DECIZIE nr. 593 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Cristina Teodora Pop

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă,
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Grigore Lucian Tamaris Taloi şi Maria Tamaris Taloi în Dosarul nr. 599/318/2015 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 231D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 3 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 599/318/2015, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Grigore Lucian Tamaris Taloi şi Maria Tamaris Taloi într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul criticat, care prevede examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire în camera de consiliu, fără citarea părţilor, încalcă dreptul la un proces echitabil. Se arată că procedura reglementată prin dispoziţiile art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală este lipsită de contradictorialitate şi de publicitate, neasigurând, pentru aceste motive, garanţiile specifice dreptului fundamental anterior arătat. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii "fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor", este neconstituţională, precum şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 prin care instanţa de contencios constituţional a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, neconstituţionalitatea soluţiei legislative cuprinse în art. 345 alin. (1) şi în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului" şi neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală raportate la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din acelaşi cod. Se susţine că atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor invocate sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză.
6. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se arată, în acest sens, că, chiar dacă examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire este o etapă premergătoare revizuirii, aceasta presupune o verificare a motivelor de formă şi de fond pe care se întemeiază calea extraordinară de atac analizată, motiv pentru care este imperios necesară prezenţa părţilor şi a procurorului la soluţionarea acesteia şi punerea în discuţie, în cadrul unei proceduri contradictorii, a admisibilităţii în principiu a cererii astfel promovate. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv la Hotărârea din 16 decembrie 1992 pronunţată în Cauza De Geouffre de la Pradelle împotriva Franţei, prin care instanţa europeană a statuat că dreptul la un proces echitabil presupune asigurarea unor garanţii precum contradictorialitatea procedurii de soluţionare a cauzelor, dreptul la apărare, egalitatea armelor şi publicitatea pronunţării hotărârilor judecătoreşti. Se susţine că procedura reglementată prin textul criticat nu asigură garanţiile anterior enumerate, motiv pentru care dispoziţiile art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
8. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că procedura admiterii în principiu a cererii de revizuire nu vizează soluţionarea fondului cauzei, ci constă în verificarea întrunirii condiţiilor prevăzute la art. 459 din Codul de procedură penală, referitoare la încadrarea cererii în termenul legal, la întemeierea ei pe cazurile prevăzute de lege şi la depunerea ori invocarea mijloacelor de probă în dovedirea cazului de revizuire. Se susţine că, pentru aceste motive, examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire poate fi făcută printr-o procedură necontradictorie şi nepublică, fără ca, în acest fel, să fie încălcat dreptul la un proces echitabil al participanţilor la procesul penal.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "(2) Admisibilitatea în principiu se examinează de către instanţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor".
12. Se susţine că textul criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil.
13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 506 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală şi a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanţă "fără citarea părţilor" este neconstituţională, întrucât încalcă art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. S-a arătat, în acest sens, că, atâta vreme cât admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se soluţionează cu participarea procurorului, din perspectiva contradictorialităţii, ca element definitoriu al egalităţii de arme şi al dreptului la un proces echitabil, textul criticat trebuie să permită citarea părţilor, fiind suficient să li se asigure acestora posibilitatea de a lua parte la această etapă procesuală, judecătorul putând decide asupra admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire şi fără participarea părţilor atât timp cât acestea au fost legal citate. S-a precizat, totodată, că dreptul la un proces în contradictoriu înseamnă, într-un proces penal, ca atât procurorului, cât şi părţii să îi fie oferită posibilitatea de a avea cunoştinţă şi de a putea formula observaţii referitoare la toate probele prezentate sau la argumentele părţii adverse, în vederea influenţării deciziei instanţei.
14. Potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale". Întrucât încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost pronunţată pe data de 3 februarie 2015, iar constatarea neconstituţionalităţii textului criticat a intervenit, prin pronunţarea Deciziei nr. 506 din 30 iunie 2015, după data încheierii anterior referite, urmează ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală să fie respinsă ca devenită inadmisibilă (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 531 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 12 februarie 2014).
15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca devenită inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Grigore Lucian Tamaris Taloi şi Maria Tamaris Taloi în Dosarul nr. 599/318/2015 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală.
Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa din data de 1 octombrie 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 820 din data de 4 noiembrie 2015