• Cont nou
• Autentificare

Decizia 87/2017 [R] referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la coroborarea dispoziţiilor art. 1.489 alin. (2) din Codul civil, art. 8 alin. (3) şi art. 18 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011)

...de vedere asupra problemei de drept, pentru a nu fi în situaţia unei recuzări după repunerea cauzei pe rol.VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie16. Jurisprudenţa Curţii de Apel Bacău - instanţa de trimitere a comunicat Decizia nr. 444 din 17 mai 2017 a Secţiei I civile......de dobânzi, fapt ce permite interpretarea că ar putea fi acordate şi dobânzi la dobânzile penalizatoare prevăzute de lege.17. Jurisprudenţa celorlalte instanţe din ţară:Curtea de Apel Alba Iulia a exemplificat practica la nivelul Secţiei I civile a Tribunalului Alba...

Decizia 60/2017 [A] referitoare la examinarea sesizării formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept constând în ''interpretarea dispoziţiilor art. 2.431 din Codul civil, prin raportare la art. 632 din Codul de procedură civilă cu privire la posibilitatea executării silite privind un drept de creanţă garantat prin contract de ipotecă legal încheiat şi care, potrivit art. 2.431 din Codul civil, constituie titlu executoriu, dacă dreptul de creanţă însuşi nu este constatat printr-un înscris care să constituie, potrivit dispoziţiilor legale, titlu executoriu''

...discuţia instanţei de apel.24. Chestiunea în cauză are caracter de noutate, în sensul că nu s-a identificat o jurisprudenţă constantă şi unitară asupra problemei în discuţie, reglementarea art. 2.431 din Codul civil fiind ea însăşi de noutate, iar......şi altul care să reprezinte garanţia oferită creditorului ipotecar, o atare situaţie ar lipsi de eficacitate contractul de ipotecă.VIII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie38. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr......a verificat şi nu se verifică practică judiciară în problema de drept care formează obiectul sesizării Tribunalului Bucureşti.39. În jurisprudenţa instanţelor s-au conturat următoarele puncte de vedere:40. Într-o primă opinie s-a apreciat că, în lipsa unui...

Decizia 20/2017 [R] referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: ''Dacă sfera de incidenţă a obligaţiei de păstrare a contraprobelor prevăzută de art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri include şi procedeele probatorii ale constatării tehnico-ştiinţifice şi care este sancţiunea ce poate fi aplicată de către instanţa de apel în cazul nerespectării obligaţiei de a păstra contraprobe''

...chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei.Din această perspectivă şi în raport cu jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a apreciat că de lămurirea chestiunii de drept ce face......administrarea numai a mijloacelor de probă prevăzute de lege, în condiţiile stabilite de Codul de procedură penală, legislaţia specială şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Principiul loialităţii administrării probelor este reglementat în mod expres la art. 101 din Codul de......necesar ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să dea o dezlegare problemelor de drept sus-menţionate.În ce priveşte jurisprudenţa relevantă la nivel naţional şi comunitar s-a menţionat că nu sunt cunoscute hotărâri în care să fi fost analizată...

Decizia 90/2017 [R] privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept vizând interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 120 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii), în sensul de a se stabili dacă este considerată timp de muncă suplimentară întreaga perioadă de timp în care salariatul se află consemnat la locul de muncă, la dispoziţia angajatorului, în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal prevăzută de art. 112 din Codul muncii, sau numai perioada de timp în care prestează efectiv activitate

...pe săptămână, în care salariatul s-a aflat la dispoziţia angajatorului şi şi-a îndeplinit efectiv sarcinile de serviciu.15. Jurisprudenţa comunitară permite o asemenea organizare a timpului de lucru, stabilind că Directiva 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie......efectiv lucrat, iar orele suplimentare sunt tot timp de muncă. Art. 2 pct. 1 din Directiva 2003/88/CE şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene înlătură clauzele contractului colectiv de muncă ce califică şi remunerează consemnul la locul de......că dreptul intern este pe deplin aplicabil sub aspectul remunerării ca drept mai favorabil salariaţilor, neputându-se invoca directiva sau jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru a înlătura aceste norme mai favorabile.27. Intimata-pârâtă a învederat că, prin...

Decizia 483/2018 [R] referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

...motive de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la nerespectarea normelor şi principiilor constituţionale aplicabile în procedura de adoptare a legilor, întemeiate pe jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în materia procedurii reexaminării legilor, respectiv deciziile nr. 334 din 10 mai 2018, nr. 63 din 13 februarie 2018, nr. 30 din 27 ianuarie 2016, nr. 624 din 26 octombrie 2016.4. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, întregul mecanism constituţional al reexaminării este guvernat de principiul colaborării loiale dintre Preşedinte şi Parlament. Aplicat la dispoziţiile......cadrul raportului comisiei sesizate în fond conduce la ideea că aceasta nu şi-a îndeplinit rolul constituţional, cel statuat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de a organiza şi de a realiza actele pregătitoare pentru plenul fiecărei Camere. Această neregularitate procedurală ar fi...

Decizia 297/2018 [A] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal

...previzibilitate a legii şi că acestea nu contravin prevederilor constituţionale şi convenţionale invocate în prezenta cauză. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la standardele de calitate a legii. Sunt invocate, în acest......pedepsei, cauza care face să înceteze dreptul de a trage la răspundere penală şi obligaţia corespunzătoare.26. Având în vedere jurisprudenţa mai sus invocată, Curtea constată că legea penală, în ansamblul ei, este supusă atât exigenţelor calităţii legii, impuse prin dispoziţiile......poate dura până la împlinirea termenului prescripţiei speciale, prevăzut la art. 155 alin. (4) din Codul penal.29. Or, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, o dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă şi să instituie norme clare, previzibile şi accesibile a căror...

Decizia 20/2018 [R] privind posibilitatea ca art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 276 alin. (6) din Codul de procedură penală să constituie temei legal de acordare a cheltuielilor de judecată de la statul român, în calitate de garant al înfăptuirii justiţiei, în situaţia în care acestea sunt solicitate de o persoană achitată definitiv pe motiv că fapta nu există

...care numai apelanta-reclamantă şi-a exprimat punctul de vedere; se arată, de asemenea, că la dosar au fost depuse jurisprudenţa în materie şi punctele de vedere ale instanţelor de judecată, Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică din cadrul instanţei......este una obiectivă, întemeiată pe obligaţia de a garanta riscul de activitate a serviciului public de înfăptuire a justiţiei.VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie23. În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost identificate următoarele decizii, care pot prezenta relevanţă pentru dezlegarea chestiunii de drept...

Decizia 7/2018 [A] privind examinarea recursului în interesul legii vizând stabilirea competenţei materiale de soluţionare a acţiunilor în despăgubiri formulate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, împotriva administratorului unei societăţi înregistrate în registrul comerţului, în situaţia în care s-a dispus achitarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, în sensul de a se determina dacă acţiunile având acest obiect sunt în competenţa instanţei de contencios administrativ şi fiscal sau în competenţa instanţei civile

...lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a susţinut punctul de vedere formulat în scris, precizând că soluţiile subsumate orientării jurisprudenţiale prin care s-a apreciat că revine instanţei civile competenţa de soluţionare a acţiunilor în despăgubiri formulate de Agenţia Naţională......au fost, la rândul lor, divergente în ceea ce priveşte problema admisibilităţii acţiunilor de acest gen, constatându-se două curente jurisprudenţiale, respectiv că aceste acţiuni sunt inadmisibile, nefiind de competenţa instanţei de judecată statuarea asupra întinderii creanţei fiscale şi instituirea obligaţiei......Hotărârii nr. 51 din 16 octombrie 2017, cu soluţionarea unui recurs în interesul legii, în scopul eliminării divergenţei apărute în jurisprudenţa instanţelor naţionale, în stabilirea competenţei materiale procesuale de judecată a acţiunilor în despăgubiri formulate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală...

Decizia 2/2018 [R] referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: 1) dacă judecătorul de cameră preliminară poate verifica legalitatea încheierii prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi a dispus prelungirea măsurii de supraveghere tehnică; 2) dacă prelungirea supravegherii tehnice poate fi dispusă după expirarea mandatului de supraveghere tehnică emis iniţial

...prezentei sesizări, art. 144, art. 342 şi următoarele din Codul de procedură penală, ar putea părea echivoce, trebuie observat contextul jurisprudenţial şi doctrinar cu privire la această chestiune, care a conturat în mod evident, cu claritate, modalitatea corectă de aplicare a......unei hotărâri prealabile, privind prima întrebare, nu îndeplineşte condiţia de admisibilitate privind existenţa unei veritabile chestiuni de drept, conturată în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. În acest sens au fost expuse următoarele:- În considerentele Deciziei......României, Partea I, nr. 874 din 1 noiembrie 2016), Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, reiterând jurisprudenţa sa, a subliniat că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie efectuată doar în situaţia în care, în cursul...

Decizia 25/2017 [A] referitoare la examinarea sesizării formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la ''interpretarea şi aplicarea art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (1) lit. c), art. 2 alin. (1) lit. i) teza I şi art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare

...chestiuni prealabile sau excepţii, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general, pentru susţinerea recursului în interesul legii.Doamna procuror prezintă, pe scurt, jurisprudenţa neunitară şi argumentele care au stat la baza formulării sesizării şi pune concluzii pentru admiterea recursului în interesul legii şi......prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim."III. Examen jurisprudenţial - principalele coordonate ale divergenţelor de jurisprudenţă4. În raport cu jurisprudenţa care a stat la baza promovării recursului în interesul legii, autorul sesizării arată că examinarea...