Total lei: d.c.

2016

2017

2018

525.000

175.000

175.000

175.000

Total lei: d.c.

2016

2017

2018

562.500

187.500

187.500

187.500

Total lei: d.c.

2015

2016

2017

2018

1.712.850

162.850

400.000

600.000

550.000

Total lei: d.c.

2016

2017

2018

900.000

300.000

300.000

300.000

"Număr de proiecte

Valoarea totală contractare (lei), din care:

2015

2016

2017

2018

92

82.561.192

17.426.192

21.595.000

21.795.000

21.745.000"

Nr. crt.

Cod proiect ADER

Denumirea obiectivului general/Denumirea obiectivului specific/Denumirea proiectului

Valoarea totală (lei), d.c. 2015

2016

2017

2018

Principalele rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Modul de aplicare/utilizare a rezultatelor

"58.

ADER 5.3.4

Cercetări şi studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducţie pentru obţinerea hibrizilor de găini pentru ouă şi carne

525.000

0

175.000

175.000

175.000

Promovarea genotipurilor valoroase, respectiv a hibrizilor de găini pentru ouă proveniţi din încrucişări de linii pure ce duc la creşterea productivităţii şi obţinerea pe această bază a rezultatelor economice superioare. Elaborarea unui Ghid de bune practici, în vederea optimizării indicatorilor de reproducţie în cadrul tehnologiei de reproducţie în avicultură pentru obţinerea hibrizilor de ouă şi carne.

Rezultatele obţinute şi prezentate în acest proiect atestă modificări şi completări esenţiale care privesc determinismul genic al culorii penajului şi al sexului la păsări. Noua teorie este susţinută în prezent de cinci aplicaţii practice. Dintre acestea, producerea puilor hibrizi de o zi, sexabili după culoarea pufului şi metoda propusă pentru stoparea decolorării penajului, şi îmbunătăţirea acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă vor prezenta interes pentru companiile producătoare de material biologic. Activitatea desfăşurată în domeniul geneticii aviare permite semnalarea unor neconcordanţe în transmiterea culorii penajului. Din acest motiv au fost reluate experimentele efectuate în primele decenii ale secolului al XX-lea, experimente în care s-a urmărit determinismul genetic al culorii penajului şi al sexului. În urma încrucişării unui mascul homozigot dominant cu o femelă homozigot recesivă s-a observat modul de transmitere a culorii penajului şi s-a constatat la un număr mic de femele din generaţia F1 că gena gold este prezentă în cromozomul W. Efectuând încrucişarea reciprocă (mascul homozigot recesiv x femelă homozigot dominantă) s-a observat la femelele hibride Roso SL-2000 prezenţa penelor de culoare albă în penajul preponderent roşu, iar la femelele hibride Robar SL-2001 s-a observat că penajul este negru pe corp şi negru-roşiatic pe gât şi cap.

Spre deosebire de culoarea penajului femelelor hibride Roso SL-2000 şi Robar SL-2001, genitorul mascul aparţine rasei Rhode-Island roşu şi este homozigot pentru gena gold.

O a două neconcordanţă s-a observat în urma încrucişării între ei, a masculilor şi femelelor din generaţia F1. Astfel, în generaţia F2 s-au obţinut trei categorii de genotipuri în care ambele sexe sunt egal reprezentate pentru fiecare categorie genotipică, cu rol în transmiterea culorii penajului. Comparativ cu încrucişarea directă în care s-au obţinut trei categorii de fenotipuri şi trei categorii de genotipuri, la încrucişarea reciprocă s-au obţinut patru categorii de fenotipuri şi trei categorii de genotipuri. În acest caz, genotipul heterozigot se realizează tot cu o frecvenţă de 50%, dar aceasta se obţine prin însumarea a două categorii de fenotipuri care au culori diferite, sunt heterozigote şi se obţin în proporţii egale. Din punct de vedere ştiinţific, rezultatele cercetărilor scot în evidenţă următoarele descoperiri:

- identificarea în cromozomul W a genelor care determină culoarea penajului şi modul particular de acţiune al acestora;

- determinismul genic al sexului care se bazează pe identificarea genei dominante a sexului (SDW) în cromozomul W şi a alelei sale recesive (sdw) în cromozomul Z;

- existenţa unui alt mecanism genetic care explică separarea pe sexe a puilor hibrizi de o zi, diferit de mecanismul hemizigotic.

Genele identificate sunt elemente constitutive ale Teoriei genice a sexualităţii. Noua teorie se caracterizează prin aceea că, pentru prima dată, explică din punct de vedere genic determinismul sexului şi obţinerea unui raport egal între masculi şi femele în descendenţă. De asemenea, cercetările efectuate au şi o importanţă practică concretizată prin obţinerea noilor hibrizi româneşti pentru ouă Roso SL-2000, Robar SL-2001 şi Robar SL-2002. Aceşti hibrizi sunt separaţi pe sexe la vârsta de o zi după culoarea pufului şi realizează producţii medii de peste 320 ouă/găină, într-un ciclu de producţie până la vârsta de 77 săptămâni. Atât rezultatele obţinute în generaţia F2, cât şi diferenţele de culoare a pufului existente între femelele hibride Robar SL-2001 şi Robar SL-2002 au scos în evidenţă universalitatea homozigoţiei şi a heterozigoţiei în detrimentul mecanismului hemizigotic descris de către Thomas Morgan (1919) în lucrarea sa The Physical Basis of Heredity.

Pe baza descoperirilor făcute se propune amendarea hărţii heterosomilor prin simplificarea acesteia de la doi loci la un singur locus polialelic în teoria genică a sexualităţii şi aplicaţiile ei practice care sunt situate genele silver, barat şi gold, cu rol în determinismul culorii penajului.

Totodată, se propune introducerea în harta heterosomilor a locusului pentru gena dominantă a sexului (SDW), identificată în cromozomul W şi a alelei sale recesive (sdw), în cromozomul Z. Acţiunile întreprinse în proiect în vederea realizării rezultatelor scontate

a) cercetări şi studii de genetică moleculară în vederea evidenţierii prezenţei efectului epistatic diferenţiat în plan fenotipic, în funcţie de prezenţa genei dominante a culorii penajului sau a alelei sale recesive în cromozomul W;

b) efectuarea de teste în ADN, secvenţieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenţei genei dominante a sexului (SDW), poziţionarea în cromozomul W;

c) efectuarea de teste în ADN, secvenţieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenţei genei recesive a sexului (sdw), poziţionarea în cromozomul Z;

d) cercetări şi studii de genetică moleculară, manipulări ale genelor pentru culoare, barat B, silver S, gold b, în vederea identificării şi validării unui locus polialelic în cromozomul W la galinacee;

e) realizarea unor experimente practice la specia Gallus gallus prin încrucişări între masculii homozigoţi recesivi cu femele homozigote dominante, masculi homozigoţi dominanţi cu femele homozigote recesiv, în vederea obţinerii materialului biologic pe care se va studia transmiterea culorii penajului;

f) analize genetice, teste ADN, care să caracterizeze structura genetică a femelelor din F1 şi F2 rezultate din experimentele menţionate, la locii, genele pentru culoarea penajului;

g) verificarea prin teste ADN şi validarea ipotezei referitoare la genele heterosomale, barat, silver, gold, care transmit culoarea penajului la specia Gallus gallus în cromozomul W;

h) efectuarea de teste de genetică moleculară pentru verificarea poziţiei în cromozomi şi a corelaţiilor care există între gena pentru sex SDW şi genele pentru culoarea penelor;

i) cercetări şi studii de genetică moleculară pentru evidenţierea structurii genetice a genei barat, B, care determină culoarea neagră a pufului, corelaţii cu gena dominantă a sexului SDW, în cromozomul W şi a alelei recesive a sexului sdw în cromozomul Z."

Rezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producţie de fermierii din avicultura industrială. Diseminarea rezultatelor obţinute prin prezentarea de lucrări ştiinţifice, participarea la mese rotunde, elaborarea şi prezentarea de pliante, broşuri şi întâlniri cu crescătorii din industria avicolă. Publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările şi revistele de specialitate, precum şi participarea la emisiunile de radio şi TV. Prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor realizări pe site-ul MADR.

Nr. crt.

Cod proiect ADER

Denumirea obiectivului general/Denumirea obiectivului specific/Denumirea proiectului

Valoarea totală (lei), d.c. 2015

2016

2017

2018

Principalele rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Modul de aplicare/utilizare a rezultatelor

1

2

3

4

5

6

7

"66.

ADER 8.1.2

Creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal, în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conţină anticorpi mono - şi policlonali (IgY) obţinuţi din gălbenuşul de ouă provenit de la găini imunizate specific

562.500

0

187.500

187.500

187.500

Obţinerea unor imunoglobuline specifice (IgY) mono- sau polivalente extrase din gălbenuşul ouălor de găină, acestea fiind apoi condiţionate sub formă de pulberi concentrate (aditivi furajeri), sub formă lichidă (formule medicamentoase, dezinfectanţi), pulberi liofilizate, spray, unguent. Elaborarea Ghidului de bune practici, privind imunoglobulinele specifice (IgY), obţinute în creşterea bunăstării şi sănătăţii la animale.

Imunoglobulinele (Ig) extrase din gălbenuşul oului (Y) de găină sunt imunoglobuline specifice preparate faţă de un antigen dat (tulpini bacteriene, virale - inactivate), care au devenit o mare speranţă în prevenirea şi combaterea unor boli la animale, în creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal. În prezent, interesul faţă de imunoglobulinele preparate pe găină este mare, datorită incidenţei din ce în ce mai ridicate a tulpinilor rezistente la antibiotice. În oul de găină se găsesc imunoglobuline IgA şi IgM, care ajung în albuş din oviduct, în timp ce IgG-ul numit mai recent IgY se transferă din sânge în ovar, iar cantitatea de anticorpi specifici produsă pe an de o găină, este mare (20-40 g Ig în total). Scopul proiectului este îmbunătăţirea bunăstării tineretului animal, în special porcin, prin realizarea şi utilizarea unor mijloace alternative (produse conţinând imunoglobuline IgY) în locul antibioticelor folosite deseori, în exces.

Activităţile principale ale proiectului se vor concretiza, în:

- cartarea principalilor agenţi patogeni (tulpini bacteriene) care afectează sănătatea tineretului animal, în special porcin, în perioade critice de viaţă (înţărcare, transport, convalescenţă etc.);

- prepararea antigenelor specifice (tulpini bacteriene - inactivate), urmată de imunizarea găinilor ouătoare, recoltarea la momentul optim a ouălor care vor fi procesate în vederea obţinerii imunoglobulinelor specifice de gălbenuş (IgY) monovalente sau polivalente.

După controlul cantitativ şi calitativ al imunoglobulinelor specifice (IgY) mono - sau polivalente, folosind testul de inhibare a creşterii bacteriilor, testul ELISA «in house», se vor realiza preparate (aditivi furajeri, formule medicamentoase sau soluţii dezinfectante); în funcţie de antigenul dat (monovalent sau polivalent), condiţionarea preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase) se va face sub formă lichidă (concentrat), pulbere (liofilizată), spray, unguent.

Controlul calitativ şi cantitativ al preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi) în condiţii de laborator (biobază) şi în condiţii de teren (ferme), pentru evaluarea eficacităţii lor.

Metodologiile, produsele cu imunoglobuline (IgY) (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi) realizate vor fi puse la dispoziţia fermelor de animale, în scopul creşterii bunăstării şi sănătăţii tineretului animal, în special porcin; produsele cu imunoglobuline specifice (IgY) vor contribui la dezvoltarea unei alternative solide şi specifice, la utilizarea excesivă a antibioticelor, în perioadele critice din creşterea tineretului animal, în special porcin; folosirea antibioticelor este din ce în ce mai restrictivă, datorită producerii antibiorezistenţei la unii germeni patogeni, afectând bunăstarea şi creşterea animalelor, având acţiune nefastă, inclusiv la om.

Metodologiile, tehnicile şi rezultatele obţinute vor fi publicate online sau în reviste de specialitate. Instruirea fermierilor şi promovarea informaţiilor ştiinţifice privind imunoglobulinele specifice (IgY) mono- sau polivalente realizate ca produse (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi)."

Nr. crt.

Cod proiect ADER

Denumirea obiectivului general/Denumirea obiectivului specific/Denumirea proiectului

Valoarea totală (lei), d.c. 2015

2016

2017

2018

Principalele rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Modul de aplicare/utilizare a rezultatelor

1

2

3

4

5

6

7

"72.

ADER 11.1.2.

Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire a pajiştilor permanente degradate prin renovare totală

1.712.850

162.850

400.000

600.000

550.000

Elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătăţire a pajiştilor permanente degradate prin renovare totală (în funcţie de cauzele degradării, condiţiile pedoclimatice, destinaţie etc.). Omologarea de noi soiuri la speciile de graminee şi leguminoase perene studiate. Valorificarea superioară a soiurilor de graminee şi leguminoase perene autohtone, mai rezistente la impactul factorilor de stres accentuaţi de modificările climatice globale. Producerea de seminţe din categoriile biologice superioare la soiurile româneşti de plante furajere perene de pajişti, prin înfiinţarea de loturi semincere. Soluţii privind formarea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene de pajişti folosite pentru diferite condiţii staţionale şi destinaţia pajiştilor îmbunătăţite. Echipamente specifice mecanizării lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor prin măsuri radicale. Creşterea eficienţei economice prin obţinerea unor producţii ridicate cu cheltuieli reduse. Conservarea resurselor genetice in situ şi ex-situ, ca materiale iniţiale în procesul de ameliorare, în crearea noilor cultivare. Crearea unor soiuri de graminee şi leguminoase de pajişti adaptate condiţiilor noi ce decurg din schimbările climatice prognozate. Crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic în privinţa obţinerii de rezultate superioare în cultura de plante de graminee şi leguminoase perene de pajişti, chiar în condiţiile schimbărilor climatice. Asigurarea nucleelor de sămânţă din noile soiuri superioare, pentru asigurarea multiplicării şi extinderii rapide în fermele de producţie. Pentru obţinerea rezultatelor scontate se vor avea în vedere:

- îmbunătăţirea reacţiei la temperaturi ridicate a unor noi soiuri de graminee şi leguminoase de pajişti, prin creşterea toleranţei genetice la arşiţă;

- îmbunătăţirea rezistenţei la deficitul hidric, prin utilizarea diferitelor mecanisme fiziologice de care depinde eficienţa utilizării apei de către plante (reglarea osmotică, reducerea transpiraţiei, ritm rapid de creştere în perioada de vegetaţie etc.);

- ameliorarea unor caractere care pot influenţa comportarea plantelor graminee şi leguminoase de pajişti în condiţii meteorologice extreme;

- introducerea în cultură a unor soiuri de plante graminee şi leguminoase perene autohtone de pajişti care să asigure o diversitate genetică sporită şi posibilitatea alegerii soiurilor care se pretează cel mai bine condiţiilor de cultivare şi a diferitelor moduri de folosire a acestora.

Condiţiile ecologice foarte diferite în care sunt situate pajiştile, precum şi schimbările socioeconomice din ţara noastră, care au condus la un anumit stadiu de degradare, impun cercetării ştiinţifice din domeniul culturii pajiştilor o abordare integrată şi interdisciplinară în vederea elaborării de noi soluţii pentru gospodărirea raţională a patrimoniului pastoral. Clima Europei a înregistrat o încălzire de aproximativ 10 Celsius în ultimul secol, mai ridicată decât media globală. Cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în nordul Europei, în timp ce în sudul continentului perioadele de secetă au devenit din ce în ce mai frecvente. Temperaturile extreme înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculă din vara anului 2003 şi mai ales cel din 2007, au fost relaţionate cu creşterea frecvenţei fenomenelor extreme din ultimele decenii, ca o consecinţă a efectelor schimbărilor climatice. Activitatea de cercetare în domeniul ameliorării speciilor valoroase de graminee şi leguminoase perene de pajişti are ca scop principal crearea de soiuri care să răspundă la cerinţele unei agriculturi ecologice şi obţinerea unor producţii vegetale stabile din punct de vedere calitativ şi cantitativ pe toată perioada de vegetaţie, în condiţii de temperaturi extreme şi precipitaţii reduse, pe diferite niveluri altitudinale. Obiectivul fundamental pentru punerea în valoare a pajiştilor este sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, în concordanţă cu o conversie optimă în produse animaliere ca urmare a unei bune valorificări a acestor suprafeţe. Principalele obiective generale şi specifice ale ameliorării prevăd constituirea, evaluarea şi identificarea genotipurilor valoroase la speciile de graminee şi leguminoase perene de pajişti, rezistente la condiţiile de stres abiotic, utilizarea lor la crearea de noi soiuri performante, care să asigure multifuncţionalitatea soiurilor şi implicit a pajiştilor, în condiţiile practicării unei agriculturi durabile, ecologice. Cercetările şi studiile efectuate în decursul unei lungi perioade de timp, în culturi comparative de orientare şi concurs cu soiuri autohtone, omologate şi de perspectivă, de graminee şi leguminoase perene de pajişti şi străine, au evidenţiat superioritatea soiurilor româneşti privind capacitatea de producţie, perenitatea, adaptabilitatea şi rezistenţa la factorii de stres. Introducerea în cultură a unui număr mare de soiuri asigură o diversitate genetică sporită şi posibilitatea alegerii soiurilor care se pretează cel mai bine condiţiilor de cultivare şi modurilor de folosire. Realizarea acestor obiective se va face prin:

- caracterizarea materialului de ameliorare existent prin folosirea de metode fiziologice moderne şi a markerilor moleculari pentru identificarea genotipurilor celor mai valoroase pentru promovarea în etapele superioare de selecţie şi pentru folosirea ca genitori în vederea realizării de progres genetic privind principalele caractere urmărite;

- selecţia genotipurilor care combină în cea mai mare măsură caracterele necesare pentru reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice şi potenţialul de producţie în condiţii favorabile de mediu;

- testarea celor mai bune linii în diferite zone ecologice pentru evidenţierea adaptabilităţii lor la diferite condiţii de mediu;

- introducerea liniilor de perspectivă evidenţiate în etapele anterioare în testările oficiale în vederea înregistrării.

Se vor face cercetări în vederea creării şi omologării de noi soiuri performante din familiile de leguminoase şi graminee perene de pajişti, adaptate la condiţii meteorologice extreme, cel puţin a speciilor de Festuca pratensis, Festuca arundinacea, Festuca rubra, Dactylis glomerata, Lolium perenne, Poa pratensis, Bromus inermis, Phleum pratense, Phalaris arundinacea, Agropyron pectiniforme, Trifolium repens, Lotus corniculatus şi Onobrychis viciifolia. Dintre obiectivele proiectului un loc important îl ocupă adaptarea tehnologiilor de reînsămânţare a pajiştilor permanente, specifice fiecărei condiţii staţionale, pentru realizarea unor sisteme agricole durabile, cu efecte minime cauzate de schimbările climatice, şi optimizarea economică a secvenţelor şi verigilor tehnologice de obţinere şi valorificarea furajelor de pe pajişti.

Prin măsuri radicale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate se înţelege un complex de lucrări de înlocuire totală a vegetaţiei vechi cu specii şi amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene de pajişti prin reînsămânţare. Reînsămânţarea (renovarea totală) pajiştilor permanente cu specii şi amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene este principala măsură de îmbunătăţire şi intensivizare a producţiei pajiştilor degradate şi a celor slab productive. Pe de altă parte, înierbarea cu amestecuri de plante furajere de pajişti a suprafeţelor degradate, constituie cea mai simplă şi mai economică măsură de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a însuşirilor fizico-chimice ale acestuia. Scopul îmbunătăţirii prin reînsămânţare a pajiştilor degradate constă în:

- creşterea cantităţii şi calităţii furajelor obţinute;

- reîntregirea proprietăţilor ecopeisagistice prin diminuarea fenomenului de eroziune şi reintroducerii în circuitul agropastoral a pajiştilor şi suprafeţelor degradate;

- creşterea eficienţei economice prin obţinerea unor producţii ridicate cu cheltuieli reduse;

- crearea unor condiţii favorabile mecanizării în continuare a lucrărilor de pe pajişti şi în special a celor de recoltare a furajelor;

- promovarea unei agriculturi durabile prin introducerea în cultură a leguminoaselor perene fixatoare de azot. Datorită diversităţii condiţiilor staţionale în care se găsesc suprafeţele de pajişti ce urmează a fi reînsămânţate se pot întâlni mai multe cazuri, care influenţează aplicarea diferitelor variante tehnologice de îmbunătăţire a pajiştilor permanente.

In cadrul proiectului se vor elabora unele soluţii tehnologice şi se vor promova unele mijloace tehnice de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin renovare totală, avându-se în vedere cauzele degradării, diversitatea condiţiilor staţionale în care se găsesc aceste suprafeţe, destinaţia (funcţia economică, de protecţie, peisagistică etc.) şi echipamentele specifice folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor. Pentru obţinerea rezultatelor scontate în cadrul proiectului, în acest sens, se vor desfăşura activităţi în cadrul cărora se vor urmări:

- identificarea unor zone cu pajişti permanente degradate pretabile a fi îmbunătăţite prin renovare totală;

- analiza cauzelor degradării, a condiţiilor pedoclimatice şi stabilirea soluţiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală;

- promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice;

- înfiinţarea de loturi semincere din categoriile biologice superioare;

- alegerea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene de pajişti în funcţie de condiţiile pedoclimatice zonale şi diferite moduri de folosire;

- verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin renovare totală;

- promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare.

De asemenea se va urmări ca verigile tehnologice propuse să elimine sau să limiteze efectul factorilor restrictivi externi, astfel încât să se asigure o producţie de furaj ridicată şi cu o înaltă valoare furajeră.

Rezultatele cercetărilor vor fi prezentate sub forma unor referate ştiinţifice de specialitate susţinute la manifestări ştiinţifice şi publicate în revistele de specialitate. Diseminarea rezultatelor prin publicarea lor sub forma unor lucrări cuprinzând noile tehnologii şi echipamente realizate: editarea de broşuri, pliante cu noile soluţii tehnologice şi mijloace tehnice. Înfiinţarea unor loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale şi grade de degradare. Producerea de seminţe din categorii biologice superioare, în vederea multiplicării acestora. Se va produce şi se va asigura sămânţă din noile soiuri de graminee şi leguminoase perene de pajişti, rezistente la condiţii meteorologice extreme şi se vor elabora tehnologiile specifice privind creşterea valorii pastorale pe niveluri de altitudine, pentru suprafeţele semincere necesare însămânţării şi supraînsămânţării pajiştilor cultivate, temporare şi permanente. Organizarea, pe timpul derulării proiectului, de workshop-uri cu fermierii din zona respectivă. Crearea unei pagini web pentru difuzarea acestor rezultate sub formă de rapoarte, prezentări power-point. Organizarea de vizite de lucru, mese rotunde, seminare. Participarea la unele conferinţe naţionale şi internaţionale. Publicarea tehnologiilor privind creşterea valorii pastorale a pajiştilor în noile condiţii ale schimbărilor climatice, ale practicării unei agriculturi durabile şi pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor supuse fenomenelor de degradare, prin utilizarea noilor genotipuri de graminee şi leguminoase perene de pajişti. Implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute se va realiza prin:

- omologarea de noi soiuri din speciile de graminee şi leguminoase perene prevăzute a fi create;

- conservarea resurselor genetice in situ şi ex-situ, ca materiale iniţiale în procesul de ameliorare, în crearea noilor soiuri;

- valorificarea superioară a noilor soiuri de graminee şi leguminoase perene autohtone, mai rezistente la factorii meteorologici extremi;

- producerea de sămânţă din noile soiuri de plante de graminee şi leguminoase perene de pajişti omologate, în vederea asigurării înmulţirii lor."

Nr. crt.

Cod proiect ADER

Denumirea obiectivului general/Denumirea obiectivului specific/Denumirea proiectului

Valoarea totală (lei), d.c. 2015

2016

2017

2018

Principalele rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Modul de aplicare/utilizare a rezultatelor

1

2

3

4

5

6

7

"83.

ADER 14.1.1.

Cercetări şi studii privind calitatea nutriţională a grupelor şi subgrupelor de produse alimentare româneşti în vederea asigurării unei alimentaţii sănătoase

900.000

0

300.000

300.000

300.000

Bază de date privind calitatea nutriţională a produselor alimentare pe bază de legume şi fructe, minimal procesate şi procesate. Bază de date privind calitatea nutriţională a preparatelor şi produselor din carne. Bază de date privind calitatea nutriţională a produselor lactate. Bază de date privind calitatea nutriţională a semiconservelor şi conservelor din peşte. Bază de date informatizată pentru compoziţia nutriţională a alimentelor de pe piaţa românească, în baza de date EuroFIR, în conformitate cu cerinţele standardelor şi ghidurilor internaţionale referitoare la generarea datelor de compoziţie nutriţională, compilarea şi managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informaţiilor şi controlul calităţii datelor

Alimentele trebuie să răspundă la necesitatea consumatorului de a fi hrănit corespunzător, prin aportul de nutrienţi, pentru ca acesta să fie sănătos, iar în acest sens trebuie să existe o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte compoziţia alimentelor, astfel încât consumatorul să poată cumpăra alimente după nevoile sale. Dezvoltarea unui program cu informaţii complete asupra compoziţiei nutriţionale a alimentelor, cu diseminare largă în rândul consumatorilor, nutriţioniştilor, producătorilor şi procesatorilor din sectorul agroalimentar, cercetătorilor din domeniul alimentar şi, nu în ultimul rând, al factorilor de decizie politică, va contribui la orientarea şi formularea cerinţelor privind calitatea şi siguranţa alimentelor, securitatea alimentară, nutriţia, legislaţia şi controlul. Calitatea şi siguranţa produselor alimentare au devenit un drept al consumatorilor, cu efecte directe asupra calităţii vieţii, aflându-se în centrul atenţiei organismelor constituite pentru apărarea intereselor consumatorilor. Schimbările rapide care au loc în structura şi autoritatea guvernamentală, în economia globală, în structura sectorului agricol şi a industriei alimentare locale şi globale, în comerţ, precum şi în globalizarea şi liberalizarea comerţului conduc la schimbări rapide şi în nevoile şi cerinţele consumatorilor privind calitatea şi siguranţa alimentelor, securitatea alimentară, nutriţia, legislaţia şi controlul. Dezvoltarea unor noi tehnologii, apariţia unor noi cunoştinţe despre aliment - alimentaţie vin să satisfacă aceste cerinţe. Cerinţele alimentare situează, pe primul plan, menţinerea stării de sănătate a organismului uman şi prevenirea apariţiei bolilor. În ceea ce priveşte alimentul se aşteaptă ca acesta să fie din ce în ce mai complex şi să fie conectat la toate aspectele care influenţează organismul la trecerea lui prin viaţă. Dieta şi stilul de viaţă sunt principalele cerinţe pentru dezvoltarea şi performanţa fizică şi mentală, ca şi pentru reducerea riscului de apariţie a bolilor cronice netransmisibile. Impactul acestora se extinde pe tot parcursul vieţii, de la viaţa prenatală până la bătrâneţe. Adăugarea unor nutrienţi în alimente în doze fiziologice sau în concentraţii mai mari trebuie să conducă la obţinerea unor alimente funcţionale necesare pentru anumite cerinţe nutriţionale. Informarea corectă a consumatorilor privind beneficiile aduse de aceste alimente trebuie să aibă la bază dovezi ştiinţifice. Calitatea alimentelor şi compoziţia lor depind de: calitatea materiilor prime - influenţată de: soi/rasă, calitatea solului, condiţii climatice, tehnologia de cultură/creştere, condiţii de recoltare/sacrificare/colectare, condiţii de depozitare şi transport, tehnologii de procesare (tratamente minimale, tratamente termice, conservare etc.), ambalare, condiţii de distribuţie şi comercializare. Proiectul propus prezintă un grad mare de complexitate, care se reflectă în etapele ce trebuie parcurse pentru a atinge ţinta dorită - baza de date informatizată pentru compoziţia nutriţională a alimentelor de pe piaţa românească, în conformitate cu cerinţele standardelor şi ghidurilor internaţionale referitoare la generarea datelor de compoziţie nutriţională, compilarea şi managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informaţiilor şi controlul calităţii datelor. Este pentru prima dată când, în ţară, un proiect de o astfel de complexitate va constitui, prin rezultatele obţinute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate şi nutriţie, securitate alimentară, producerea de alimente care să prevină şi să menţină starea de sănătate a consumatorilor. Proiectul se va finaliza cu programul de întocmire a bazei de date privind compoziţia alimentelor şi cu realizarea bazei de date privind compoziţia alimentelor. Programul iniţiat trebuie să capete caracter permanent datorită dinamicii pieţei alimentare. De asemenea, rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor de securitate alimentară şi de stimulare a producţiei interne de materii prime agroalimentare.

Proiectul va constitui, prin rezultatele obţinute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate şi nutriţie, securitate alimentară şi producerea de alimente care să prevină şi să menţină starea de sănătate a consumatorilor;

- baza de date cu compoziţia nutriţională va putea fi accesată de pe site-ul proiectului legat de site-ul MADR.

Deschiderea unui site public cu informaţii nutriţionale despre alimentele existente pe piaţă în vederea diseminării rezultatelor. Utilizarea informaţiilor în alte aplicaţii IT viitoare (de exemplu, pentru managementul greutăţii corporale, date statistice privind consumul de nutrienţi la nivel local, regional şi naţional etc.). Stimularea producţiei agroalimentare autohtone, de calitate. Completarea bazei de date cu informaţii compoziţionale privind alimentele.