HOTĂRÂRE nr. 518 din 24 iulie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Brastavăţu, Curtişoara, Drăghiceni, Ghimpeţeni şi Ianca, judeţul Olt
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
(1)Se aprobă stemele comunelor Brastavăţu, Curtişoara, Drăghiceni, Ghimpeţeni şi Ianca, judeţul Olt, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5.
(2)Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.
(3)Anexele nr. 1.1-1.5 şi 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
-****-

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

ANEXA nr. 11: STEMA comunei Brastavăţu, judeţul Olt
ANEXA nr. 12: STEMA comunei Curtişoara, judeţul Olt
ANEXA nr. 13: STEMA comunei Drăghiceni, judeţul Olt
ANEXA nr. 14: STEMA comunei Ghimpeţeni, judeţul Olt
ANEXA nr. 15: STEMA comunei Ianca, judeţul Olt
ANEXA nr. 21: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Brastavăţu, judeţul Olt
Descrierea stemei
Stema comunei Brastavăţu, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea superioară.
În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află o creangă de ulm cu frunze de culoare verde, ondulată, poziţionată în bară.
În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află 2 miei de aur conturnaţi, primul broşând pe aproximativ jumătate din corpul celui de-al doilea poziţionat puţin mai sus.
În vârful scutului, în câmp albastru, se află o cruce treflată de aur, fiind deasupra a două spice de grâu de aur, poziţionate în bandă şi în bară, care se întretaie în partea de jos, în săritoare.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Creanga de ulm reprezintă bogăţia silvică a zonei.
Cele două spice de grâu şi cei doi miei simbolizează ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi creşterea oilor, iar numărul spicelor indică numărul satelor componente ale localităţii.
Crucea treflată face aluzie la biserica veche din localitate, construită între anii 1861-1864, având hramul Sf. Nicolae.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 22: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Curtişoara, judeţul Olt
Descrierea stemei
Stema comunei Curtişoara, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
În partea superioară, se află un mănunchi din 6 spice de grâu, flancat de două ramuri de nuc, cu câte două fructe, totul de aur; ramura din dreapta este aşezată în bandă, iar cea din stânga, în bară.
În vârful scutului, se află o biserică de argint, văzută din faţă, cu intrare flancată de două ferestre, toate arcuite şi negre, cu acoperiş suprapus, având câte două ape; acoperişul este înălţat printr-o turlă faţetată, acoperită şi surmontată de o cruciuliţă.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Spicele de grâu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
Ramurile de nuc fac referire la cătunul Dealul Nucilor, precum şi la plantaţiile de nuc din zonă.
Brâul undat reprezintă râul Olt.
Biserica evocă Biserica "Adormirea Maicii Domnului".
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 23: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Drăghiceni, judeţul Olt
Descrierea stemei
Stema comunei Drăghiceni, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un chevron de argint.
În partea superioară, se află un bezant de aur la dextra şi un mănunchi cu 3 spice de aur în senestra.
În vârful scutului, se află o cruce treflată de aur.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Bezantul (moneda) aminteşte tezaurul român, descoperit pe teritoriul localităţii.
Mănunchiul de spice de grâu reprezintă una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor care alcătuiesc comuna.
Chevronul evocă bordeiul din localitate, construit în anul 1800 şi devenit muzeu în anul 1949.
Crucea treflată face referire la biserica zidită de Pătraşcu cel Bun, devenită monument istoric.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 24: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ghimpeţeni, judeţul Olt
Descrierea stemei
Stema comunei Ghimpeţeni, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
În partea superioară, se află o bovină de argint.
În vârful scutului, în dreapta, se află un snop de grâu de aur, aşezat în bandă, iar la stânga, un pepene, aşezat în bară.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Snopul de grâu, pepenele şi bovina fac referire la ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi creşterea animalelor.
Brâul undat reprezintă râul Vedea.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA nr. 25: DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ianca, judeţul Olt
Descrierea stemei
Stema comunei Ianca, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărţit în furcă răsturnată.
În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o cruce treflată de aur.
În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un snop de spice de grâu de aur.
În vârful scutului undat albastru, pe fond argintiu, se află un peşte de argint.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Snopul de grâu face referire la ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.
Crucea treflată reprezintă cele 3 biserici din comună, declarate monumente istorice ("Adormirea Maicii Domnului" şi "Sf. Ioan Botezătorul", construite în anul 1842; "Sf. Nicolae", construită în anul 1849).
Vârful undat reprezintă fluviul Dunărea pe malul căruia se află localitatea, iar peştele simbolizează bogăţia piscicolă a zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 485 din data de 2 august 2013