DECIZIE nr. 919 din 1 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor coloanei I cu titlul "luna şi anul naşterii" din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Augustin Zegrean

- preşedinte

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gaspar

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor coloanei I cu titlul "luna şi anul naşterii" din anexele nr. 5 şi 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Zaharie Bloj în Dosarul nr. 3.030/102/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.147D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus o cerere prin care solicită admiterea acesteia, precum şi judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 21 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.030/102/2011, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor coloanei I cu titlul "luna şi anul naşterii" din anexele nr. 5 şi 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Excepţia a fost invocată de Zaharie Bloj, angajat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, într-un dosar având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe civile prin care s-a respins cererea acestuia privind constatarea îndeplinirii condiţiilor legale pentru pensionare pentru limită de vârstă, precum şi obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Administraţiei şi Internelor la emiterea deciziei de pensionare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât prin stabilirea unor vârste standard de pensionare diferite şi a unor stagii complete de cotizare diferite pentru persoane născute la date diferite, dar care solicită înscrierea la pensie în acelaşi interval, se ajunge la crearea unei discriminări nejustificate pe criteriul de vârstă. Se mai arată că din titlurile coloanelor din anexele menţionate nu rezultă vârsta standard de pensionare, ci vârsta asiguratului la ieşirea la pensie stabilită în funcţie de data naşterii.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate mai invocă Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4 din 4 aprilie 2011, prin care a fost soluţionat recursul în interesul legii cu privire la modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operaţiunile de calculare a pensiilor din sistemul public.
Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Aceasta consideră că reglementarea în discuţie nu creează o discriminare pe criteriu de vârstă, întrucât nu stabileşte vârste standard de pensionare diferite şi stagii complete de cotizare diferite, pentru persoane născute la date diferite, dar care solicită înscrierea la pensie în acelaşi interval. Principiul egalităţii nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situaţii diferite. Principiul egalităţii în faţa legii nu înseamnă uniformitate, ci presupune un tratament egal în situaţii care nu sunt diferite, instituirea unor reglementări juridice diferenţiate în privinţa drepturilor şi obligaţiilor unor categorii de cetăţeni, care se află în situaţii diferite, nu este contrară principiului egalităţii.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că, în mod indubitabil, chiar şi dintr-o analiză sistematică şi literală a textului nu apare niciun element de natură a conduce la concluzia că textul legal criticat conţine dispoziţii care ar putea înfrânge principiul constituţional în cauză sau care creează o discriminare pe criteriul de vârstă, întrucât prin reglementarea în discuţie nu se stabilesc vârste de pensionare diferite şi stagii complete de cotizare diferite pentru persoane născute la date diferite, dar care solicită înscrierea la pensie în acelaşi interval şi deci nu instituie vreo inegalitate în raport cu prevederile din Constituţie invocate în cauză, reglementările din cuprinsul dispoziţiilor legale criticate fiind aplicabile, fără nicio discriminare, pentru toate persoanele care se pensionează, aflate în situaţiile prevăzute de aceste dispoziţii legale şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acesta apreciază că pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat în faţa instanţei de judecată, îl constituie prevederile dispoziţiilor coloanei I cu titlul "luna şi anul naşterii" din anexele nr. 5 şi 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Având în vedere situaţia personală a autorului excepţiei, acesta fiind funcţionar public cu statut special, precum şi motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul acesteia îl constituie, de fapt, dispoziţiile coloanei I cu titlul "luna şi anul naşterii" din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care se referă la vârsta de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare în specialitate, pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă faptul că există o discriminare între două categorii de persoane care au realizat acelaşi stagiu de cotizare şi care solicită deschiderea dreptului la pensie în acelaşi timp, singura diferenţă dintre ele fiind vârsta. Astfel, o categorie poate solicita deschiderea dreptului la pensie, iar alta nu.
Prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Curtea Constituţională a statuat că principiul contributivităţii stă la baza întregului sistem public de pensii, dreptul la pensie, precum şi cuantumul pensiei fiind acordat, respectiv determinat ca urmare a contribuţiilor realizate la bugetul asigurărilor sociale de stat. Contribuţiile astfel realizate nu se circumscriu numai pensiilor pentru limită de vârstă, ci şi tuturor celorlalte pensii. Aşadar, cuantumul pensiei va reflecta atât stagiul de cotizare, cât şi veniturile realizate în cursul acestuia, însă deschiderea drepturilor de pensie este condiţionată şi de vârsta asiguratului determinată în funcţie de data naşterii sale.
În consecinţă, legiuitorul din 2010 a prevăzut expressis verbis o soluţie legislativă de natură să stopeze valurile de pensionări ce ar fi grevat asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, buget care prezintă un deficit semnificativ şi care continuă să crească. De altfel, soluţia exista anterior Legii nr. 263/2010, în privinţa pensiei anticipate şi a celei anticipate parţial, fiind introdusă prin art. I pct. 70 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001.
Trebuie observat că legea instituie un dublu criteriu pentru ieşirea la pensie pentru limită de vârstă: vârsta şi stagiul complet de cotizare. Având în vedere deficitul bugetului de asigurări sociale menţionat, legiuitorul a instituit o grilă de creştere progresivă a vârstei de pensionare, iar data naşterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât raportat la ea se stabileşte vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naţionale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanţării sistemului public de pensii, în condiţiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populaţiei active şi, pe de altă parte, o creştere a speranţei de viaţă a persoanelor aflate la pensie.
În ceea ce priveşte invocarea Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 19 mai 2011, Curtea observă că ea a vizat o situaţie existentă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010.
În această decizie a fost analizată neconcordanţa dintre două categorii de dispoziţii normative pretins contradictorii: unele prevăzute de anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000 şi altele prevăzute de anexa nr. 9 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 10 mai 2001, care îşi propuneau să le detalieze pe primele. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a vizat rezolvarea acestei contradicţii care ţinea, în opinia acesteia, de ierarhia normelor juridice.
Pentru a tranşa definitiv problemele legate de luarea în calcul a datei naşterii pentru stabilirea vârstei de pensionare, legiuitorul a stabilit expressis verbis că prima o determină pe cea de-a doua, ambele fiind indisolubil legate între ele. În aceste condiţii, aspectele rezultate din Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4 din 4 aprilie 2011 nu mai subzistă sub actuala reglementare; de data aceasta, pentru a nu da naştere la interpretări divergente, legiuitorul a stabilit că ceea ce primează la stabilirea dreptului de pensie este situaţia personală a asiguratului, şi nu a altor asiguraţi (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.238 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 16 noiembrie 2011).
De asemenea, Curtea reţine că legiuitorul nu este obligat la adoptarea unei soluţii legislative care să preia cele stabilite în decizia pronunţată în urma soluţionării unui recurs în interesul legii, ci poate adopta o reglementare nouă şi neechivocă (a se vedea, pentru o situaţie similară, Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011). Decizia pronunţată în urma promovării unui recurs în interesul legii reprezintă rezultatul unei activităţi de interpretare a legii (Decizia Curţii Constituţionale nr. 221 din 9 martie 2010, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 26 aprilie 2010), şi nu de legiferare (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), şi îşi găseşte aplicabilitatea atât timp cât temeiul de drept, mai precis norma interpretată, este în vigoare.
În concluzie, Curtea reţine că soluţia din 2010 a legiuitorului vizează, pe de o parte, asigurarea unui echilibru între resursele financiare existente şi cheltuielile ocazionate de plata pensiilor, în condiţiile unui deficit al bugetului asigurărilor sociale în creştere, iar, pe de altă parte, tranşarea definitivă a unei probleme care a dat naştere unei interpretări cel puţin discutabile. Astfel, dublul criteriu folosit este de natură să satisfacă exigenţele art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi, dispoziţiile legale respective aplicându-se persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor coloanei I cu titlul "luna şi anul naşterii" din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Zaharie Bloj în Dosarul nr. 3.030/102/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2012.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 42 din data de 19 ianuarie 2013