INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 24 ianuarie 2015 a cetăţenilor potrivit Legii nr. 189/1999 pentru promovarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României
PARTEA 1: EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015 -
(1)_
Constituţia României, adoptată prin Referendumul naţional din 8 decembrie 1991, revizuită prin Referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare pentru aspiraţiile şi năzuinţele poporului român, greu încercat în ultimii 70 de ani ai istoriei sale, începând cu punerea în practică a Pactului Ribbentrop-Molotov, continuând cu lovitura de stat din 23 august 1944, prin care a fost instalat regimul comunist în România, cu lovitura de stat din 22 decembrie 1989, prin care a fost instalat regimul oligarhic actual, cu cei 23 de ani de distrugere şi jefuire a avuţiei productive acumulate de români de-a lungul veacurilor, cu aducerea majorităţii cetăţenilor României în starea de sclavie în care se află în prezent.
Eliberat din jugul regimului comunist prin sacrificiul suprem al celor peste 1.000 de tineri români, ucişi, în zilele însângerate ale lui decembrie 1989, poporul român, cu uriaşa avuţie productivă acumulată din munca lui în timpul regimului comunist, avea posibilitatea şi era îndreptăţit să-şi construiască o economie democratică, productivă şi performantă, care să-i asigure libertatea, bunăstarea şi fericirea, precum şi posibilitatea de a-şi construi un stat cu adevărat democratic, un stat al lui, al poporului, care să-l slujească, să-i apere drepturile şi libertăţile.
Cu avuţia productivă, cu situaţia financiară şi cu forţa de muncă, de înaltă calificare, pe care le avea în 1990, poporul român ar fi avut, astăzi, pensii şi salarii, ca şi venituri bugetare, de patru ori mai mari decât cele pe care le are, nivelul lui de trai ar fi fost, astăzi, printre cele mai ridicate din Europa şi din lume.
Din nefericire, autorii loviturii de stat din decembrie 1989 au confiscat revolta populară a românilor, au acaparat şi statul român, pe care l-au transformat în instrument de jefuire a poporului şi de îmbogăţire a lor. Au jefuit şi s-au îmbogăţit. Au distrus, au demolat mii de uzine şi fabrici construite de români, pe care le-au vândut ca fier vechi şi alte materiale de construcţii, cu banii încasaţi şi-au cumpărat bunuri de consum de lux - vile, jeepuri, iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului naţional a fost trecută în proprietatea străinilor, prin aşa-numita privatizare, prin vânzare la preţuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spaţii comerciale şi de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă şi multe privaţiuni de către cetăţenii României. Cu ajutorul inflaţiei, statul român, prin Banca Naţională a României, a pus pe butuci fabricile şi uzinele, întregul capital productiv al ţării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernanţi şi de străini, la preţuri de nimic.
Cu ajutorul aceleiaşi inflaţii, statul român, în mai puţin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor şi pensiilor, astfel încât majoritatea cetăţenilor României a fost adusă în stare de sărăcie, în imposibilitatea de a economisi şi de a investi, pentru crearea de capacităţi de producţie şi de locuri de muncă. Au fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, astfel încât peste 3 milioane de români au fost obligaţi să ia drumul străinătăţii, în căutarea unui loc de muncă.
Rezultatul final al acestui proces de distrugere şi jefuire este acela că România a fost adusă în stare de colonie, iar majoritatea poporului român a fost adusă în stare de sclavie. Cea mai mare parte a capitalului utilizat pe teritoriul României se află în proprietatea străinilor, a transnaţionalelor, ceea ce face ca şi cea mai mare parte a avuţiei create în România să intre în proprietatea străinilor şi să plece din ţară. Înstrăinarea capitalului naţional a determinat şi înrăutăţirea nemaiîntâlnită a raportului dintre remuneraţia muncii şi remuneraţia capitalului. În România, ponderea salariilor, pensiilor şi celorlalte venituri derivate din salarii în produsul intern brut (PIB) este de sub o treime, restul fiind profituri, în timp ce în Elveţia, de exemplu, ca şi în alte ţări civilizate ale lumii, ponderea profiturilor este de sub o treime, restul revenind salariilor, pensiilor şi altor venituri derivate din salarii.
Starea actuală dezastruoasă a economiei şi societăţii româneşti a fost determinată de modul defectuos în care a fost concepută Constituţia adoptată în 1991 şi revizuită în 2003, de modul în care această Constituţie a definit raportul dintre popor şi stat, de modul în care au fost definite atribuţiile diferitelor componente ale statului şi relaţiile dintre acestea. A fost creat, astfel, un stat scăpat total de sub controlul poporului, un stat controlat de mafia politică şi financiară creată, la rândul ei, prin hoţia numită privatizare.
Deşi, în Constituţia României, la articolul 1, se prevede că România este stat democratic, oricine poate vedea că această prevedere este o vorbă goală, care nu are nicio legătură cu realitatea. Un stat democratic este un stat în care puterea politică, puterea de a stabili norme de convieţuire socială, de a adopta şi aplica legile care să reglementeze relaţiile dintre cetăţeni şi dintre cetăţeni şi stat aparţine poporului (demos = popor; kratos = putere). Poporul român a fost deposedat de puterea politică, care a fost acaparată de autorii loviturii de stat din decembrie 1989 şi este menţinută în ghearele acestora, prin statul creat de ei.
Uzurpatorii puterii politice a poporului român au folosit statul român pentru a acapara capitalul acumulat de români până în 1989, ca şi profiturile realizate de acest capital, după 1989. Toată această avuţie a fost trecută în proprietatea privată a minorităţii autohtone, formată din cei care s-au instalat la conducerea statului român şi a străinilor, care au cumpărat la preţuri de nimic cea mai mare parte a capitalului furat de către guvernanţi de la poporul român, prin Legea nr. 15/1990. În felul acesta, a fost creată o pătură minoritară foarte bogată, oligarhia, care deţine cea mai mare parte a capitalului utilizat în România şi care controlează total şi statul român. Aşa se face că, în prezent, în România funcţionează nu un stat democratic, al poporului, ci un stat oligarhic (oligos = puţin; arche = putere), un stat al minorităţii îmbogăţite prin jaful denumit privatizare.
(2)Principii fundamentale
Scoaterea poporului român din marasmul economic, politic, social şi moral în care a fost adus de statul român uzurpator necesită schimbarea, din temelii, a legii fundamentale a societăţii româneşti, a Constituţiei României. Acestui scop îi răspunde iniţiativa legislativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei României, pe care o propunem spre aprobarea poporului român.
La baza proiectului de revizuire sunt aşezate următoarele principii fundamentale:
1.Statul este creat de popor. Statul există şi funcţionează sub controlul poporului. Raţiunea de a fi a statului este să slujească poporul, să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să furnizeze servicii de uz şi de interes public pentru toţi cetăţenii săi.
2.Poporul poate să-şi exercite controlul asupra statului, asupra puterii politice, dacă şi numai dacă el, poporul, deţine şi puterea economică, dacă este proprietar asupra capitalului. Constituţia trebuie să dispună mecanismele juridice şi financiare prin care poporul să devină şi să rămână proprietar al capitalului utilizat în economia naţională.
3.Statul este constituit din mai multe componente, numite autorităţi ale statului, complet separate una de alta şi total independente una faţă de alta, care se controlează reciproc şi toate sunt controlate de popor. Se propune ca statul român să fie constituit din nouă componente: legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, morală, statistică, ştiinţifică.
4.România este patria poporului român. Statul român este obligat să apere teritoriul naţional al poporului său, să acţioneze necontenit pentru Reîntregirea Patriei cu teritoriile rupte din trupul ţări] de către participanţii la cel de al Doilea Război Mondial.
5.În România funcţionează o economie democratică, în care majoritatea capitalului se află în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor.
(3)Românii, stăpâni pe capitalul şi teritoriul naţional şi pe resursele naturale ale ţării
Cea mai importantă prevedere a proiectului de revizuire constă în reconstituirea drepturilor de proprietate ale poporului român asupra capitalului naţional, asupra teritoriului naţional şi asupra resurselor naturale ale ţării. Numai reconstituirea drepturilor de proprietate asupra capitalului, pământului şi resurselor naturale ale ţării va face posibilă şi recâştigarea celorlalte drepturi şi libertăţi ale românilor.
(4)Împroprietărirea cetăţenilor cu capital productiv
Proiectul prevede constituirea Fondului naţional de capital distributiv, în care va fi colectată o cincime din produsul intern brut al ţării, în principal, prin instituirea impozitului progresiv pe proprietăţi. Sumele băneşti colectate în acest Fond vor fi folosite pentru împroprietărirea cetăţenilor români cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, licenţe, brevete etc. Scopul urmărit, prin această împroprietărire, este unul triplu: a) constituirea unei surse sigure şi permanente pentru investiţii productive în sectorul privat al economiei naţionale; b) despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul şi profiturile de care au fost deposedaţi, prin aşa-zisa privatizare; şi c) construcţia economiei democratice, o economie în care majoritatea capitalului să intre şi să rămână în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor ţării. Trecerea capitalului, a puterii economice, în mâinile celor mulţi, ale poporului, va crea temelia trainică a statului democratic, a statului poporului.
Statul român va fi obligat să recupereze întregul capital pe care şi l-a însuşit prin Legea nr. 15/1990 şi pe care l-a vândut, prin legile privatizării. Capitalul vândut ilegal va fi confiscat. Capitalul vândut legal va fi răscumpărat. Răscumpărarea va fi făcută cu bani de la Fondul naţional de capital distributiv. Capitalul recuperat va fi trecut în patrimoniul Fondului naţional de pensii publice, până la completarea activului net al acestui Fond, şi în patrimoniul Fondului naţional de capital distributiv şi, ulterior, în proprietatea privată a cetăţenilor ţării.
(5)Statul este administrator al proprietăţii publice
În goana lor după jaf şi îmbogăţire, guvernanţii români au inventat ceea ce ei numesc proprietatea PRIVATĂ a statului. Nu s-au mulţumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în aşa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei şi străinii, la preţuri subevaluate.
Proiectul de lege propus de cetăţeni pentru revizuirea Constituţiei desfiinţează această aşa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuţie, ca atare nu poate fi proprietar asupra niciunui fel de bunuri. Numai cetăţenii, numai poporul produce avuţie. Numai el, poporul, poate fi proprietar. El, poporul, hotărăşte ca o parte din avuţia creată de el să intre în proprietatea publică, a tuturor cetăţenilor ţării, sau a comunităţilor locale. El, poporul, prin Constituţie, încredinţează statului şi autorităţilor publice locale, spre folosinţă sau spre administrare, bunurile aflate în această proprietate publică. Statul nu este proprietar. Statul este numai utilizator sau administrator al bunurilor aflate în proprietatea publică, a poporului.
(6)Statul nu este nici comerciant, nici negustor
Statul nu poate vinde bunurile aflate în proprietatea publică, a poporului. Bunurile intrate în proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit până la completa lui uzură, când este scos din funcţiune şi casat, conform prevederilor legii. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit în scopul pentru care a fost creat sau achiziţionat, acela de a furniza bunuri şi servicii cetăţenilor, de uz şi de interes public.
(7)Resursele naturale, exploatate prin regii ale statului român
Proiectul de lege propus obligă statul român să exploateze şi să valorifice resursele naturale ale ţării prin forţe proprii, respectiv prin regii autonome, subordonate guvernului sau autorităţilor publice locale. Proiectul propune, de asemenea, reconstituirea tuturor regiilor autonome în sectoarele economice de importanţă strategică sau cu caracter de monopol.
(8)Fondul naţional de pensii publice. Dreptate pentru pensionari
Statul român postdecembrist şi-a însuşit, prin Legea nr. 15/1990, şi capitalul acumulat de statul comunist din contribuţiile de asigurări sociale ale cetăţenilor ţării. Actualii pensionari ai României au fost de două ori deposedaţi, furaţi. Li s-a furat şi capitalul acumulat din contribuţiile pentru pensii şi capitalul acumulat din profiturile realizate de întreprinderile în care au muncit ca salariaţi, în timpul regimului comunist. Normal ar fi fost ca, în 1990, să se calculeze valoarea, la zi, a Fondului naţional de pensii publice şi, cu această valoare, fondul să fi devenit acţionar la societăţile comerciale create din fostele întreprinderi de stat. În felul acesta, pensionarii României şi-ar fi primit pensiile de la fondul lor de pensii, nu din contribuţiile actualilor salariaţi. Guvernanţii au preferat să le fure banii şi să-i transforme pe pensionari în cerşetori ai aşa-zisului buget de asigurări sociale. Mai mult, au învrăjbit societatea românească, instigând generaţia tânără împotriva celei vârstnice, prezentată ca fiind întreţinută de actualii salariaţi.
Statul român trebuie obligat să repare marea nedreptate făcută actualilor şi viitorilor pensionari ai ţării. În acest sens, proiectul cetăţenesc de revizuire a Constituţiei prevede crearea Fondului naţional de pensii publice. Statul va trebui să calculeze valoarea actuală a activului net al Fondului naţional de pensii publice. Cu această valoare, Fondul va deveni acţionar la societăţile comerciale create prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990. Proiectul interzice obligarea cetăţenilor să contribuie la fonduri private de pensii.
(9)Mai multe fonduri naţionale, destinate reconstrucţiei ţării
Statul român va trebui să creeze şi un Fond naţional de asigurări de sănătate şi un Fond naţional de şomaj, în care să fie colectate contribuţiile participanţilor la aceste fonduri. Disponibilităţile băneşti ale acestor fonduri, ca şi cele ale Fondului naţional de pensii publice vor fi depozitate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi vor fi folosite pentru acordarea de credite întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru construirea de capacităţi de producţie şi crearea de locuri de muncă.
Se propune şi crearea unui Fond naţional de mediu, care va fi alimentat cu sumele plătite ca amenzi de către poluatori şi va finanţa proiectele de refacere a mediului, precum şi a Fondului naţional pentru inovare, care va fi alimentat din redevenţele încasate pentru fabricarea şi comercializarea produselor şi tehnologiilor create prin proiectele finanţate de Fond.
Proiectul propune şi crearea unui Fond naţional valutar de rulment, constituit din numerar în valută, la dispoziţia Guvernului României, care să poată fi utilizat în caz de război, de mobilizare, de asediu sau de urgenţă. Această propunere se corelează cu aceea referitoare la constituirea rezervei internaţionale a României numai din aur, prin renunţarea la rezerva oficială valutară, vulnerabilă, având în vedere starea actuală şi previzibilă a sistemului financiar internaţional.
(10)Sistem financiar subordonat intereselor cetăţenilor
Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei propune schimbări radicale în construcţia sistemului financiar al ţării.
Proiectul impune instituirea controlului poporului asupra întregului sistem financiar, inclusiv asupra Băncii Naţionale a României. Sistemul financiar trebuie transformat din instrument de jefuire a poporului în instrument de apărare a veniturilor şi capitalurilor cetăţenilor, a dreptului poporului român de a fi stăpân pe avuţia pe care o creează prin munca sa, în ţara sa.
(11)Credite numai în lei, pentru investiţii productive
Proiectul dispune folosirea numai a monedei naţionale, leul, în efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi, ca şi în acordarea de credite. Acordă dreptul de a crea bani numai Băncii Naţionale a României. Obligă băncile care activează în România să acorde credite numai în lei şi numai pentru investiţii, pentru crearea de capacităţi de producţie. Singurele instituţii care pot acorda credite pentru consum sunt casele de ajutor reciproc, ca asociaţii nonprofit, care acordă credite numai membrilor lor.
(12)Tezaurul de aur al poporului să fie păstrat în ţară
Având în vedere că rezervele de aur ale ţării au fost scoase din ţară şi că cea mai mare parte a rezervelor valutare ale ţării sunt constituite din aşa-zise "valori mobiliare", adică hârtii emise de diverse state şi instituţii financiare internaţionale, a căror valoare poate fi spulberată de orice ţeapă prezentată sub denumirea de "criză financiară", o bună parte din aceste rezerve fiind făcute cu bani împrumutaţi de către Banca Naţională a României de la FMI, proiectul de lege propus dispune aducerea în ţară a rezervei de aur, vânzarea hârtiilor (valori mobiliare), de care statul şi poporul român nu au nevoie şi rambursarea împrumuturilor de la FMI şi alte instituţii de acelaşi fel, astfel încât rezervele internaţionale ale României să fie constituite din valori reale, din aur, păstrat în ţară. Se propune trecerea rezervelor internaţionale ale României din administrarea Băncii Naţionale a României în administrarea Ministerului de Finanţe.
(13)Statul să funcţioneze cu bugete echilibrate, fără împrumuturi
Proiectul propune obligarea statului român să funcţioneze cu bugete echilibrate sau cu excedente. Statul român şi autorităţile publice locale nu se pot împrumuta decât în situaţii deosebite, în stare de război, de asediu sau de urgenţă.
În proiect sunt introduse prevederi menite să pună ordine în activitatea unor componente importante ale sistemului financiar al ţării, care să nu mai poată fi folosite de către guvernanţi şi "băieţii deştepţi" pentru manipularea preţurilor pe pieţele financiare şi jefuirea cetăţenilor.
(14)O reală şi completă separaţie şi independenţă a puterilor în stat
În prezent, Parlamentul (puterea legislativă) numeşte guvernul, deci puterea executivă. Tot parlamentul numeşte membrii Curţii Constituţionale (putere judecătorească), membrii Consiliului Superior al Magistraturii (putere judecătorească), membrii Consiliului Audiovizualului (putere mediatică), membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României (putere financiară). Preşedintele României (putere executivă) numeşte judecătorii şi procurorii (putere judecătorească) etc. Aici, în acest amestec al puterilor în treburile celorlalte, în această "coabitare" a puterilor în stat se află principalul izvor al cancerului corupţiei generalizate care ucide, treptat, dar sigur, societatea românească.
Proiectul propus stabileşte o reală şi completă separaţie a puterilor statului, o reală şi completă independenţă a acestora. Toţi cetăţenii care vor exercita puterea încredinţată de popor acestor componente ale statului sunt aleşi de popor. Nicio putere nu mai numeşte "reprezentanţi" ai poporului în celelalte puteri. Poporul îşi va alege singur, direct, pe toţi reprezentanţii săi, în toate puterile, în toate componentele statului. Poporul va alege direct, prin vot, şi membrii Parlamentului (putere, autoritate legislativă), şi pe Preşedintele României (autoritate executivă), şi pe toţi conducătorii celorlalte autorităţi ale statului: judecătorească, mediatică, financiară, electorală, morală, statistică, ştiinţifică. Parlamentul României va face legi şi nimic altceva. Preşedintele României va exercita puterea executivă şi nimic altceva. Magistraţii vor face dreptate şi nimic altceva. Autoritatea Mediatică va asigura informarea corectă a poporului român şi nimic mai mult.
(15)România, continuatoare a statului naţional şi unitar constituit în 1918
Iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei României consfinţeşte dreptul românilor de a fi stăpâni pe teritoriul lor naţional. Iniţiativa stabileşte că România este continuatoarea statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatul Ţării la Chişinău pe 27 martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.
(16)Reîntregirea Patriei, drept al poporului şi obligaţie a statului român
Proiectul legislativ propus exprimă dreptul şi angajamentul poporului român de a milita şi a acţiona, paşnic, pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional.
(17)România este deja regionalizată, conform cerinţelor UE
Proiectul propus consfinţeşte faptul că, în România, au fost create regiuni de dezvoltare, în concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României şi ale Uniunii Europene, stabileşte că aceste regiuni de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. Ele constituie cadrul de elaborare a politicilor de dezvoltare regională şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene. Prin crearea acestor regiuni de dezvoltare, România şi-a îndeplinit obligaţiile asumate, în acest domeniu, astfel că nu mai este nevoie de niciun fel de "regionalizare" a României.
(18)Poporul român are dreptul să ştie cine primeşte cetăţenia română
Proiectul de revizuire consfinţeşte dreptul poporului de a cunoaşte numele persoanelor cărora statul român le acordă cetăţenia română. În acest sens, statul este obligat să publice, în fiecare an, lista persoanelor cărora statul român le-a acordat cetăţenie, la cerere sau prin adopţie, cu precizarea cetăţeniilor pe care le-au mai deţinut sau le deţin, ca şi a prenumelor părinţilor.
(19)Partide politice fără finanţare de la buget, fără criterii etnice
Se propun noi norme referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea partidelor politice. Se propune interzicerea constituirii de partide politice pe criterii etnice, interzicerea finanţării de la buget a partidelor politice, tratament egal pentru toate partidele politice înregistrate, conform legii.
(20)Două zile naţionale, pe 9 Mai, Ziua Independenţei, şi 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri. Imnul naţional "Trei culori"
Se propune ca România să aibă două zile naţionale: 9 Mai, Ziua Independenţei, şi 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri, Imnul naţional al României să fie "Trei culori", cu muzica şi versurile compozitorului Ciprian Porumbescu, iar stema ţării să fie imprimată pe culoarea galben a tricolorului.
(21)Crimele împotriva poporului român, imprescriptibile
Proiectul de revizuire propune ca, chiar în articolul 15 al Constituţiei, care deschide titlul referitor la drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor României, să se precizeze că faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, precum şi faptele care conduc la subminarea economiei naţionale şi a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile. Dreptul de acţiune începe de la data comiterii acestor fapte.
(22)Informaţia publică, sub controlul poporului
Având în vedre rolul pe care îl are informaţia în societatea actuală, mai ales manipularea politică a maselor prin intermediul televiziunii, ca şi al celorlalte mijloace mass-media, proiectul propune includerea puterii media printre componentele statului român. În acest sens, se propune crearea Autorităţii Mediatice, care va funcţiona sub controlul poporului, având ca misiune garantarea informării corecte a cetăţenilor ţării de către toţi furnizorii de servicii media autorizaţi de statul român. Preşedintele Autorităţii Mediatice va fi ales de popor, prin vot direct, universal, secret, liber exprimat, ca şi Preşedintele României.
Se propune şi crearea Serviciului Naţional de Presă, Radio şi Televiziune, care va funcţiona ca instituţie publică autonomă, sub controlul poporului, scos complet de sub influenţa politicienilor, dar şi de sub influenţa mogulilor din mass-media. Acest serviciu va avea obligaţia să furnizeze, gratuit, cetăţenilor României, prin publicaţii proprii, agenţii de presă, posturi de radio şi televiziune, toate informaţiile de care cetăţenii au nevoie, pentru a lua decizii corecte, care să-i ajute să se încadreze, cu succes, în societatea în care trăiesc. Şi directorul acestui serviciu va fi ales de popor.
Se propune ca manipularea, insulta şi calomnia să fie sancţionate, conform legii.
(23)Hrană sănătoasă, fără substanţe toxice şi otrăvitoare
Pentru o mai bună exercitare a dreptului cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii, se propune obligarea statului să ia măsuri care să asigure accesul neîngrădit al cetăţenilor la o hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare, accesul la alimente naturale, la apă curată şi la aer curat.
(24)Vot la urne, dar şi prin corespondenţă
În vederea îmbunătăţirii vieţii politice, a modului în care este guvernată ţara, se propune ca participarea la vot să se facă şi prin corespondenţă, care să permită participarea la vot a tuturor cetăţenilor ţării, inclusiv a celor plecaţi, temporar, din ţară.
(25)Maximum două mandate, pentru toate funcţiile elective
Cu acelaşi scop, al îmbunătăţirii modului cum este guvernată ţara, se propune limitarea numărului de mandate la două, pentru toate funcţiile elective din statul român. Se propune, de asemenea, ca orice persoană care a fost aleasă pe listele unui partid politic să-şi piardă mandatul dacă părăseşte partidul în cauză.
Pentru o mai bună exercitare a drepturilor de asociere şi de iniţiativă economică sunt prevăzute clauze care interzic orice fel de avize din partea instituţiilor publice executive la înregistrarea asocierilor şi a agenţilor economici.
(26)Căsătorie numai între bărbat şi femeie
Ţinând seama de rolul de neînlocuit pe care îl are familia în creşterea, educaţia şi instruirea copiilor, a tinerei generaţii de români, se propune ca, în România, căsătoria să se poată încheia numai între bărbat şi femeie, care au împlinit vârsta de 18 ani.
(27)Parlament unicameral. Maximum 300 de parlamentari
Proiectul propune ca Parlamentul României să fie format dintr-o singură cameră, Camera Reprezentanţilor, compusă din maximum 300 de membri, în conformitate cu rezultatul referendumului naţional din 22 noiembrie 2009.
(28)Expertiza profesională, prezentă în toate structurile statului
Se propune ca în toate autorităţile statului să funcţioneze consilii consultative, constituite din experţi în domeniile respective, aleşi de organizaţiile profesionale şi de asociaţiile comunitare, validaţi de preşedinţii autorităţilor în cauză. Mandatul membrilor acestor consilii este de 6 ani, astfel încât să se asigure continuitatea aplicării expertizei lor în elaborarea politicilor publice.
Aceeaşi expertiză va fi prezentă şi în consiliile de supraveghere ale fondurilor naţionale create potrivit prevederilor constituţionale.
(29)O reală democraţie participativă
Controlul poporului asupra statului se va realiza nu numai prin alegerea directă, de către popor, a tuturor reprezentanţilor săi în toate componentele, în toate autorităţile statului, dar şi prin creşterea participării directe a poporului, a cetăţenilor la procesul de legiferare, de stabilire a normelor de convieţuire socială. În acest sens, proiectul de revizuire prevede că poporul are dreptul, oricând, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional, sau local, cetăţenii având dreptul la iniţiativă legislativă. Proiectul obligă Parlamentul să ia în dezbatere iniţiativele legislative ale cetăţenilor, în caz de refuz Parlamentul fiind dizolvat. Mai mult, în cazul în care Parlamentul respinge o iniţiativă legislativă a cetăţenilor, Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendum pentru adoptarea sau respingerea proiectului respins de Parlament. Dacă proiectul este aprobat, de popor, prin referendum, Parlamentul este dizolvat. Şi mai mult. Toate persoanele alese în funcţii publice pot fi demise, oricând, de cetăţeni, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care au fost alese.
Pentru supravegherea modului în care autorităţile statului şi autorităţile locale îşi îndeplinesc obligaţiile legale şi angajamentele electorale se propune constituirea asociaţiilor comunitare, ca organisme ale exercitării democraţiei directe. Toţi cetăţenii cu drept de vot vor fi membri ai asociaţiei comunitare din localitatea în care trăiesc. Asociaţiile comunitare îşi constituie uniuni judeţe şi Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, în care va funcţiona Sfatul Ţării, ca organ consultativ al Uniunii.
Proiectul de constituţie a fost elaborat astfel încât să reprezinte un model de stat organic care permite optimizarea eforturilor cu maximizarea rezultatelor. De aceea modelul s-a structurat pe o modelare matematică a sustenabilităţii ce permite proiectarea de programe şi de soluţii de ieşire din criză pe un cadru instituţional eficient şi uman. Principalele principii luate în considerare în modelarea sistemului constituţional au fost:
- principiul conservării şi promovării valorilor naţionale;
- principiul conservării şi eficientizării statului;
- principiul conservării echilibrelor funcţionale prin managementului crizelor;
- principiul promovării unei economii sustenabile şi al asigurării calităţii;
- principiul egalităţii şanselor şi al respectării drepturilor fundamentale;
- principiul selecţiilor pozitive în administrarea ţării pe criteriile competenţei, responsabilităţii, calităţii în muncă şi al implicării sociale;
- principiul competiţiei pozitive în managementul naţional;
- principiul economisirii şi optimizării resurselor prin respectul valoric şi eliminarea redundanţelor şi a risipei;
- principiul respectului faţă de: natură, cultură, proprietate, produsul unei munci bine făcute;
- principiul optimizării efortului şi al inovării sustenabile;
- principiul suveranităţii şi independenţei;
- principiul cooperării cu terţe state pe programe de interes comun.
Vectorii constituţionali ce consolidează ansamblul structural sunt:
- sector financiar, administrarea eficientă în timp real;
- sector judecătoresc, împiedicarea crizelor şi dezastrelor naturale, economice, sociale;
- mass-media, promovarea inovării tehnologice şi a rezultatelor deosebite;
- legislativul, proiectarea sistemului ce asigură protejarea resurselor naturale şi regenerabile;
- managementul crizelor, promovarea tehnologiilor inovative cu feedback la mediu;
- executivul, retehnologizarea şi reprofesionalizarea la nivel naţional;
- supraveghere bancară, controlul averilor, portofolii de soluţii organizatorice şi unităţi specializate public-private;
- responsabilitatea informaţiilor transmise, sprijinirea prin venture capital a programelor inovative şi testarea efectelor colaterale;
- avansarea de către experţi de propuneri de proiecte discutate public, trecerea la tehnologii neinvazive şi sustenabile;
- parteneriate public-private, reţele profesionale, recuperarea mediului cu ajutor tehnologic;
- structuri de acţiune ale societăţii civile, introducerea tehnologiilor sustenabile şi retehnologizarea la nivel naţional;
- fonduri de buffer, programe de alertă şi intervenţie şi derulare a programelor de dezvoltare.
Ne exprimăm convingerea că adoptarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, pe care îl propunem, va îmbunătăţi radical funcţionarea statului român, a întregii societăţi româneşti, va scoate poporul român din sărăcie şi umilinţă şi îl va propulsa pe calea libertăţii, a demnităţii, a progresului, a civilizaţiei şi bunăstării.
(30)Membrii Comitetului de iniţiativă:

1.Avrămuţă Cezar-Cătălin

2.Bălăceanu Virgil

3.Bălin Gheorghe

4.Boboc Petrache

5.Chelaru Mircia

6.Cojocaru Constantin

7.Colceag Florian

8.Colceag Dorina-Olga

9.Dima Petrică

10.Dobra Nicolae

11.Dumitrescu Florea

12.Dumitrescu Ştefan

13.Enache Emanuel-Lucian

14.Florescu Giani-Mircea

15.Gheorghiu Ioan

16.Ilie Marian

17.Manea Dumitru

18.Mihail Georgeta

19.Mihăilă Mihai

20.Mocanu Andrei-Mădălin

21.Moldovanu Cezărel

22.Moldovan Ciprian

23.Nae Emil-Marian

24.Năstase Gabriel

25.Onofrei Ghiocel

26.Popa Elena

27.Popovici Denisa

28.Rîşniţă Gheorghe

29.Rotaru Neculai

30.Seba Claudia Laura

31.Stana Ştefan

32.Stăneci-Traşcă Dumitru

33.Taftă Lucian

34.Traşcă Cristian

35.Ungureanu Dan-Constantin

36.Voicu Mihai

37.Volf Luiza-Tanţa

PARTEA 2: INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ - LEGE privind revizuirea Constituţiei României
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I
Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel:
1.Înainte de titlul I se introduce un preambul, cu următorul cuprins:
"PREAMBUL
Noi, poporul român,
conştienţi de răspunderea noastră în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, mulţumind strămoşilor pentru că au creat pentru noi România şi civilizaţia românească, dorind să asigurăm libertatea, demnitatea, bunăstarea şi fericirea noastră şi a urmaşilor noştri, să construim un statal nostru, naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil şi democratic, clădit pe temelia valorilor civilizaţiei româneşti, slujitor competent şi responsabil al drepturilor şi intereselor noastre, capabil să se integreze cu demnitate în familia statelor suverane ale Uniunii Europene,
ştiind că singura cale prin care putem stăpâni şi apăra libertatea, demnitatea, bunăstarea şi fericirea, drepturile câştigate prin sângele strămoşilor asupra teritoriului naţional, asupra resurselor naturale ale acestui pământ şi asupra avuţiei pe care am creat-o şi pe care o creăm, prin munca noastră, este construcţia economiei democratice, prin împroprietărirea cu capital a tuturor cetăţenilor, astfel încât majoritatea capitalului să rămână, pentru totdeauna, în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor,
înţelegând că numai deţinând puterea economică, poporul român va deţine şi puterea politică, va controla şi statul său şi îşi va impune şi propriile sale valori morale: credinţa; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; Spiritul de iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare,
am hotărât, prin referendum, să adoptăm prezenta Constituţie a României."
2.Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil, democratic şi social.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica. Forma de guvernământ poate fi modificată prin referendum naţional.
(3) Statul român este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizaţiei româneşti: credinţa, demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul: cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare.
(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separaţiei, independenţei şi echilibrului autorităţilor statului - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, ştiinţifică - în cadrul democraţiei constituţionale. Autorităţile statului sunt cele stabilite prin Constituţie. Între ele nu există raporturi de subordonare ierarhică, ci numai relaţii de colaborare şi de control reciproc.
(5) România este stat de drept, în care respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale, a legilor şi a hotărârilor judecătoreşti este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care legile şi hotărârile judecătoreşti sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităţilor şi instituţiilor statului."
3.După articolul 1 se introduce un nou articol, 1.1, astfel:
Denumirea articolului va fi "Uniunea Europeană".
- Articolul va avea următorul cuprins:
"(1) România este stat membru al Uniunii Europene.
(2) România aplică prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări ale Uniunii, stabilite în conformitate cu prevederile tratatelor constitutive.
(3) Revizuirea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene se aprobă de poporul român, prin referendum.
(4) Poporul român poate hotărî, prin referendum, retragerea României din Uniunea Europeană, în cazul în care consideră Că reglementările sau acţiunile Uniunii Europene contravin intereselor sale, cu respectarea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii."
4.Articolul 2 se modifică şi se completează astfel:
- Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului, care 0 exercită prin referendum, ca instrument al democraţiei directe, şi prin autorităţile statului şi autorităţile locale, constituite potrivit Constituţiei, prin alegeri libere, periodice şi corecte."
- După alineatul (1) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
"(1.1) Poporul încredinţează o parte din atributele suveranităţii sale autorităţilor statului şi autorităţilor locale, care le exercită în numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei.
(1.2) Orice încălcare a mandatului încredinţat autorităţilor statului şi autorităţilor locale va fi sancţionat de popor, prin referendum, potrivit Constituţiei."
5.După articolul 2, se introduce un nou articol, 2.1, astfel:
- Denumirea articolului va fi "Referendumul".
- Articolul va avea următorul cuprins:
"(1) Poporul îşi exprimă voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional sau local, prin referendum, organizat potrivit Constituţiei şi legii.
(2) Referendumul local se organizează la nivelul comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, la cererea primarului, a voievodului, a unui sfert din numărul consilierilor locali, respectiv judeţeni, sau la cererea a cel puţin 5% din numărul cetăţenilor cu drept de vot ai comunei, oraşului, municipiului sau judeţului respectiv.
(3) Referendumul naţional se organizează la iniţiativa Preşedintelui României, la iniţiativa a cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot sau, din oficiu, de către Autoritatea Electorală, în situaţiile prevăzute în Constituţie.
(4) Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendumul iniţiat potrivit Constituţiei, în termen de 45 zile de la data înregistrării iniţiativelor la această Autoritate sau la termenele prevăzute în Constituţie.
(5) Referendumul, organizat potrivit Constituţiei, este valabil şi îşi produce efectele în sensul hotărât de majoritatea celor înscrişi pe listele electorale permanente care au participat la referendum şi şi-au exprimat în mod valabil votul. La referendum participă şi cetăţenii care au domiciliul sau reşedinţa ori călătoresc în străinătate şi sunt înscrişi pe listele electorale suplimentare. La referendum, opţiunile de vot vor fi prezentate pe buletinele de vot în aşa fel încât votanţii înscrişi pe listele electorale să poată alege exprimându-şi opţiunea prin «DA» sau «NU».
(6) Voinţa exprimată de alegători prin referendum, validat ca fiind legal, este obligatorie pentru toate autorităţile statului şi autorităţile locale.
(7) O lege sau hotărâre aprobată prin referendum poate fi modificată, completată sau abrogată doar printr-un alt referendum."
6.Articolul 3 se modifică şi se completează astfel:
- Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional."
- Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în localităţi - comune şi oraşe - şi judeţe. Comunele sunt compuse din unul sau mai multe sate. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii."
- După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
"(3.1) Reorganizarea teritoriului naţional, sub aspect administrativ, se aprobă prin referendum naţional."
7.După articolul 3 se introduce un nou articol, 3.1, astfel:
- Denumirea articolului va fi: "Reîntregirea Patriei".
- Articolul va avea următorul cuprins:
"(1) Statul român este continuatorul statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatul Ţării la Chişinău pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.
(2) Poporul român militează şi acţionează, necontenit şi paşnic, pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional."
8.După articolul 3.1 se introduce un nou articol, 3.2, astfel:
- Denumirea articolului va fi: "Regiunile de dezvoltare".
- Articolul va avea următorul cuprins:
"(1) Pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare, care sunt unităţi de planificare a dezvoltării regionale şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene.
(2) Atribuţiile, denumirile şi componenţa regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege, care poate fi modificată prin referendum naţional."
9.Articolul 5 se modifică şi se completează astfel:
- Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de lege, adoptată prin referendum naţional."
- După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:
"(1.1) Statul român ţine evidenţa persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română, la cerere sau prin adopţie, şi publică lista completă a acestor persoane în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetăţeniile străine pe care persoanele în cauză le deţin sau le-au deţinut, înainte de primirea cetăţeniei române, precum şi prenumele celor doi părinţi ai persoanelor în cauză. În prima listă, publicată la sfârşitul anului în care intră în vigoare prezenta lege, sunt cuprinse toate persoanele care au primit cetăţenia română începând cu data de 24 ianuarie 1859 până la sfârşitul anului în care se publică lista.
(1.2) Etnicii români care au locuit sau locuiesc în teritorii care au făcut parte din teritoriul României nu au pierdut cetăţenia română. Tuturor cetăţenilor care arată că se află în această situaţie şi descendenţilor acestora li se recunoaşte cetăţenia română, la cerere, de îndată, fără taxe.
(1.3) Persoanele care au participat, în orice fel, la genocidul antiromânesc de după 1944 nu pot primi cetăţenia română, dacă participarea la genocid este stabilită printr-o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă."
10.Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Statul recunoaşte şi garantează tuturor cetăţenilor săi dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţilor etnice, culturale, lingvistice şi religioase ale tuturor cetăţenilor săi trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.
(3) Etnia reprezintă comunitatea persoanelor care vorbesc aceeaşi limbă maternă.
(4) Fiecare cetăţean al României are dreptul să îşi afirme etnia şi religia, prin declararea acestora la primul recensământ organizat după data la care a împlinit vârsta de 18 ani.
(5) Beneficiază de măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase numai cetăţenii care şi-au declarat etnia şi religia, conform alineatului (4).
(6) Până la împlinirea vârstei de 18 ani, copiii îşi exercită drepturile prin intermediul părinţilor, în condiţiile legii."
11.Articolul 7 se modifică şi se completează astfel:
- Denumirea articolului va fi: "Românii din afara graniţelor statului".
- După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
"(2) Românii din teritoriile situate în afara graniţelor statului român, teritorii care fac parte din spaţiul de etnogeneză a poporului român, beneficiază de o atenţie specială din partea statului român."
12.Articolul 8 se modifică şi se completează astfel:
- Denumirea articolului va fi: "Partidele politice".
- Articolul va avea următorul cuprins:
"(1) Pluralismul politic în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.
(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, principiile democraţiei şi statului de drept.
(3) Partidele politice sunt obligate să respecte ordinea de drept existentă, dar au dreptul să urmărească schimbarea ei, pe căi democratice.
(4) Este interzisă folosirea partidelor politice ca instrumente de promovare a intereselor unor grupuri minoritare care încearcă să acapareze instituţiile statului, folosindu-le împotriva intereselor societăţii.
(5) Partidele politice sunt persoane juridice de drept privat.
(6) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii etnice sau religioase.
(7) Este interzisă funcţionarea partidelor politice care acţionează împotriva intereselor naţionale.
(8) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleaşi drepturi, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în birourile electorale şi accesul la timpi de antenă.
(9) Este interzisă finanţarea de la bugetul public naţional a partidelor politice.
(10) Partidele politice sunt finanţate exclusiv din cotizaţiile plătite de membrii lor. Cotizaţia este aceeaşi pentru toţi membrii unui partid.
(11) Este interzisă condiţionarea constituirii şi funcţionării partidelor politice de numărul de membri ai acestora.
(12) Este interzisă condiţionarea funcţionării partidelor politice de obţinerea unui anumit număr de voturi în alegeri."
13.Articolul 10 se completează astfel:
- După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins
"(2) România nu poate participa la războaie de agresiune, cotropire sau colonizare."
14.Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă normele generale acceptate ale dreptului internaţional, precum şi obligaţiile care îi revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele la care statul român urmează să devină parte se aprobă de poporul român, prin referendum. Aceste tratate nu pot avea clauze secrete.
(3) Dacă tratatul la care statul român ar urma să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, el nu poate fi ratificat decât după ce a avut loc revizuirea Constituţiei.
(4) Tratatele la care statul român este parte, aprobate şi intrate în vigoare, fac parte din dreptul intern.
(5) În interpretarea dispoziţiilor constituţionale privind drepturile şi obligaţiile cetăţenilor se va ţine seama de prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi ale celorlalte tratate la care statul român este parte.
(6) Tratatele internaţionale la care România este parte la data intrării în vigoare a prezentei legi, care conţin prevederi contrare intereselor naţionale, sunt supuse aprobării poporului, prin referendum naţional, iniţiat de cetăţeni, potrivit legii."
15.Articolul 12 se modifică astfel:
- Alineatele (2), (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:
"(2) Zilele naţionale ale României sunt 9 mai şi 1 decembrie.
(3) Imnul naţional al României este «Trei culori», cu muzica şi versurile de Ciprian Porumbescu.
(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi."
16.Articolul 13 se completează astfel:
- După alineatul (1) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins:
"(2) Dezbaterile publice în cadrul organismelor deliberative ale statului şi ale autorităţilor locale se fac în limba română.
(3) Învăţarea, cunoaşterea şi folosirea limbii române în raporturile de serviciu cu ceilalţi cetăţeni români este obligatorie pentru toţi cetăţenii României.
(4) Limba maternă poate fi folosită în raporturile dintre cetăţenii care aparţin aceleiaşi etnii.
(5) Orice cetăţean român are dreptul de a pretinde ca, în raporturile cu el, ceilalţi cetăţeni români să folosească limba română."
17.Articolul 14 se completează astfel:
- După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
"(2) Capitala poate fi schimbată prin referendum naţional."
18.Articolul 15 se modifică şi se completează astfel:
- După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
"(1.1) Legalitatea este subordonată binelui individual şi naţional."
- După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins:
"(3) Este înlăturată orice prescripţie pentru fapte comise după 23 august 1944 de persoanele care au împiedicat denunţarea, cercetarea şi condamnarea infracţiunilor.
(4) Faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, faptele care au condus la subminarea economiei naţionale, a patrimoniului spiritual şi a puterii de stat, care au produs distrugerea şi înstrăinarea capitalului naţional constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile.
(5) Încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor României în timpul regimului comunist sau ulterior, precum şi protejarea responsabililor de aceste abuzuri, care ar fi trebuit judecaţi, sunt delicte imprescriptibile.
(6) Statul este obligat să adopte legi prin care să fie precizate sancţiunile ce trebuie aplicate tuturor funcţionarilor publici, aleşi sau numiţi, care se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor garantate prin Constituţie."
19.Articolul 16 se modifică şi se completează astfel:
- Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Funcţiile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară."
- Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
"(4) Cetăţenii Uniunii Europene rezidenţii în România care îndeplinesc cerinţele legii au dreptul de a alege şi a fi aleşi în autorităţile locale."
- După alineatul (4) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
"(5) Persoanele care, potrivit hotărârilor judecătoreşti, rămase definitive, au dobândit averi prin încălcarea legii sau nu au putut justifica averile dobândite, cele care au fost condamnate pentru infracţiuni contra siguranţei statului, pentru acte de corupţie, pentru conflict de interese sau pentru incompatibilitate nu pot ocupa funcţii publice timp de 10 ani, începând cu data rămânerii definitive a acestor hotărâri judecătoreşti.
(6) Persoanele care ocupă funcţii publice răspund material şi penal pentru prejudiciile create statului sau cetăţenilor în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, potrivit legii."
20.Articolul 17 se completează astfel:
- După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
"(2) Cetăţenii români nu pot deţine o altă cetăţenie dacă aceasta le creează obligaţii contrare intereselor României."
21.Articolul 19 se modifică astfel:
- Alineatul (2) se abrogă.
- După alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
"(5) Statul român este obligat să întreprindă toate demersurile necesare pentru a obţine extrădarea cetăţenilor români găsiţi vinovaţi pentru orice delicte şi pentru repatrierea integrală a valorilor scoase ilegal în afara ţării."
22.Articolul 20 se abrogă.
23.Articolul 21 se modifică astfel:
- Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, fără plata vreunei taxe."
- Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor intr-un timp optim şi previzibil."
- Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
"(4) Jurisdicţiile administrative speciale sunt facultative şi gratuite."
24.Articolul 22 se completează astfel:
- După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
"(1.1) Dreptul la integritate fizică şi psihică nu poate fi restrâns în niciun mod, nici chiar în condiţiile articolului 53."
25.Articolul 23 se modifică astfel:
- Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
"(4) În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de instanţa de judecată competentă în condiţiile legii în cursul procesului penal."
26.Articolul 24 se modifică şi se completează astfel:
- Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, şi de a dispune de timpul şi de înlesnirile necesare pentru pregătirea apărării."
- După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
"(3) În tot cursul procesului, trebuie respectat principiul egalităţii armelor între părţi.
(4) Tehnicile speciale de investigaţie, precum interceptarea convorbirilor şi comunicaţiilor telefonice, ambientale sau de orice altă natură sau utilizarea investigatorilor cu identitate protejată, pot fi folosite în tot cursul cercetării penale şi al procesului penal, pe o durată determinată, numai cu autorizarea instanţei de judecată şi sub stricta supraveghere a acesteia."
27.Articolul 26 se modifică şi se completează astfel:
- Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"(1) Statul garantează dreptul cetăţenilor la viaţă intimă, familială şi privată. Este interzisă supravegherea vieţii cetăţenilor de către autorităţile publice sau de către orice persoane fizice şi juridice române sau străine. Cetăţenii au dreptul să monitorizeze activitatea organelor statului, în totală transparenţă."
- După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
"(3) Statul garantează dreptul cetăţenilor la protecţia datelor cu caracter personal. Cetăţenii nu pot invoca protecţia datelor cu caracter personal în situaţia necesităţii apărării unui interes public al comunităţii."
28.Articolul 27 se modifică astfel:
- Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga potrivit legii, pe bază de mandat explicit şi cu penalităţi severe în caz de abuz, pentru următoarele situaţii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;
b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;
d) prevenirea răspândirii unei epidemii."
- Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Percheziţia se dispune de instanţele judecătoreşti şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege."
29.Articolul 29 se modifică astfel:
- Alineatele (1), (4) şi (5) vor avea următorul cuprins:
"(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă contrare convingerilor sale. Nicio lege nu poate introduce limitări ale acestui drept.
...........................................................
(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice acţiuni de învrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat. Ele se bucură de sprijinul statului, prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate."
30.Articolul 30 se modifică şi se completează astfel:
- Alineatul (2) va avea următorul cuprins: