Document embed

DECIZIE nr. 722 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Maneta Safta	- prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. XI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, excepţie ridicată de Constantin Mihail Motora în Dosarul nr. 337/57/2014 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 449D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât cauza nu se întemeiază pe dispoziţiile legale criticate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 7 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 337/57/2014, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, excepţie ridicată de Constantin Mihail Motora în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind despăgubire.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi ale art. 115 alin. (4)-(8) referitor la condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă. Astfel, potrivit textelor constituţionale de referinţă, ordonanţele de urgenţă se pot emite numai în cazuri excepţionale, când, în mod obiectiv, nu este posibilă adoptarea unei legi de abilitare sau a unei legi în procedură de urgenţă. Practica guvernamentală din România "a depăşit însă orice aşteptări, inventând «cazuri excepţionale» care, coborâte din contingent, se dovedesc a fi cazuri comune, şi calificând cazuri obişnuite, uneori chiar banale, ca fiind «excepţionale», aşa cum este cazul şi în speţă." Se mai arată că în motivarea urgenţei adoptării dispoziţiilor criticate s-au invocat perturbările determinate de imposibilitatea punerii în aplicare a unora dintre prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, perturbări ce sunt de natură a altera procesul educaţional, întreaga motivare vizând legea educaţiei naţionale, fără referire, măcar tangenţială, la problema plăţii sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013. Se mai susţine că normele criticate sunt profund discriminatorii, în condiţiile în care se instituie un tratament preferenţial instituţiilor şi autorităţilor publice, comparativ cu orice alt debitor, pe baza unor considerente neîntemeiate.

6. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, din analiza Notei de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 rezultă că măsura criticată a fost adoptată în continuarea măsurilor de eşalonare la plată a titlurilor devenite executorii până la data de 31.12.2011, respectiv în cursul anului 2012, adoptate prin ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 71/2009 şi nr. 17/2012, pentru a se asigura atât sustenabilitatea financiară, cât şi aplicarea unui tratament egal pentru angajaţii din sectorul bugetar care au obţinut în instanţă astfel de titluri. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în anumite situaţii extreme, implicaţiile financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti se pot constitui într-o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, în măsura în care asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilităţii economice a statului român. O atare finalitate economică implică, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară şi energică. Nu se poate reţine existenţa unei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti. Se face trimitere sub acest aspect la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie, concluzionându-se că, şi în raport cu interpretarea principiului egalităţii în drepturi dată în această jurisprudenţă, normele criticate sunt constituţionale.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 3.957 din 15 mai 2015, punctul său de vedere în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că din expunerea de motive la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 reiese faptul că aceste măsuri de eşalonare la plată a titlurilor executorii au fost adoptate în contextul crizei economice şi financiare mondiale şi a constrângerilor bugetare, pentru asigurarea stabilităţii şi a sustenabilităţii finanţelor publice având în vedere impactul considerabil al acestor titluri, astfel încât nu se poate reţine încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie. De asemenea, nu poate fi reţinută încălcarea art. 16 din Constituţie, întrucât nu se constată o stare de discriminare între debitorii persoane juridice de drept privat şi debitorii autorităţile şi instituţiile publice, dată fiind situaţia obiectivă în care se află aceştia din urmă, în sensul că sursa pentru executarea creanţelor stabilite prin titluri executorii o constituie bugetul public, diferenţa de tratament juridic fiind pe deplin justificată.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 19 decembrie 2012, având următorul conţinut:

"(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie- 31 decembrie 2013, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu."

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate au fost invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi ale art. 115 alin. (4)-(8) referitor la condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin adoptarea textului legal criticat s-a eşalonat plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, ca urmare a constrângerilor bugetare impuse de situaţia economică de la momentul respectiv. În acest sens, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 se precizează că instituirea unor asemenea măsuri se înscrie pe linia unui "set coerent de politici macroeconomice şi măsuri de menţinere a stabilităţii financiare a ţări, care să asigure, în acest an, o execuţie bugetară prudentă, restrictivă şi echilibrată." De asemenea, potrivit Notei de fundamentare a ordonanţei de urgenţă, eşalonarea plăţii sumelor în discuţie face parte dintr-o serie de măsuri similare adoptate ca urmare a existenţei unui număr substanţial de cauze având ca obiect acordarea de drepturi salariale, care a condus la o imposibilitate a autorităţii statale de a executa hotărârile judecătoreşti pronunţate deja în această materie, în special în contextul de criză economică. Se reţine în acest sens că "potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se realizează eşalonat în perioada 2012-2016. De asemenea potrivit art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare au fost eşalonate pe aceeaşi perioadă şi titlurile devenite executorii în cursul anului 2012. Aceste măsuri de eşalonare la plată a titlurilor executorii au fost adoptate în contextul crizei economice şi financiare mondiale şi a constrângerilor bugetare, pentru asigurarea stabilităţii şi sustenabilităţii finanţelor publice având în vedere impactul considerabil al acestor titluri, de peste 7 miliarde lei. În continuarea acestor măsuri, este necesar ca şi plata titlurilor executorii obţinute după data de 1 ianuarie 2013 să se efectueze eşalonat pe o perioadă de 5 ani, asigurându-se astfel atât sustenabilitatea financiară, cât şi aplicarea unui tratament egal pentru angajaţii din sectorul bugetar care au obţinut în instanţă astfel de titluri."

14. Adoptarea actului normativ supus controlului de constituţionalitate a fost determinată, aşadar, de circumstanţele excepţionale care au impus instituirea unor măsuri prin care să fie limitată temporar exercitarea drepturilor decurgând din hotărârile judecătoreşti irevocabile pronunţate în materia respectivă, fără ca prin aceasta să se aducă atingere înseşi substanţei a acestor drepturi. Ca urmare, textul legal criticat vizează rezolvarea unei situaţii extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar şi derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătoreşti. Măsurile instituite urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale şi se obligă la plata eşalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situaţia de excepţie pe care o reprezintă, pe de o parte, proporţia deosebit de semnificativă a creanţelor astfel acumulate împotriva statului, şi, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în actualul context de criză economică naţională şi internaţională, în consecinţă, nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la adoptarea ordonanţelor de urgenţă invocate de autorul excepţiei.

15. Tot astfel, nu se poate reţine existenţa unei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere (în acest sens, a se vedea hotărârile pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, 1968, Marckx împotriva Belgiei, 1979, Rasmussen împotriva Danemarcei, 1984, Abdulaziz. Cabales şi Balkandali împotriva Regatului Unit, 1985, Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, Larkos împotriva Cipru, 1999, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, 2004). Totodată, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele între diversele situaţii similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context (în acest sens, a se vedea hotărârile pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, 1968, Gaygusuz împotriva Austriei, 1986, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, 2004). Or, în cauza de faţă, măsura contestată urmăreşte un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Astfel, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic. În acelaşi sens este, de altfel, o jurisprudenţă constantă a Curţii Constituţionale, ale cărei considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în cauza de faţă (de exemplu Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 823 din 22 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 30 august 2010, Decizia nr. 712 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 22 iunie 2010, Decizia nr. 353 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iulie 2011, prin care Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar).

16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Mihail Motora în Dosarul nr. 337/57/2014 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederilor art. XI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 29 octombrie 2015.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 906 din data de 8 decembrie 2015