se percepe tarif de utilizare a spectrului).
(3)_
În ceea ce priveşte echipamentele de radiocomunicaţii guvernamentale care operează, în condiţiile legii, în subbanda 3685-3700 MHz, ANCOM va asigura coordonarea internă necesară, în vederea evitării apariţiei de interferenţe prejudiciabile asupra reţelelor de tip MFCN sau a reţelelor PMP de tip BWA ce operează adiacent inferior ori adiacent superior subbenzii menţionate, cu instituţiile guvernamentale implicate, care vor acorda sprijinul necesar şi vor lua măsurile ce se impun pentru atingerea acestui scop.
În ceea ce priveşte alocările existente, atribuirea cu statut primar pentru serviciul fix în banda de 3,5 GHz este limitată, pe termen scurt, la reţelele PMP de tip FWA/NWA care operează în această bandă în conformitate cu prevederile prezentei strategii.
În benzile de 3,5 GHz şi 3,7 GHz nu vor mai fi acordate drepturi noi de utilizare a spectrului radio în serviciul fix sau în serviciul mobil, distincte de cele conferite deja titularilor de licenţe, în conformitate cu prevederile prezentului document de strategie.
Referitor la asigurarea infrastructurii de transport pe suport radio, ANCOM precizează că în prezent nu mai există canale radio disponibile la nivel naţional, în niciuna din benzile de frecvenţe atribuite serviciului fix cu statut de utilizare exclusiv neguvernamental conform TNABF, aflate în gama cuprinsă între 3 GHz şi 24 GHz şi desemnate pentru aplicaţii de tip legături punct la punct (radiorelee), conform TNABF.
Titularii licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio, obţinute în baza prevederilor prezentei strategii, nu vor putea reclama impedimente cu privire la dezvoltarea propriei reţele şi la exploatarea acesteia în condiţii corespunzătoare, care ar putea fi cauzate de situaţia în care nu se finalizează cu succes procedura parcursă în vederea obţinerii drepturilor de utilizare a spectrului, necesare realizării pe suport radio a secţiunilor de infrastructură de transport al traficului rezultat în cadrul reţelelor de acces de tip PMP pentru comunicaţii de tip BWA sau al reţelelor de tip MFCN.
SECŢIUNEA 2: Aspecte referitoare la banda 3410-3600 MHz (banda de 3,5 GHz)
Aranjamentul de canale radio ce va fi utilizat în România în banda de frecvenţe 3,4-3,6 GHz este cel de tip FDD cu canale de lărgime 2x5 MHz, începând cu 1 ianuarie 2016, în conformitate cu prevederile Deciziei 2014/276/UE.
Alocările în regim FDD în banda de frecvenţe 3,4-3,6 GHz - acordate prin licenţele pe care le vor deţine în urma câştigării procedurii de selecţie - pot fi implementate de către titularii de licenţe (dacă doresc acest lucru) prin efectuarea de asignări în regim TDD, separat pentru fiecare dintre cele două subbenzi ale alocării respective. În acest mod se asigură operatorilor posibilitatea de a alege tehnologii care utilizează modalitatea de duplexare cu diviziune în frecvenţă (FDD) sau modalitatea de duplexare cu diviziune în timp (TDD), respectându-se principiul neutralităţii tehnologice.
Titularii de licenţe amintiţi mai sus vor ţine cont în mod corespunzător de faptul că alocările de subbenzi se vor efectua de către autoritate (ca şi în prezent) prin adiacenţă, fără benzi de gardă special dedicate, acestea din urmă fiind incluse în subbenzile ce le vor fi alocate titularilor de licenţe.
Modul de utilizare a alocărilor FDD prin asignări în regim TDD va fi posibil numai cu informarea prealabilă a autorităţii. De asemenea, titularii de licenţe respectivi trebuie să asigure compatibilitatea radioelectrică cu reţelele care operează în subbenzi adiacente celor ce le sunt alocate acestora prin licenţă şi care utilizează alocările FDD numai prin asignări în regim FDD.
SECŢIUNEA 3: Aspecte referitoare la banda 3600-3800 MHz (banda de 3,7 GHz)
Aranjamentul de canale radio ce va fi utilizat în România în banda de frecvenţe 3,6-3,8 GHz este cel de tip TDD cu canale de lărgime 5 MHz, începând cu 1 ianuarie 2016, în conformitate cu prevederile Deciziei 2014/276/UE.
Alocările în regim TDD în banda de frecvenţe 3,6-3,8 GHz - acordate prin licenţele pe care le vor deţine în urma câştigării procedurii de selecţie - vor fi implementate de către titularii de licenţe prin efectuarea de asignări numai în regim TDD, în acest fel asigurându-se respectarea prevederilor relevante ale anexei Deciziei 2014/276/UE referitoare la această bandă de frecvenţe.
SECŢIUNEA 4: Aspecte valabile pentru ambele benzi, de 3,5 GHz şi 3,7 GHz
SUBSECŢIUNEA 1: 4.1. Prevederi de natură tehnico-administrativă
(1)_
Întrucât modificarea aranjamentului de canale radio, pentru ambele benzi de frecvenţe este radicală (de la un rastru de 7 MHz, în prezent, se va trece la un rastru de 5 MHz din anul 2016 şi, în plus, aranjamentul de canale pentru banda de 3,7 GHz va fi acum TDD), nu se poate pune problema unei metode de reorganizare a spectrului radio în benzile în discuţie (prin concatenarea sau divizarea unor canale din cadrul aranjamentelor de canale utilizate în prezent).
Având în vedere cele de mai sus şi pentru a veni în sprijinul operatorilor care deţin deja licenţe în aceste benzi (folosind în prezent aranjamentele cu canale de 2 x 7 MHz) şi vor câştiga ş; drepturi de utilizare a spectrului în urma procedurii de selecţie ce urmează a fi organizată în conformitate cu prevederile documentului de strategie, ANCOM a decis ca blocurile de frecvenţe ce vor fi acordate să aibă o dimensiune minimală, de 2 x 5 MHz (în banda de 3,5 GHz), respectiv de 5 MHz (în banda de 3,7 GHz). În acest mod se va asigura o flexibilitate mai mare în determinarea cantităţilor de spectru ce se intenţionează a fi achiziţionate în cadrul procedurii de selecţie.
ANCOM va întreprinde toate demersurile posibile pentru a facilita obţinerea unui acord, între operatorii implicaţi, desemnaţi câştigători ai procedurii de selecţie, în ceea ce priveşte o eventuală perioadă de tranziţie de la alocările existente în prezent ale unui operator, acordate în baza actualelor aranjamente de canale, la viitoarele alocări ce vor fi obţinute de către celălalt operator, în cazul în care alocările respective se suprapun, parţial sau total.
În situaţia în care trecerea de la alocările existente la cele viitoare ale aceluiaşi operator (câştigător al viitoarei proceduri de selecţie care deţine şi în prezent licenţe pentru furnizarea de reţele publice de comunicaţii electronice în aceste benzi) nu implică un alt operator câştigător, la rândul lui, al viitoarei proceduri de selecţie, atunci eventuala perioadă de tranziţie necesară va fi agreată de către operatorul public respectiv cu ANCOM.
(2)Procedura de selecţie competitivă pentru acordarea de drepturi de utilizare în banda de frecvenţe 3410-3800 MHz va include, de principiu, o etapă iniţială de calificare, eliminatorie. Apoi, selecţia propriu-zisă va consta din:
1.etapa stabilirii primului set de oferte câştigătoare;
2.o rundă primară, în urma căreia câştigătorii vor dobândi un anumit număr de blocuri de canale radio, în fiecare dintre cele două benzi de frecvenţe sau numai în una dintre benzi, în funcţie de opţiunile lor şi de rezultatele finale ale licitaţiei;
3.rundă de alocare a canalelor radio dobândite anterior, în cadrul căreia vor fi poziţionate efectiv, în cadrul benzilor de frecvenţe 3410-3600 MHz şi 3600-3800 MHz, subbenzile de frecvenţe obţinute prin concatenarea tuturor canalelor radio câştigate anterior.
(3)_
Blocurile de frecvenţe ce urmează a fi scoase la licitaţie au dimensiunea egală cu cea a unui canal radio, conform noilor aranjamente de canale (2x5 MHz, în banda 3,4-3,6 GHz, respectiv 5 MHz, în banda 3,6-3,8 GHz).
Prin urmare, în banda 3,4-3,6 GHz vor fi disponibile în cadrul procedurii blocuri de frecvenţe pereche (de dimensiune 2x5 MHz), iar în banda 3,6-3,8 GHz vor fi disponibile blocuri de frecvenţe nepereche (de dimensiune 5 MHz).
(4)Participanţii la procedura de selecţie vor licita pentru obţinerea de blocuri de frecvenţe, după cum urmează:
a)în banda 3410-3600 MHz vor fi scoase la licitaţie 16 blocuri pereche, alocate la nivel naţional;
b)în banda 3600-3800 MHz vor fi scoase la licitaţie 36 blocuri nepereche, alocate la nivel naţional.
(5)_
Se stabileşte în sarcina câştigătorilor procedurii de selecţie, în funcţie de benzile de frecvenţe în care aceştia vor obţine subbenzi de frecvenţe alocate, o obligaţie de achiziţionare a unei cantităţi minime de spectru radio de 2 x 10 MHz, în banda 3,4-3,6 GHz, respectiv de 10 MHz, în banda 3,6-3,8 GHz.
Drepturile de utilizare obţinute în urma procedurii de selecţie pot fi utilizate începând cu data de 1 ianuarie 2016, pentru o perioadă de 10 ani.
Cuantumul tarifului de utilizare a spectrului pentru canalele radio din noile aranjamente de canale (cu lărgime de 2 x 5 MHz, în banda 3,4-3,6 GHz, respectiv cu lărgime de 5 MHz, în banda 3,6-3,8 GHz) va fi determinat în mod proporţional cu cuantumul tarifului existent pentru canale radio în aceste benzi de frecvenţe, ce se regăseşte în cap. II din anexa la Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 551/2012 privind stabilirea tarifului de utilizare a spectrului, cu modificările şi completările ulterioare, la:
- pct. 3.4.1, pentru canalul radio de 2 x 7 MHz alocat la nivel naţional în banda 3,4-3,6 GHz;
- pct. 3.6, pentru canalul radio de 2 x 28 MHz alocat la nivel naţional în banda 3,6-3,8 GHz.
Asupra valorilor rezultate se vor aplica rotunjirile necesare, ţinând cont că tariful de utilizare a spectrului este anual, iar unitatea de timp minimă ce poate fi tarifată este luna calendaristică.
SUBSECŢIUNEA 2: 4.2. Prevederi referitoare la licenţele de utilizare a frecvenţelor radio
(1)În viitoarele licenţe de utilizare a frecvenţelor radio ce vor fi acordate în conformitate cu prevederile prezentei strategii, atât în banda de 3,5 GHz, cât şi în cea de 3,7 GHz, vor fi incluse prevederi cu privire la:
a)includerea benzilor de gardă, faţă de reţelele operând în subbenzi adiacente, în cadrul subbenzilor alocate prin licenţe;
b)flexibilitatea de gestionare de către titulari a subbenzilor de frecvenţe ce le-au fost alocate, în sensul că în interiorul acestora, în vederea stabilirii frecvenţelor centrale ale canalelor cu diverse lărgimi de bandă, se pot face derogări de la prevederile aranjamentelor de canale menţionate în licenţe, cu condiţia ca, în acest fel, să nu se depăşească limitele subbenzilor alocate prin licenţe;
c)neutralitatea tehnologică, singura impunere referindu-se la tipul de aplicaţie permis a fi utilizată, anume reţele MFCN (inclusiv reţele PMP pentru comunicaţii de tip BWA); nu vor fi efectuate alte menţiuni, în acest sens, decât aceea de furnizare de servicii de comunicaţii electronice (de bandă largă);
d)posibilitatea de utilizare a subbenzilor alocate prin licenţe şi pentru realizarea de linii de radioreleu necesare transportului traficului rezultat din reţeaua PMP, reţeaua MFCN sau din alte reţele, după cum urmează:
- transportul, prin legături punct-la-punct, al traficului între elementele de infrastructură ale reţelei MFCN sau PMP de acces (staţii de bază în banda de 3,5 GHz sau 3,7 GHz);
- transportul, prin legături punct-la-punct, al traficului între elementele de infrastructură ale altor reţele publice aparţinând titularului de licenţă, operând în serviciul fix sau în serviciul mobil, dar numai în condiţiile în care aceste elemente de infrastructură sunt colocate cu staţii de bază în banda de 3,5 GHz sau 3,7 GHz.
(2)_
Licenţele de utilizare a frecvenţelor ce vor fi acordate prin procedura de selecţie descrisă mai sus intră în vigoare în data de 1 ianuarie 2016.
În licenţa pe care autoritatea o va emite fiecărui câştigător al procedurii de selecţie va fi înscrisă întreaga cantitate de spectru obţinută în urma procedurii de selecţie, reprezentând subbanda alocată sau, după caz, subbenzile alocate respectivului operator titular de licenţă. Vor fi emise licenţe separate pentru fiecare dintre cele două benzi de frecvenţe (3,5 GHz şi/sau 3,7 GHz, după caz, în funcţie de dispunerea cantităţii de spectru câştigate în urma procedurii de selecţie).
SUBSECŢIUNEA 3: 4.3. Prevederi referitoare la utilizarea spectrului radio
Începând cu 1 ianuarie 2016, utilizarea efectivă a benzilor de 3,5 GHz şi de 3,7 GHz se realizează în conformitate cu prevederile anexei Deciziei 2014/276/UE. În aceste benzi vor opera, de la această dată, reţele naţionale de tip MFCN pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice (de bandă largă), incluzând reţelele PMP de tip BWA.
Până la 31 decembrie 2015, funcţionează, în baza licenţelor existente la data adoptării documentului de strategie şi fără posibilitatea de prelungire a valabilităţii acestora, următoarele tipuri de reţele:
- reţele PMP naţionale de tip FWA/NWA, în banda de 3,5 GHz;
- reţele PMP naţionale de tip BWA, în banda de 3,7 GHz.
Alocările de canale radio obţinute ca urmare a câştigării procedurii de selecţie descrise mai sus se vor acorda în continuitate (fără întreruperi), prin asocierea de canale consecutive ce vor forma subbenzile de frecvenţe alocate, în fiecare dintre cele două benzi de frecvenţe în discuţie (ţinând însă cont în mod corespunzător că în banda de 3,5 GHz aranjamentul de canale este de tip FDD).
CAPITOLUL VII: Plan de măsuri
Având în vedere prevederile prezentului document de strategie, ANCOM va iniţia demersurile necesare în vederea implementării şi, după caz, a dezvoltării la nivel naţional a sistemelor de comunicaţii mobile/fixe de bandă largă, incluzând sistemele PMP de tip BWA, în benzile de frecvenţe de 3,5 GHz, respectiv 3,7 GHz.
Acţiunile principale în acest sens constau în organizarea şi desfăşurarea procedurii de selecţie pentru acordarea de noi drepturi de utilizare a spectrului radio în benzile respective şi în emiterea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio pentru câştigătorii procedurii de selecţie, în termenele prevăzute în caietul de sarcini, după caz.
Deciziile adoptate prin acest document de strategie urmează să fie implementate prin demersurile pe care autoritatea le va iniţia în viitorul apropiat şi pe termen mediu, aşa cum se detaliază în continuare.
SECŢIUNEA 1: Măsuri pe termen scurt (2015-2016)
(1)1.1. În prima jumătate a anului 2015, ANCOM va demara o procedură de selecţie pentru acordarea de drepturi de utilizare a spectrului radio, în întreaga bandă de 3,5 GHz şi în acea parte a benzii de 3,7 GHz având statut de utilizare exclusiv neguvernamental conform TNABF. Astfel, vor fi disponibile pentru acordare:
1._
a)16 blocuri pereche de lărgime 5 MHz (adică 2x5 MHz/bloc) alocate la nivel naţional în banda de 3,5 GHz;
b)36 blocuri nepereche de lărgime 5 MHz (adică 5 MHz/bloc) alocate la nivel naţional în banda de 3,7 GHz.
2.Acordarea drepturilor de utilizare se realizează în următoarele condiţii:
a)procedura de selecţie va fi de tip competitiv;
b)perioada pentru care se va acorda dreptul de utilizare va fi de 10 ani de la data intrării în vigoare a licenţei; drepturile de utilizare a spectrului radio vor fi acordate începând cu 1 ianuarie 2016, în ambele benzi de frecvenţe;
c)documentaţia relevantă pentru această procedură de selecţie va fi disponibilă pe pagina de internet a ANCOM;
d)documentaţia prevăzută la lit. c) va include: proiectul de decizie a preşedintelui ANCOM având ca obiect adoptarea regulilor privind desfăşurarea procedurii de selecţie (detalierea etapelor, stabilirea termenelor şi a condiţiilor de acordare a licenţelor, comisia de licitaţie etc.), caietul de sarcini (ce va conţine în detaliu toate elementele de natură tehnică şi administrativă privind desfăşurarea procedurii de selecţie), propunerea ANCOM pentru proiectul de hotărâre a Guvernului prin care se va stabili taxa minimă de licenţă care se face venit la bugetul de stat etc.);
e)procedura de selecţie menţionată la lit. a) este deschisă tuturor operatorilor; vor exista criterii de eligibilitate, ce vor fi înscrise în caietul de sarcini.
3.În funcţie de benzile de frecvenţe în care vor obţine subbenzi de frecvenţe alocate, câştigătorii procedurii de selecţie trebuie să respecte obligaţia de achiziţionare a cantităţii sau, după caz, a cantităţilor minime de spectru radio prevăzute la cap. VI secţiunea 4 pct. 4.1.
(2)1.2. ANCOM va demara procesul de renegociere cu administraţiile de comunicaţii ale ţărilor vecine cu privire la canalele preferenţiale utilizabile de către reţelele PMP de tip BWA (până la sfârşitul anului 2015)/reţelele MFCN (începând cu anul 2016) în zonele de frontieră, în banda 3,4-3,6 GHz, în interesul operatorilor naţionali şi cu respectarea acordurilor internaţionale la care România este parte. Autoritatea va întreprinde demersuri pentru modificarea acordurilor existente şi pentru încheierea de noi acorduri bilaterale sau, după caz, multilaterale în banda de frecvenţe amintită cu administraţiile de comunicaţii ale ţărilor vecine cu care nu sunt încheiate acorduri în prezent.
De asemenea, ANCOM va efectua demersuri pentru încheierea de acorduri bilaterale sau, după caz, multilaterale în banda 3,6-3,8 GHz cu administraţiile de comunicaţii ale tuturor ţărilor vecine.
(3)1.3. ANCOM va susţine, pe plan internaţional, în limitele atribuţiilor conferite de lege, interesele României în cadrul dezbaterilor care au loc la nivelul organismelor europene (CEPT şi CE), precum şi la nivelul organizaţiilor internaţionale, anume UIT (sectorul UIT-R şi Conferinţa mondială de radiocomunicaţii ce va avea loc în anul 2015, CMR-15), în ceea ce priveşte reglementarea şi utilizarea benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz.
SECŢIUNEA 2: Măsuri pe termen mediu (2017-2022)
(1)2.1. În eventualitatea eliberării unor resurse de spectru radio, în banda de 3,5 GHz sau în banda de 3,7 GHz, sau dacă, în urma procedurii de selecţie, nu se acordă integral spectrul disponibil în ambele benzi de frecvenţe, ANCOM va analiza oportunitatea demarării unei noi proceduri de selecţie pentru acordarea de licenţe de utilizare a frecvenţelor radio.
În vederea stabilirii respectivei oportunităţi, ANCOM va organiza o consultare publică în care va invita operatorii să îşi exprime intenţia fermă de a participa la o procedură de selecţie în vederea acordării de licenţe de utilizare a frecvenţelor radio pentru subbenzi de frecvenţe alocate în benzile de 3,5 GHz sau 3,7 GHz, după caz.
(2)2.2. În cazul în care acţiunile prevăzute la secţiunea 1 pct. 1.2 nu se vor finaliza în cursul anilor 2015 şi 2016, ANCOM va continua procesul de negociere cu administraţiile de comunicaţii ale ţărilor vecine cu privire la canalele preferenţiale utilizabile de către reţelele MFCN în zonele de frontieră, în banda 3,4-3,8 GHz, în interesul operatorilor naţionali şi cu respectarea acordurilor internaţionale la care România este parte.
Ţinând cont de poziţiile exprimate de administraţiile de comunicaţii ale ţărilor vecine, ANCOM va finaliza, în măsura posibilităţilor, procesul de negociere cu administraţiile respective cu privire la canalele preferenţiale utilizabile de către reţelele MFCN în zonele de frontieră, în benzile de 3,5 GHz şi 3,7 GHz.
(3)2.3. ANCOM va susţine, pe plan internaţional, în limitele atribuţiilor conferite de lege, interesele României în cadrul dezbaterilor care au loc la nivelul organismelor europene (CEPT şi CE), precum şi la nivelul organizaţiilor internaţionale, anume UIT (sectorul UIT-R şi Conferinţa mondială de radiocomunicaţii ce va avea loc în anul 2019, CMR-19, precum şi conferinţele mondiale următoare), în ceea ce priveşte reglementarea şi utilizarea benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz.
SECŢIUNEA 3: Măsuri pe termen lung (2023-2025)
(1)3.1. Având în vedere că toate licenţele de utilizare a frecvenţelor radio ce urmează a fi acordate în conformitate cu prevederile prezentei strategii vor expira la sfârşitul anului 2025, ANCOM va demara în cursul anului 2023 un proces de consultare publică cu privire la utilizările viitoare ale benzii de frecvenţe 3400-3800 MHz şi la modalităţile de licenţiere în această bandă, în funcţie de reglementările valabile şi de tehnologiile disponibile la acel moment, precum şi de situaţia utilizării pe plan naţional a benzii în discuţie la momentul respectiv.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 332 din data de 15 mai 2015