DECIZIE nr. 194 din 31 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Mircea Mihail, Cristian Mihail, Ioana Roxana Mihail, Aurel Nicolae Camberea, Ioana Camberea şi Nicolae Haliu în Dosarul nr. 20.132/301/2011/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 941D/2014.
2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei Mircea Mihail, personal şi în calitate de mandatar al autorilor Cristian Mihail şi Ioana Roxana Mihail. Lipsesc ceilalţi autori ai excepţiei şi părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul Mircea Mihail, în nume personal şi în calitate de mandatar al autorilor Cristian Mihail şi Ioana Roxana Mihail, a depus concluzii scrise prin care solicită judecarea în lipsă şi admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei Mircea Mihail, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi prezintă aspecte care ţin de fondul litigiului. Susţine, în esenţă, că instanţa de judecată nu a dat eficienţă Deciziei Curţii Constituţionale nr. 670 din 18 mai 2011 şi că a fost încălcat dreptul de proprietate comună pe cote-părţi şi a fost lezată folosinţa normală a apartamentului proprietatea sa, prin desfiinţarea conductei de aducţiune a apei reci, împreună cu robineţii aferenţi. Arată că dispoziţiile art. 649 alin. (1) lit. c) din Codul civil definesc părţile comune. Or, dacă legea civilă interzice partajul având ca obiect instalaţiile enumerate în art. 649 alin. (1) din Codul civil, este inadmisibilă şi desfiinţarea conductei de apă rece printr-o hotărâre nelegală. Depune concluzii scrise.
5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
6. Prin Decizia civilă nr. 1.266 R din 9 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 20.132/301/2011/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă - admiţând recursul formulat împotriva încheierii din 15 aprilie 2014 a Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, pronunţată în Dosarul nr. 20.132/301/2011/a1, încheiere prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale - a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Excepţia a fost ridicată de Mircea Mihail, Cristian Mihail, Ioana Roxana Mihail, Aurel Nicolae Camberea, Ioana Camberea şi Nicolae Haliu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva unei sentinţe civile a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti pronunţată într-un dosar având ca obiect acţiune în constatare.
7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate nu prevăd nicio publicitate a hotărârilor adunării generale care încalcă legea, pentru ca aceste hotărâri să poate fi cunoscute de proprietarii condominiului care le pot ataca în justiţie. Consideră că, din cauza acestei omisiuni esenţiale, art. 26 din Legea nr. 230/2007 contravine dreptului la apărare. De asemenea, apreciază că textul de lege criticat este redactat în mod generic şi imprecis, iar în lipsa unei precizări a sintagmei "hotărâre a adunării generale contrară legii" se ajunge la încălcarea dreptul de proprietate privată, atât sub forma proprietăţii exclusive, cât şi a modalităţii sale de coproprietate perpetuă şi forţată.
8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate invocată, întrucât pretinsa contrarietate a dispoziţiilor criticate cu Legea fundamentală vizează, în fapt, omisiunea legiuitorului de a reglementa, în mod expres, natura legii încălcate de o hotărâre a adunării generale, ce poate fi contestată în condiţiile art. 26 din Legea nr. 230/2007.
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
10. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece critica, pe de o parte, este formulată din perspectiva unei omisiuni de reglementare, iar, pe de altă parte, vizează modul de aplicare şi interpretare a textului legal criticat.
11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente şi concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul cuprins: "Dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii, statutului sau acordului de asociere a asociaţiei de proprietari ori este de natură să producă daune intereselor proprietarilor, aceştia pot ataca în justiţie respectiva hotărâre, în termen de 45 de zile. Acţionarea în justiţie nu întrerupe executarea hotărârii decât în cazul în care instanţa dispune suspendarea acesteia."
14. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) - Statul român, art. 24 - Dreptul la apărare şi art. 44 - Dreptul de proprietate privată.
15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată, referitor la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate nu prevăd nicio publicitate a hotărârilor adunării generale care încalcă legea, pentru ca aceste hotărâri să poate fi cunoscute de proprietarii condominiului care le pot ataca în justiţie, că această critică nu poate fi reţinută, deoarece, potrivit art. 25 alin. (4) din Legea nr. 230/2007, hotărârile adunărilor generale se consemnează în registrul de procese-verbale al asociaţiei de proprietari, se semnează de către toţi membrii comitetului executiv şi se comunică, în scris, tuturor proprietarilor. Or, dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate prevăd dreptul oricărui proprietar dintr-un imobil cu destinaţie de locuinţe de a ataca în justiţie hotărârea adunării generale a asociaţiei, dacă aceasta "este de natură să producă daune intereselor proprietarilor", şi în cadrul procesului acesta poate să îşi formuleze apărările. Prin urmare, textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale privind dreptul la apărare.
16. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia art. 26 din Legea nr. 230/2007 este redactat în mod generic şi imprecis, iar în lipsa unei precizări a sintagmei "hotărâre a adunării generale contrară legii" se ajunge la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea reţine că şi aceasta este neîntemeiată.
17. În privinţa incidenţei normelor de tehnică legislativă în cadrul controlului de constituţionalitate, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat cu valoare de principiu că, deşi acestea nu au valoare constituţională, prin reglementarea lor legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Din analiza textelor de lege deduse controlului de constituţionalitate, Curtea constată că acestea îndeplinesc cerinţele mai sus menţionate, fiind norme clare, previzibile şi care stabilesc cât se poate de precis situaţiile în care proprietarii pot ataca în justiţie o hotărâre a adunării generale a asociaţiei de proprietari şi, prin urmare, nu contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.
18. Cu privire la critica referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi primită, întrucât art. 26 din Legea nr. 230/2007 reglementează dreptul oricărui proprietar dintr-un imobil cu destinaţie de locuinţe de a ataca în justiţie hotărârea adunării generale a asociaţiei atunci când aceasta este contrară legii, statutului sau acordului de asociere a asociaţiei de proprietari. Prin Decizia nr. 734 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, Decizia nr. 1.068 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 8 decembrie 2007, şi Decizia nr. 402 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 9 aprilie 2009, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Constituţie, care consacră garantarea dreptului de proprietate privată, prevăd în teza a doua că atât limitele, cât şi conţinutul acestui drept "sunt stabilite de lege". Curtea a observat că, în aceste condiţii, rezultă, în mod evident, că limitele aduse prin lege dreptului de proprietate asupra părţilor destinate folosirii în comun de către toţi proprietarii dintr-o clădire cu mai multe locuinţe se justifică constituţional prin asigurarea posibilităţii efective de administrare, folosire, întreţinere şi exploatare a imobilului în interesul tuturor proprietarilor de locuinţe din acel imobil.
19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mircea Mihail, Cristian Mihail, Ioana Roxana Mihail, Aurel Nicolae Camberea, Ioana Camberea şi Nicolae Haliu în Dosarul nr. 20.132/301/2011 la 1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 31 martie 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 422 din data de 15 iunie 2015