Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui scurt mesaj audiat

- sesizarea relaţiei dintre imaginea desenată pe tablă şi mesajul audiat;

- realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesajul audiat;

- oferirea de răspunsuri scurte la întrebări simple legate de poveştile audiate;

- oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care testează înţelegerea globală;

- participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului.

1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj oral, accesibil, rostit cu claritate

- sesizarea relaţiei dintre imaginea desenată pe tablă şi mesajul audiat;

- realizarea unui desen pentru a indica o scenă semnificativă din povestirea audiată;

- oferirea de răspunsuri scurte la întrebări simple legate de povestirile audiate;

- oferirea de completări la enunţuri scurte care testează înţelegerea globală a textului audiat;

- participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului.

1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj din texte accesibile variate

- sesizarea relaţiei dintre imaginea desenată pe tablă şi mesajul audiat;

- realizarea unui desen pentru a indica o scenă semnificativă din povestirea/fabula audiată;

- oferirea de răspunsuri la întrebări simple legate de povestirile/fabulele audiate;

- oferirea de completări la enunţuri scurte care testează înţelegerea globală a textului audiat;

- participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului.

1.2. Recunoaşterea câtorva detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar

- numirea personajului/personajelor dintr-o poveste audiată;

- oferirea de răspunsuri la solicitarea de informaţii elementare: "Cine? Ce? Unde? Cum?";

- oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din text (ex. numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea);

- selectarea detaliului corect dintr-un set de enunţuri/cuvinte, utilizând indicarea prin semne;

- îndeplinirea unei instrucţiuni simple exersate prin jocuri;

- îndeplinirea unor sarcini, instrucţiuni, adresate individual sau grupului;

- formularea de răspunsuri la întrebări.

1.2. Recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj rostit cu claritate

- numirea personajului/personajelor dintr-o poveste/povestire/fabulă audiată;

- oferirea de răspunsuri la solicitarea de informaţii elementare: "Cine? Ce? Unde? Cum?";

- oferirea de replici la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din text (ex. numele personajului, locul corect în care se petrece acţiunea, autorul);

- selectarea detaliului corect dintr-un set de enunţuri/cuvinte,

- îndeplinirea unor instrucţiuni exersate prin jocuri;

- îndeplinirea unor sarcini, instrucţiuni, adresate individual sau grupului;

- formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui text audiat.

1.2. Recunoaşterea unor detalii dintr-un text audiat

- numirea personajului/personajelor dintr-o poveste/povestire/fabulă audiată;

- oferirea de răspunsuri la solicitarea de informaţii elementare: "Cine? Ce? Unde? Cum?";

- oferirea de replici la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din text (ex. numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea);

- selectarea detaliului corect dintr-un set de enunţuri/cuvinte;

- îndeplinirea unei instrucţiuni exersate prin jocuri;

- îndeplinirea unor sarcini, instrucţiuni, adresate individual sau grupului;

- formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui text audiat.

1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/sau final dintr-un cuvânt, a cuvintelor din enunţuri rostite clar şi rar

- indicarea sunetelor/silabelor/cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, castane puse pe bancă, sărituri etc. (ex. "Puneţi pe masă atâtea nuci câte cuvinte aţi auzit.");

- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ;

- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din enunţuri orale;

- dezvoltarea sau simplificarea unui enunţ audiat, prin adăugarea sau scoaterea unui cuvânt;

- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită desenată pe tablă.

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte din enunţuri rostite cu claritate

- memorarea unor cuvinte percepute;

- indicarea sunetelor/silabelor/cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect,

- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ cu voce tare şi în gând;

- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din enunţuri orale;

- dezvoltarea sau simplificarea unui enunţ audiat, prin adăugarea sau scoaterea unor cuvinte/propoziţii;

- punerea în corespondenţă a unor mesaje cu imaginile potrivite desenate pe tablă.

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri din mesaje rostite cu claritate, în contexte de comunicare familiare

- indicarea sunetelor/silabelor/cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, castane puse pe bancă, sărituri etc.;

- identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte;

- formarea unor cuvinte din silabe date;

- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ cu voce tare şi în gând;

- dezvoltarea sau simplificarea unui enunţ audiat, prin adăugarea sau scoaterea unor cuvinte;

- jocuri de tip "Fazan", "Cuvinte alintate";

- punerea în corespondenţă a unor cuvinte rostite cu imaginile potrivite desenate pe tablă.

1.4. Manifestarea interesului pentru receptarea mesajelor orale, în contexte de comunicare cunoscute

- exerciţii de ascultare şi de confirmare a înţelegerii mesajului ascultat;

- formulări de răspunsuri la întrebări;

- exerciţii de ascultare a unor mesaje formulate de persoane diferite;

- jocuri de rol de tipul "emiţător-receptor", vizând formarea comportamentului de ascultător;

- audierea unor poveşti povestite de adulţi sau de copii;

- participarea la activităţi de tipul "tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor enunţuri formulate de adult sau copii);

1.4. Manifestarea interesului faţă de receptarea mesajelor orale, emise de mai mulţi interlocutori

- exerciţii de ascultare şi de confirmare a înţelegerii mesajului ascultat;

- formulări de răspunsuri la întrebări;

- exerciţii de ascultare a unor mesaje formulate de persoane diferite;

- jocuri de rol de tipul "emiţător-receptor", vizând formarea comportamentului de ascultător;

- audierea unor poveşti spuse de profesor sau de copii;

- participarea la activităţi de tipul "tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor enunţuri formulate de adult sau copii);

- participarea la activităţi de tipul "ce am observat astăzi în drum spre şcoală", în care copiii ascultă povestiri cu sens spuse de copii sau adult.

1.4. Manifestarea interesului faţă de o varietate de mesaje orale

- exerciţii de ascultare şi de confirmare a înţelegerii mesajului ascultat;

- formulări de răspunsuri la întrebări;

- exerciţii de ascultare a unor mesaje formulate de persoane diferite;

- jocuri de rol de tipul "emiţător-receptor", vizând formarea comportamentului de ascultător;

- audierea unor poveşti/fabule spuse de profesor sau de copii;

- participarea la activităţi de tipul "tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor enunţuri formulate de adult sau de copii);

- participarea la activităţi de tipul "ce am observat astăzi în drum spre şcoală", în care copiii ascultă povestiri cu sens spuse de copii sau de profesor.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1. Rostirea corectă a sunetelor şi a silabelor în enunţuri simple

- realizarea zilnică a unei părţi ritmice în care copiii, aşezaţi în cerc, exersează în cor: jocuri de dicţie, frământări de limbă, cântece, recitarea de poezii scurte, reproducerea de ghicitori şi enunţuri scurte ce au legătură cu anotimpul, sărbătorile anului;

- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii;

- jocuri de cuvinte (de tip "Fazan", în care criteriul poate fi nu numai ultima silabă, ci şi ultimul sunet);

- formularea de enunţuri folosind cuvinte date;

- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior.

2.1. Rostirea corectă a unor recitative, poezii, enunţuri proprii

- realizarea zilnică a unei părţi ritmice ce are legătură cu anotimpul, sărbătorile anului şi în care copiii, aşezaţi în cerc, exersează în cor: jocuri de dicţie, cântece, recitarea de poezii, reproducerea de ghicitori şi enunţuri scurte etc.;

- rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii;

- jocuri de cuvinte însoţite de mişcare, ritm;

- formularea de enunţuri folosind cuvinte date;

- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior;

- reglarea expiraţiei necesare comunicării verbale prin învăţarea şi exersarea zilnică a cântatului la blockflote pentatonic.

2.1. Rostirea corectă a unor poezii, fabule, a unor enunţuri proprii în situaţii variate de comunicare

- realizarea zilnică a unei părţi ritmice ce are legătură cu anotimpul, sărbătorile anului şi în care copiii, aşezaţi în cerc, exersează în cor: jocuri de dicţie, frământări de limbă, cântece, recitarea de poezii, fabule, reproducerea de ghicitori şi enunţuri scurte etc.;

- rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii;

- jocuri de cuvinte însoţite de mişcare, ritm;

- formularea de enunţuri folosind cuvinte date;

- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior;

- reglarea expiraţiei necesare comunicării verbale prin învăţarea şi exersarea zilnică a cântatului la blockflote pentatonic.

2.2. Participarea la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală

- exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare, potrivite interlocutorului, dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de interes;

- participarea la jocuri de rol: "La doctor", "La telefon", "în parc", "La cumpărături", "0 zi în familie", "Aniversări" etc.;

- formularea de sarcini, instrucţiuni adresate colegilor;

- formularea, completarea de enunţuri care să conţină comparaţii sau distincţii între obiecte familiare.

2.2. Povestirea unor activităţi la care a participat direct, prin intermediul unor mesaje simple în contexte familiare

- exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare, potrivite interlocutorului, dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de interes;

- participarea la jocuri de rol;

- formularea de sarcini, instrucţiuni adresate colegilor;

- formularea, completarea de enunţuri care să conţină comparaţii sau distincţii între obiecte familiare.

2.2. Povestirea parţială sau integrală a unor legende, fabule audiate

- întrebări şi răspunsuri referitoare la legenda/fabula audiată;

- povestire cu ajutorul învăţătorului;

- jocuri de roluri având ca suport fabule şi legende;

- dramatizări după poveşti cunoscute;

- exerciţii de identificare a titlului, a autorului, a textului propriu-zis.

2.3. Manifestarea interesului pentru a exprima oral idei, în contexte uzuale

- exerciţii de stimulare şi dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a capacităţii de a interveni în actul comunicării;

- exerciţii de utilizare a unor formule de adresare, de menţinere şi de încheiere a unui dialog;

- conversaţii în grup pe teme date;

- dramatizări după poveşti cunoscute.

2.3. Manifestarea interesului pentru a exprima oral idei, în contexte familiare

- exerciţii de stimulare şi dezvoltare a dorinţei de comunicare şi a capacităţii de a interveni în actul comunicării;

- exerciţii-joc de utilizare a unor formule de adresare, de menţinere şi de încheiere a unui dialog;

- dramatizări după poveşti cunoscute.

2.3. Manifestarea interesului pentru a exprima oral idei, păreri şi sentimente, în contexte variate

- exerciţii de stimulare şi dezvoltare a iniţiativei de comunicare şi a capacităţii de a interveni în actul comunicării;

- exerciţii-joc de utilizare a unor formule de adresare, de menţinere şi de încheiere a unui dialog.

2.4. Familiarizarea cu regulile elementare ale comunicării într-un dialog

- exersarea unor reguli de comunicare eficientă: vorbire pe rând, ascultare, păstrarea ideii - ex. "Spune şi dă mai departe", "Repetă şi continuă", "Statuile vorbitoare" etc.;

- dezvoltarea iniţiativei comunicative şi a capacităţii de a interveni politicos în actul comunicării;

- solicitarea de informaţii suplimentare pentru clarificarea unor nelămuriri.

2.4. Familiarizarea cu regulile elementare ale comunicării într-un grup

- conversaţii în grup pe teme date;

- exersarea unor reguli de comunicare eficientă: vorbire pe rând, ascultare, păstrarea ideii - ex. "Spune şi dă mai departe", "Continuă povestea", "Statuile vorbitoare" etc.;

- dezvoltarea iniţiativei de comunicare şi a capacităţii de a interveni politicos în actul comunicării în contexte formale (ora de curs) şi nonformale (recreaţii, drumeţii etc.);

- solicitarea politicoasă de informaţii suplimentare, în contexte formale (ora de curs) şi nonformale (recreaţii, drumeţii etc.), pentru clarificarea unor nelămuriri.

2.4. Aplicarea regulilor elementare ale comunicării în situaţia participării la o discuţie în clasă

- discuţii, în perechi şi în grup, pe teme date;

- exersarea unor reguli de comunicare eficientă: vorbire pe rând, ascultare, păstrarea ideii - ex. "Spune mai departe", "Continuă povestea" etc.;

- dezvoltarea iniţiativei de comunicare şi a capacităţii de a interveni politicos în actul comunicării în contexte formale (ora de curs) şi nonformale (recreaţii, drumeţii etc.);

- jocuri de rol "emiţător-receptor", vizând formarea comportamentului de ascultător.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea semnificaţiei unor mesaje exprimate pe suport vizual

- observarea cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi etc.;

- observarea a diferite suporturi de lectură (ex.: carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.);

- confecţionarea cărţii proprii - caietul de epocă.

3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea semnificaţiei unor mesaje exprimate pe suport vizual

- observarea cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi etc.;

- confecţionarea cărţii proprii - caietul de epocă;

- observarea şi utilizarea diferitelor suporturi de lectură (ex.: carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.).

3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea semnificaţiei unor mesaje exprimate pe suport vizual şi în scris, în contexte variate

- observarea cărţilor în vederea identificării titlului, autorului etc.;

- confecţionarea cărţii proprii - caietul de epocă;

- observarea şi utilizarea diferitelor suporturi de lectură (ex.: carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text, carte de poezii etc.).

3.2. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din contextul uzual

- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M - Metrou, H - Spital, I - Informaţii, intrare, ieşire, P - parcare, trecere de pietoni, culori semafor etc.;

- sortarea unor semne, simboluri grafice identice;

- punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate;

- decodarea unor mesaje, indicatoare din clasă/şcoală;

- crearea cu ajutorul copiilor a unor simboluri pentru mesaje utile în clasă/şcoală.

3.2. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje din contextul familiar

- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: stema ţării, a oraşului, unele semne de circulaţie (staţie, pistă pentru biciclete, trecere de pietoni, culori semafor etc.);

- punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate;

- decodarea unor mesaje, indicatoare din clasă/şcoală;

- crearea cu ajutorul copiilor a unor simboluri pentru mesaje utile în clasă/şcoală.

3.2. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje, în contexte variate

- exerciţii de intonare corectă a propoziţiilor enunţiative, exclamative şi interogative (fără menţionarea terminologiei);

- exerciţii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie;

- exerciţii de recitare expresivă de poezii şi fabule;

- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în fabule şi legende;

- punerea în corespondenţă a unor simboluri întâlnite în fabule şi legende cu trăsături omeneşti;

- crearea de către copii a unor simboluri pentru mesaje utile în viaţa de zi cu zi.

3.3. Desprinderea formei fiecărei litere mari de tipar, cu ajutorul poveştii audiate şi din imaginea desenată pe tablă, în caiete

- exersarea desenului cu ajutorul cuburilor şi creioanelor ceracolor;

- exerciţii de asociere a obiectului cu litera şi cu sunetul prin povestea literelor, imaginea desenată pe tablă şi în caiete;

- exerciţii de repovestire - povestea literelor.

3.3. Desprinderea formei literelor mici de tipar

- exersarea desenului cu ajutorul cuburilor şi creioanelor ceracolor;

- exerciţii de asociere a sunetelor cu literele de tipar, pornind de la povestea literelor, modelul desenat pe tablă şi în caiete;

- exerciţii de repovestire - povestea literelor, basme.

3.3. Desprinderea formei literelor mici şi mari de mână şi a regulilor de bază folosite la scrierea unor cuvinte, propoziţii, a unor texte scurte

- exersarea desenului tematic cu ajutorul cuburilor şi creioanelor ceracolor;

- exerciţii de asociere a sunetelor cu literele de mână pornind de la modelul desenat pe tablă şi în caiete;

- exerciţii de observare a corectitudinii scrierii unor cuvinte, propoziţii, texte scurte;

- exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe la capăt de rând etc.;

- exerciţii de observare a încadrării în pagină;

- exerciţii de recunoaştere a elementelor specifice unui text scris: titlul, autorul, alineate etc.

3.4. Recunoaşterea literelor mari de tipar şi a unor cuvinte uzuale scrise cu litere mari de tipar, din universul imediat

- exerciţii de identificare a literelor mari de tipar scrise cu mâna;

- identificarea de asemănări şi deosebiri între litere;

- exerciţii de identificare a unor cuvinte monosilabice;

- jocuri de identificare a literelor şi a unor cuvinte monosilabice/plurisilabice scrise de copii cu litere mari de tipar.

3.4. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, scrise cu litere mari şi mici de tipar din mediul familiar

- exerciţii de identificare a literelor mari şi mici de tipar;

- exerciţii de identificare a unor cuvinte monosilabice scrise cu litere de tipar;

- jocuri de identificare a literelor şi cuvintelor monosilabice/plurisilabice, a unor propoziţii scrise de copii.

3.4. Recunoaşterea unor cuvinte şi propoziţii, scrise cu litere mari şi mici de tipar şi de mână, din mediul familiar

- exerciţii de identificare a cuvintelor monosilabice şi plurisilabice scrise cu litere de tipar şi de mână;

- exerciţii de identificare a unor cuvinte de bază şi propoziţii tipărite şi/sau scrise cu litere de mână;

- jocuri de identificare a unor cuvinte monosilabice/plurisilabice, a unor propoziţii tipărite şi/sau scrise de copii.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

4.1. Reproducerea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare

- exerciţii de reproducere/creare a unor mesaje diverse (ex. felicitări) folosind imagini/litere prin desen, colaj etc.

4.1. Crearea unor mesaje, în contexte familiare de comunicare

- exerciţii de creare a unor mesaje diverse (ex. felicitări, invitaţii la serbări) folosind desene, colaje, imagini cuvinte/propoziţii etc.

4.1. Crearea unor mesaje, în contexte variate de comunicare

- exerciţii de creare a unor mesaje diverse (ex. felicitări, programe/invitaţii la serbări) folosind desene, cuvinte, propoziţii etc.

4.2. Trasarea contururilor literelor mari de tipar, prin intermediul unei varietăţi de materiale

- modelarea literelor din ceară, lut, aluat, pastă de hârtie etc.;

- exerciţii de redare a formei literei (semnul pentru sunet) în diferite modalităţi: mers, cu degetul în aer, pe bancă etc.;

- pipăirea literelor modelate sau "tipărite" în relief pe diferite suporturi;

- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin desen, înşirare de mărgele, modelaj, ruperea hârtiei după un contur etc.;

- trasarea de litere mari de tipar după modelul din poveste şi cel oferit de învăţător la tablă folosind cuburi ceracolor, creioane groase ceracolor;

- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp;

- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga, deasupra, dedesubt etc.;

- exerciţii de reprezentare prin desen a formelor literelor alfabetului (semnele pentru sunete).

4.2. Scrierea de cuvinte şi propoziţii simple, cu litere mari şi mici de tipar

- modelarea literelor mari şi mici de tipar, din ceară, lut, aluat, pastă de hârtie etc.;

- exerciţii de redare a formei literei (semnul pentru sunet) în diferite modalităţi: mers, cu degetul în aer, pe bancă etc.;

- pipăirea literelor modelate sau "tipărite" în relief pe diferite suporturi;

- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin desen, înşirare de mărgele, modelaj, ruperea hârtiei după un contur etc.;

- trasarea de litere mari şi mici, de tipar după modelul din poveste şi cel oferit de învăţător la tablă, folosind cuburi ceracolor, creioane groase ceracolor, creioane colorate groase;

- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp;

- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga, deasupra, dedesubt etc.;

- exerciţii de reprezentare a formelor literelor mari şi mici, de tipar (semnele pentru sunete).

4.2. Scrierea de cuvinte şi propoziţii dezvoltate, cu litere mari şi mici, de mână şi de tipar, cu ajutorul unei varietăţi de materiale

- exerciţii de scriere a unor cuvinte care conţin grupuri de sunete, grupuri de litere, aglomerări de consoane;

- exerciţii de scriere, dictare, copiere a unor propoziţii simple, de folosire a majusculei şi a semnelor de punctuaţie etc.;

- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate (fără referire la terminologie);

- exerciţii de integrare în enunţuri proprii a unor cuvinte necunoscute etc.;

- exerciţii de redactare a unor texte de mică întindere pe baza unui suport vizual şi/sau a unui şir de întrebări;

- exerciţii de scriere caligrafică;

- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte.

4.4. Manifestarea interesului pentru mesaje scrise într-o varietate de limbaje

- "scrierea" de mesaje diverse, folosind desene, simboluri inventate spontan;

- confecţionarea propriei cărţi (caietul de epocă) în care se vor folosi şi limbaje neconvenţionale;

- crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri valabile pentru toţi copiii;

- crearea şi completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri;

- crearea/desenarea copacului cu 12 ramuri ce are ca "fructe" zilele de naştere ale copiilor;

- confecţionarea unor mini-albume cu imagini, desene, text scris, simboluri, pe teme familiare copiilor.

4.4. Manifestarea interesului pentru mesaje scrise într-o varietate de limbaje, în contexte cunoscute

- "scrierea" de mesaje diverse, folosind desene, simboluri inventate spontan;

- confecţionarea propriei cărţi (caietul de epocă) în care se vor folosi şi limbaje neconvenţionale;

- crearea unui orar pe un cod de culori şi în cuvinte sau simboluri;

- crearea şi completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri, cuvinte şi propoziţii;

- crearea/desenarea copacului cu 12 ramuri ce are ca "fructe" zilele de naştere ale copiilor;

- confecţionarea unor mini-albume cu imagini, desene, texte scrise, simboluri, pe teme familiare copiilor;

4.4. Manifestarea interesului pentru mesaje scrise într-o varietate de limbaje, în contexte variate

- exerciţii de redactare corectă a propoziţiilor enunţiative, exclamative şi interogative (fără menţionarea terminologiei);

- exerciţii de redactare a unui text cunoscut, cu utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie;

- crearea unui orar personalizat;

- confecţionarea propriei cărţi (caietul de epocă);

- crearea şi completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri, cuvinte, propoziţii,fraze;

- exerciţii de redactare de mesaje scrise (bilete, felicitări etc.) pe suporturi variate, în diverse scopuri (de informare, de solicitare, de mulţumire etc.).

Elokeszito osztaly

1. osztaly

II. osztaly

Iras, olvasas

- Epochafuzet, rajzok

- Konyv - kotet, borito, lap, oldal, lapszamozas, iranyok a lapon

- A gyermekek altal irt nagy nyomtatott betuk

- Leirt betuk olvasasa

A meselt szovegek a magyar es a vilagirodom mesevilagabol szarmazzanak. A tanito kis terjedelmu verses vagy prozai irodalmi szovegeket, valamint nem irodalmi szovegeket is hasznalhat, fokozatosan bovulo terjedelemben.

- Epochafuzet, rajzok

- Konyv - kotet, borito, lap, oldal, lapszamozas, iranyok a lapon

- A gyermekek altal irt nyomtatott nagy- es kisbetuk

- Az abece (nyomtatott nagy- es kisbetuk)

- Egy- es tobbszotagu szavak olvasasa

A meselt szovegek a magyar es a vilagirodom mesevilagabol szarmazzanak. A tanito kis terjedelmu verses vagy prozai irodalmi szovegeket, valamint nem irodalmi szovegeket is hasznalhat, fokozatosan bovulo terjedelemben.

- Epochafuzet

- Konyv. Szoveg elhelyezese a lapon.

- Szoveg. Cim. Szerzo

- A gyermekek altal irt folyoiras betui

- Az abece (irott nagy- es kisbetuk)

- Egy- es tobbszotagu szavak olvasasa

- Irodalmi szoveg

- Elbeszeles

- Reszletek meselese, szoban/irasban. Szoveg ujrameselese szoban. Szereplok felismerese

- Lirai szoveg: valtozatos temaju versek

A hasznalt szovegek az allatortenetek, fabulak es legendak vilagabol szarmazzanak. A tanito kis terjedelmu verses vagy prozai irodalmi szovegeket, valamint nem irodalmi szovegeket is hasznalhat. Az irodalmi szovegek tanulmanyozasa soran figyelni kell a helyes, folyekony es kifejezo olvasasra, az ismeretlen szavak megertesere.

Kommunikacio

Szobeli kommunikacio:

- Helyes kiejtest fejleszto gyakorlatok

- Evszakokhoz, evkor unnepeihez, termeszethez es termeszetijelensegekhez, testreszekhez stb. kapcsolodo versek

- Szojatekok, mondokak a gyermekfolklorbol

- Magyar es mas nepek mesei

- A tanito altal alkotott mesek a betuk bevezetesehez

irasbeli kommunikacio:

- Nyomtatott nagybetuk

Megvalositas:

- Kezzel irt vagy kinyomtatott, nyomtatott nagybetuk, szavak masolasa

Szobeli kommunikacio:

- Helyes kiejtest fejleszto gyakorlatok

- Evszakokhoz, evkor unnepeihez, termeszethez es termeszetijelensegekhez, testreszekhez stb. kapcsolodo versek

- Szojatekok, mondokak a gyermekfolklorbol

- Magyar es mas nepek mesei

- A tanito altal alkotott betumesek visszameselese

- Szo, mondat, parbeszed

irasbeli kommunikacio:

- Nyomtatott nagy- es kisbetuk

- Szotagok, szavak, mondatok; helyes elhelyezes a lapon (szokozok betartasa)

Megvalositas:

- Kezzel irt vagy kinyomtatott, nyomtatott nagy- es kisbetuk, szavak masolasa

Szobeli kommunikacio:

- Helyes kiejtest fejleszto gyakorlatok

- Versek, szojatekok

- Mondat. Mondatok intonalasa

- Parbeszed irasbeli kommunikacio:

- Folyoiras betui

- Folyoiras, szepiras

- Helyes elhelyezes a lapon: cim, bekezdesek, szokozok betartasa

- Helyesiras. Szavak helyes irasa

- Kozpontozas. Kozpontozasi jelek: pont, kerdojel, felkialtojel, gondolatjel, kettospont, vesszo

A tollbamondas szovegei rovidek

lesznek

Megvalositas:

- Funkcionalis iras (gyakorlati, kozlesi ceilai). Szovegmasoiasok. Toilbamondasok. Uzenet.

- Imaginativ iras

A kommunikacio alkotoelemei

- Nyomtatott nagy- es kisbetuk Csak intuitivan, a fogalmak meghatarozasa nelkul dolgozva.

- A magyar nyelv hangjai. Magan- es massalhangzok artikulalasa.

A "maganhangzo", "massaihangzo" kifejezesek hasznalata nelkul.

- Mondat, szo, szotag. Csak intuitivan, a fogalmak meghatarozasa nelkul dolgozva.

- A magyar nyelv hangjai. Magan- es massalhangzok artikulalasa.

A "maganhangzo", "massaihangzo" kifejezesek hasznalata nelkul.

- Szokincs

- Szo - jeientessei tarsitott hangcsoport. Hasonlo jeientesu szavak. Ellentetes jeientesu szavak.

- Fonetikai fogalmak

- Hang es betii, kapcsoiatuk.

Massalhangzok, maganhangzok. Szotag. Szavak szotagolasa - sorvegi elvalasztas. Abece - aktualizalas

Domeniul

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

Scriere/citire/lectură

- Caietul de epocă, desene

- Cartea - volum, coperte, foaie, pagină, numerotarea paginii, direcţii de orientare în pagină

- Literele mari de tipar, scrise de copii

- Citirea literelor scrise

Tematica textelor povestite trebuie să reflecte universul basmelor din literatura maghiară şi universală, învăţătorii pot utiliza texte literare, în proză sau în versuri, precum şi texte nonliterare, de mică întindere, urmărind o creştere progresivă a numărului de cuvinte.

- Caietul de epocă, desene

- Cartea - volum, coperte, foaie, pagină, numerotarea paginii, direcţii de orientare în pagină

- Literele mari şi mici de tipar, grupurile de litere, scrise de copii

- Alfabetul (literele mari şi mici de tipar)

- Citirea cuvintelor mono- şi plurisilabice

Tematica textelor povestite trebuie să reflecte universul basmelor din literatura maghiară şi universală. Învăţătorii pot utiliza texte literare, în proză sau în versuri, precum şi texte nonliterare, de mică întindere, urmărind o creştere progresivă a numărului de cuvinte.

- Caietul de epocă.

- Cartea. Aşezarea textului în pagină.

- Textul. Titlul. Autorul

- Literele de mână, grupurile de litere, scrise de copii

- Alfabetul (litere mici şi mari de mână)

- Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice

- Textul literar

- Textul narativ

- Povestirea, pe scurt, orală/în scris a unor fragmente. Povestirea orală a textului. Recunoaşterea personajelor.

- Textul liric: poezii cu tematică diversă

Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia, întâmplări cu animale, fabule şi legende, învăţătorii pot utiliza texte literare, în proză sau în versuri, precum şi texte nonliterare, de mică întindere. Studierea textului literar trebuie să aibă în vedere citirea corectă, fluentă şi expresivă a acestuia, explicarea cuvintelor şi rezolvarea problemelor de vocabular.

Comunicare

Comunicarea orală:

- Exerciţii de dicţie pentru articulare corectă

- Poezii având ca temă anotimpurile, sărbătorile anului, natura şi fenomenele sale, părţile corpului, etc.

- Jocuri de cuvinte din folclorul copiilor

- Basme din literatura maghiară şi universală

- Poveşti create de învăţător pentru introducerea literelor

Comunicarea scrisă:

- Literele mari de tipar

Contexte de realizare:

- Copierea literelor mari de tipar, a cuvintelor, scrise cu mâna sau tipărite

Comunicarea orală:

- Exerciţii de dicţie pentru articulare corectă

- Poezii având ca temă anotimpurile, sărbătorile anului, natura şi fenomenele sale, părţile corpului, etc.

- Jocuri de cuvinte din folclorul copiilor

- Basme din literatura maghiară şi universală

- Repovestirea poveştilor create de învăţător pentru introducerea literelor

- Cuvântul, propoziţia, dialogul

Comunicarea scrisă:

- Literele mari şi mici de tipar

- Silabe, cuvinte, propoziţii; aşezarea corectă în pagină (respectarea spaţiului dintre cuvinte)

Contexte de realizare:

- Copierea literelor mari şi mici de tipar, a cuvintelor, a propoziţiilor, scrise cu mâna sau tipărite

Comunicarea orală:

- Exerciţii de dicţie pentru articulare corectă

- Poezii, jocuri de cuvinte

- Propoziţia. Intonarea propoziţiilor.

- Dialogul

Comunicarea scrisă:

- Literele de mână

- Scrierea de mână şi prezentarea textului.

Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina de caiet: plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte.

- Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor.

- Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două puncte, virgula.

Textele pentru dictare vor fi scurte.

Contexte de realizare:

- Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Teme. Copieri de texte. Dictări. Biletul.

- Scrierea imaginativă.

Elemente de construcţie a comunicării

- Propoziţia, cuvântul, silaba.

Noţiunile nu vor fi definite, lucrându-se cu acestea în mod intuitiv.

- Sunetele limbii maghiare. Articularea vocalelor şi consoanelor.

Nu se vor utiliza termenii de "vocale" şi "consoane".

- Propoziţia, cuvântul, silaba.

Noţiunile nu vor fi definite, lucrându-se cu acestea în mod intuitiv.

- Sunetele limbii maghiare. Articularea vocalelor şi consoanelor.

Nu se vor utiliza termenii de "vocale" şi "consoane".

- Lexicul

- Cuvântul - grup de sunete asociat cu un înţeles. Cuvintele cu sens asemănător. Cuvintele cu sens opus.

- Noţiuni de fonetică

- Sunetul şi litera - corespondenţa dintre ele. Vocalele şi consoanele. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe - despărţire la capăt de rând. Alfabetul - actualizare.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice limbii române în cuvinte

- exerciţii de ascultare a diferitelor mesaje cu varierea intensităţii rostirii;

- exerciţii de identificare a unor sunete în cuvinte.

1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice limbii române în enunţuri scurte

- exerciţii de ascultare a diferitelor mesaje cu varierea intensităţii rostirii;

- exerciţii de identificare a unor sunete în cuvinte.

1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice limbii române în enunţuri succesive

- exerciţii de ascultare a diferitelor mesaje cu varierea intensităţii rostirii;

- exerciţii de rostire a unor cuvinte şoptit sau după mişcarea buzelor.

1.2. Recunoaşterea unor cuvinte individuale sau din enunţuri rostite clar şi rar

- oferirea de reacţii la mesaje simple;

- indicarea de obiecte;

- desenarea de obiecte.

1.2. Recunoaşterea unor cuvinte din enunţuri scurte din mesaje clar articulate, în contexte familiare de comunicare

- exerciţii de imitare a gesticii specifice unor acţiuni;

- indicarea de obiecte.

1.2. Recunoaşterea unor cuvinte şi sintagme în fluxul verbal, articulate clar, în contexte de comunicare familiare

- exerciţii de discriminare;

- exerciţii de recunoaştere a diferitelor mesaje după conturul lor intonaţional;

- indicarea de obiecte.

1.3. Desprinderea sensului global al unui enunţ simplu, însoţit de mişcare

- oferirea răspunsului familiar la salut şi alte situaţii de comunicare;

- exerciţii de corelare a mesajului cu acţiunea.

1.3. Desprinderea sensului unor enunţuri succesive însoţite de gest/mişcare

- oferirea răspunsului familiar la întrebări simple în situaţii de comunicare familiare;

- exerciţii de corelare a mesajului cu acţiunea.

1.3. Desprinderea sensului unor povestiri scurte însoţite de gest/mişcare

- oferirea răspunsului familiar la salut şi alte situaţii de comunicare;

- exerciţii de corelare a mesajului cu acţiunea;

- exerciţii de imitare a gesticii specifice.

1.4. Manifestarea curiozităţii pentru recunoaşterea unor detalii dintr-un enunţ scurt, rostit clar şi rar

- exerciţii de ascultare;

- exerciţii de mimare;

- identificarea de obiecte/imagini/gesturi;

- selectarea de obiecte/imagini;

- exerciţii de imitare.

1.4. Recunoaşterea de detalii dintr-un mesaj scurt, clar articulat

- exerciţii de ascultare şi mimare;

- exerciţii de imitare;

- exerciţii de răspuns la întrebări de control.

1.4. Recunoaşterea de detalii dintr-un mesaj clar articulat şi asocierea de imagini cu enunţuri articulate în situaţii de comunicare familiare

- exerciţii de ascultare şi mimare;

- exerciţii de imitare;

- răspuns la întrebări de control al înţelegerii;

- exerciţii de tip adevărat/fals.

1.5. Reacţia verbală şi/sau nonverbală la un mesaj audiat

- realizarea unei comenzi simple;

- repetarea unei comenzi simple;

- realizarea opusului unei comenzi simple;

- mimarea unei acţiuni.

1.5. Reacţia verbală şi/sau nonverbală, în grup sau individual, la un mesaj audiat care să ofere modele de limbă autentice

- exerciţii de îndeplinire a unor cerinţe exprimate verbal;

- realizarea unei comenzi simple;

- mimarea unei acţiuni;

- exerciţii de tip adevărat/fals.

1.5. Reacţia verbală şi/sau nonverbală, individual şi în grup, la un mesaj audiat care să ofere modele de limbă autentice

- exerciţii de îndeplinire a unor cerinţe exprimate verbal;

- realizarea unei comenzi simple;

- mimarea unei acţiuni.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1. Articularea corectă a sunetelor, silabelor, izolate şi în grupuri de cuvinte

- exerciţii de imitare, pronunţie;

- exerciţii de variere a intensităţii rostirii;

- exerciţii de variere a intonaţiei;

- exerciţii de repetiţie.

2.1. Rostirea în cor şi/sau individual a cuvintelor memorate, izolate sau în grupuri de cuvinte, respectând accentul şi intonaţia specifice

- exerciţii de diferenţiere sonoră;

- recitarea de poezii în grup, sau cu profesorul;

- exerciţii de imitare, repetiţie, pronunţie.

2.1. Rostirea în cor şi individual de enunţuri complete, poezii, cântece şi roluri din jocuri dramatice memorate, respectând accentul şi intonaţia specifice

- exerciţii de diferenţiere sonoră;

- exerciţii de imitare, repetiţie, pronunţie;

- exerciţii de recitare a unor poezii specifice;

- recitarea de poezii în grup sau cu profesorul;

- exerciţii de redare a mesajului audiat.

2.2. Producerea de enunţuri simple sau părţi de enunţ, adecvate unor situaţii de comunicare uzuale

- exerciţii de reproducere de mesaje scurte;

- exerciţii de imitare;

- repetarea unor formule de salut;

- recitarea de poezii în grup, cu profesorul;

- intonarea de cântece însoţită de mişcare;

- exerciţii de mişcare şi rostire ritmică;

- răspuns la întrebări simple de identificare;

- participarea la jocuri în cerc;

- ghicirea de obiecte mimate sau descrise.

2.2. Producerea de sintagme sau părţi ale enunţurilor cu scopul de a oferi informaţii simple în contexte familiare

- exerciţii de reproducere de mesaje scurte;

- exerciţii de imitare;

- exerciţii de repetare a formulelor utilizate în situaţii de comunicare;

- intonarea de cântece însoţită de mişcare;

- exerciţii de mişcare şi rostire ritmică;

- răspuns la întrebări simple de identificare;

- participarea la jocuri în cerc;

- exerciţii de mişcare şi rostire ritmică;

- ghicirea de obiecte mimate sau descrise.

2.2. Producerea de enunţuri simple sau părţi de enunţ, adecvate unor situaţii de comunicare uzuală, cu scopul de a oferi şi solicita informaţii simple în contexte familiare

- exerciţii de reproducere de mesaje scurte;

- exerciţii de imitare;

- intonarea de cântece însoţită de mişcare;

- exerciţii de mişcare şi rostire ritmică;

- exerciţii de formulare de întrebări simple;

- răspuns la întrebări simple de identificare;

- participarea la jocuri în cerc;

- exerciţii de mişcare şi rostire ritmică;

- ghicirea de obiecte mimate sau descrise;

- exerciţii de alcătuire de enunţuri cu elementele noi de vocabular.

2.3. Participarea la scurte interacţiuni în cadrul jocurilor dramatice, în care reproduce sau creează mesaje scurte

- jocuri de pronunţie;

- răspuns la întrebări în cadrul jocurilor dramatice.

2.3. Participarea la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală, în care reproduce şi/sau creează mesaje scurte

- jocuri de pronunţie;

- răspuns la întrebări în cadrul jocurilor dramatice.

2.3. Participarea la, iniţierea de dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală, în care reproduce şi/sau creează mesaje scurte

- formulare de întrebări/răspunsuri la întrebări în situaţii de comunicare;

- răspuns la întrebări în cadrul jocurilor dramatice;

- exerciţii de povestire scurtă cu suport vizual sau întrebări de sprijin.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.1. Identificarea literelor, grupurilor de litere, sintagmelor

- exerciţii de identificare a literelor;

- exerciţii de corelare a sunetelor specifice limbii române cu literele/grupurile de litere corespunzătoare.

3.2. Citirea în ritm propriu a unui text scurt, cunoscut, cu voce tare

- exerciţii de accentuare şi intonare;

- lectură în cor, respectiv în grupuri;

- lectură individuală, în gând şi cu voce tare.

3.3. Identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un text scurt citit

- exerciţii de tip adevărat/fals;

- exerciţii de selectare din mai multe variante existente;

- exerciţii de tip întrebare/răspuns.

3.4. Desprinderea semnificaţiei globale a unui text scurt, citit în gând sau cu voce tare

- răspunsuri la întrebări date;

- formulare de întrebări pe baza textului citit.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

4.1. Scrierea corectă a literelor specifice limbii române

- exerciţii de corelare a sunetelor specifice limbi române cu literele corespunzătoare;

- exerciţii de scris caligrafic.

4.2. Scrierea literelor, grupurilor de litere, cuvintelor, enunţurilor simple, respectând ortografia specifică

- exerciţii de ortografie;

- copiere, transcriere, dictare;

- completare de text lacunar;

- exerciţii de corectare.

4.3. Utilizarea corectă a convenţiilor limbajului scris (majuscula, linia de dialog, semnul de întrebare, semnul exclamaţiei)

- exerciţii de încadrare corectă în pagină;

- copiere, transcriere, dictare;

- exerciţii de corectare.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

5.1. Formarea atitudinii pozitive faţă de învăţarea limbii române, în contextul clasei

- exerciţii de sensibilizare;

- simularea unor situaţii prin care să se evidenţieze importanţa cunoaşterii limbii române.

- simularea unor situaţii de joc din viaţa copiilor.

5.1. Formarea atitudinii pozitive faţă de învăţarea limbii române, în contextul şcolii

- exerciţii de sensibilizare;

- realizarea unor întâlniri cu persoane adulte/copii de etnie română

- jocuri de societate cu copii din clasele române

- participarea la situaţii de joc din viaţa copiilor.

5.2. Manifestarea interesului faţă de diferitele sărbători, obiceiuri specifice româneşti, la nivelul clasei

- prezentarea caracteristicilor unor sărbători;

- exerciţii de sensibilizare.

5.2. Manifestarea interesului faţă de diferitele sărbători, obiceiuri specifice româneşti, la nivelul şcolii

- exerciţii de sensibilizare;

- vizionarea/participarea la unele activităţi specifice desfăşurate în clase cu predare în limba română

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice limbii moderne în cuvinte

- exerciţii de ascultare a diferitelor mesaje cu varierea intensităţii rostirii;

- exerciţii de identificare a unor sunete în cuvinte.

1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice limbii moderne în enunţuri scurte

- exerciţii de ascultare a diferitelor mesaje cu varierea intensităţii rostirii;

- exerciţii de identificare a unor sunete în cuvinte.

1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice limbii moderne în enunţuri succesive

- exerciţii de ascultare a diferitelor mesaje cu varierea intensităţii rostirii;

- exerciţii de rostire a unor cuvinte şoptit sau după mişcarea buzelor.

1.2. Recunoaşterea unor cuvinte individuale sau din enunţuri rostite clar şi rar

- oferirea de reacţii la mesaje simple;

- indicarea de obiecte;

- desenarea de obiecte.

1.2. Recunoaşterea unor cuvinte din enunţuri scurte din mesaje clar articulate, în contexte familiare de comunicare

- exerciţii de imitare a gesticii specifice unor acţiuni;

- indicarea de obiecte.

1.2. Recunoaşterea unor cuvinte şi sintagme în fluxul verbal, articulate clar, în contexte de comunicare familiare

- exerciţii de discriminare;

- exerciţii de recunoaştere a diferitelor mesaje după conturul lor intonaţional;

- indicarea de obiecte.

1.3. Desprinderea sensului global al unui enunţ simplu, însoţit de mişcare

- oferirea răspunsului la salut şi alte situaţii de comunicare;

- exerciţii de corelare a mesajului cu acţiunea.

1.3. Desprinderea sensului unor enunţuri succesive însoţite de gest/mişcare

- oferirea răspunsului la întrebări simple în situaţii de comunicare familiare;

- exerciţii de corelare a mesajului cu acţiunea.

1.3. Desprinderea sensului unor povestiri scurte însoţite de gest/mişcare

- oferirea răspunsului la salut şi alte situaţii de comunicare;

- exerciţii de corelare a mesajului cu acţiunea;

- exerciţii de imitare a gesticii specifice.

1.4. Manifestarea curiozităţii pentru recunoaşterea unor detalii dintr-un enunţ scurt, rostit clar şi rar

- exerciţii de ascultare;

- exerciţii de mimare;

- identificarea de obiecte/imagini/gesturi;

- selectarea de obiecte/imagini;

1.4. Recunoaşterea de detalii dintr-un mesaj scurt, clar articulat

- exerciţii de ascultare şi mimare;

- exerciţii de răspuns la întrebări de control.

1.4. Recunoaşterea de detalii dintr-un mesaj clar articulat şi asocierea de imagini cu enunţuri articulate în situaţii de comunicare familiare

- exerciţii de ascultare şi mimare;

- răspuns la întrebări de control al înţelegerii;

- exerciţii de tip adevărat/fals.

1.5. Reacţia verbală şi/sau nonverbală la un mesaj audiat

- realizarea unei comenzi simple;

- repetarea unei comenzi simple;

- realizarea opusului unei comenzi simple;

- mimarea unei acţiuni.

1.5. Reacţia verbală şi/sau nonverbală, în grup sau individual, la un mesaj audiat care să ofere modele de limbă autentice

- exerciţii de îndeplinire a unor cerinţe exprimate verbal;

- realizarea unei comenzi simple;

- mimarea unei acţiuni;

- exerciţii de tip adevărat/fals.

1.5. Reacţia verbală şi/sau nonverbală, individual şi în grup, la un mesaj audiat care să ofere modele de limbă autentice

- exerciţii de îndeplinire a unor cerinţe exprimate verbal;

- realizarea unei comenzi simple;

- mimarea unei acţiuni.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1. Articularea corectă a sunetelor, silabelor, izolate şi în grupuri de cuvinte

- exerciţii de pronunţie;

- exerciţii de variere a intensităţii rostirii;

- exerciţii de variere a intonaţiei;

- exerciţii de repetiţie;

- participarea la jocuri în cerc;

- recitarea de poezii în grup, cu profesorul;

- intonarea de cântece însoţită de mişcare;

2.1. Memorarea şi rostirea în cor şi/sau individual a cuvintelor, izolate sau în grupuri de cuvinte, respectând accentul şi intonaţia specifice

- exerciţii de diferenţiere sonoră;

- recitarea de poezii în grup, sau cu profesorul;

- intonarea de cântece însoţită de mişcare;

- participarea la jocuri în cerc;

- exerciţii de repetiţie, pronunţie.

2.1. Memorarea şi rostirea în cor şi individual de enunţuri complete, poezii, cântece şi roluri din jocuri dramatice, respectând accentul şi intonaţia specifice

- exerciţii de diferenţiere sonoră;

- exerciţii de repetiţie, pronunţie;

- exerciţii de recitare a unor poezii specifice acţiunilor, anotimpurilor, persoanelor;

- recitarea de poezii în grup sau cu profesorul;

- intonarea de cântece însoţită de mişcare;

- participarea la jocuri în cerc;

- exerciţii de redare a mesajului audiat.

2.2. Producerea de enunţuri adecvate unor situaţii de comunicare uzuale scurte

- exerciţii de reproducere de mesaje scurte;

- repetarea unor formule de salut;

- exerciţii de rostire ritmică însoţite de mişcare;

- răspuns la întrebări simple de identificare;

- ghicirea de obiecte mimate sau descrise.

2.2. Producerea de enunţuri scurte cu scopul de a oferi informaţii simple în contexte familiare

- exerciţii de rostire ritmică însoţite de mişcare;

- ghicirea de obiecte mimate sau descrise;

- exerciţii de reproducere de scurte mesaje;

- exerciţii de formulare de întrebări simple;

- răspuns la întrebări simple de identificare;

- exerciţii de repetare a formulelor utilizate în situaţii de comunicare.

2.2. Producerea de enunţuri scurte, adecvate unor situaţii de comunicare uzuală, cu scopul de a oferi şi solicita informaţii simple în contexte familiare

- exerciţii de rostire ritmică însoţite de mişcare;

- ghicirea de obiecte mimate sau descrise;

- exerciţii de reproducere de scurte mesaje;

- exerciţii de formulare de întrebări simple;

- răspuns la întrebări simple de identificare;

- exerciţii de alcătuire de enunţuri cu elementele noi de vocabular.

2.3. Participarea la scurte interacţiuni în cadrul jocurilor dramatice, în care reproduce sau creează mesaje scurte

- exerciţii de pronunţie;

- răspuns la întrebări în cadrul jocurilor dramatice.

2.3. Participarea la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală, în care reproduce şi/sau creează mesaje scurte

- exerciţii de pronunţie;

- răspuns la întrebări în cadrul jocurilor dramatice.

2.3. Participarea la, iniţierea de dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală, în care reproduce şi/sau creează mesaje scurte

- formulare de întrebări/răspunsuri la întrebări în situaţii de comunicare;

- răspuns la întrebări în cadrul jocurilor dramatice;

- exerciţii de povestire scurtă cu suport vizual sau întrebări de sprijin.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.1. Numărarea până la 24, crescător şi descrescător

- exerciţii de numărare repetitivă (1,2/1,2, 3/1, 2, 3, 4), jocuri ritmice, numărători;

- recunoaşterea grupărilor de până la 12 obiecte;

- exerciţii de numărare înainte şi înapoi (însoţite de versuri, ritmuri, mişcare) 1-12 iniţial, apoi, progresiv, 1-24;

- grupare de obiecte având un număr dat sau "pasul" dat (ex. cu săritură din 2 în 2, din 3 în 3);

- structurarea grupurilor de obiecte în grupe mai mici, egale şi inegale;

- numărarea elementelor subsumate, observarea naturii şi a spaţiului, a mediului înconjurător (ex. numărarea petalelor unor flori, a seminţelor, fructelor, picioarelor animalelor şi insectelor, roţilor, geamurilor, colţurilor camerei etc.);

- memorarea unor cântece, poezii şi ghicitori despre numere;

- jocuri de construcţie;

- observarea corpului uman, cu identificarea organelor singulare şi pereche.

1.1. Numărarea până la 100, crescător şi descrescător, cu start şi pas date

- exerciţii de numărare repetitivă (1,2/1,2, 3/1,2,3, 4), jocuri ritmice, numărători;

- recunoaşterea grupărilor de până la 24 obiecte;

- exerciţii de numărare înainte şi înapoi (însoţite de versuri, ritmuri, mişcare) 12-24 iniţial, apoi, progresiv, 1-100;

- grupare de obiecte având un număr dat sau "pasul" dat (ex. cu săritură din 2 în 2, din 3 în 3), (0-24-100);

- structurarea grupurilor de obiecte în grupe mai mici, egale şi inegale (12-24);

- numărarea elementelor subsumate, observarea naturii şi a spaţiului, a mediului înconjurător (ex. numărarea petalelor unor flori, a seminţelor, fructelor, picioarelor animalelor şi insectelor, roţilor, geamurilor, colţurilor camerei etc.);

- repetiţia, memorarea unor cântece, poezii şi ghicitori despre numere;

- jocuri de construcţie;

- observarea corpului uman, cu identificarea organelor singulare şi pereche.

1.1. Numărarea în spaţiul numeric 0-1000, crescător şi descrescător, cu start şi pas date

- exerciţii de numărare - pe grupe de câte 10 (folosind şi obiecte şi simboluri pentru substituirea zecii; exemplu: săculeţ, legătură de nuiele, coş, simboluri grafice etc.);

- exerciţii-joc de reprezentare a numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor.

1.2. Recunoaşterea şi numirea cifrelor

- memorare de cântece şi poezii;

- exerciţii de recunoaştere a cifrelor de la 0 la 9;

- parcurgerea formei cifrelor: în mers şi alergare, în planuri diferite (orizontal, vertical), pe suporturi diferite (pământ, perete, nisip, propria palmă, spatele vecinului etc.);

- audierea de poveşti conţinând repetitiv formule numerice sau de numărare (ex. Mănuşa, Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Albă ca zăpada, Cele douăsprezece castele, Cei trei ursuleţi etc.);

- modelarea şi scrierea la dimensiuni mari a cifrelor, punerea lor în legătură cu grupe de obiecte.

1.2. Scrierea şi citirea numerelor până la 100

- memorare de cântece şi poezii;

- exerciţii de recunoaştere a cifrelor de la 10 la 100;

- parcurgerea formei cifrelor: în mers şi alergare, în planuri diferite (orizontal, vertical), pe suporturi diferite (pământ, perete, nisip, propria palmă, spatele vecinului etc.);

- audierea de poveşti conţinând repetitiv formule numerice sau de numărare (ex. Cele 12 prinţese, Lebedele etc.);

- modelarea şi scrierea la dimensiuni mari a cifrelor, punerea lor în legătură cu grupe de obiecte.

1.2. Scrierea şi citirea numerelor până la 1000

- exerciţii de numărare din 1 în 1, din 2 în 2, etc. înainte şi înapoi cu ajutorul şirurilor 1-12.

1.3. Precizarea cardinalelor unor mulţimi de obiecte rezultate prin gruparea şi regruparea elementelor

- grupări şi regrupări de obiecte în mod egal, în cadrul aceluiaşi număr (cu pas diferit, ex. 9: 3, 3, 3/1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1; 8: 2, 2, 2, 2/4, 4) cu marcarea diversă (accentuăm pe al 3- lea, sărim la al 4-lea, batem palmele din 2 în 2);

- ordonarea, subsumarea, clasificarea mărimii grupelor de obiecte care se pot forma în cadrul mulţimilor de obiecte - relaţii numerice (9=2+1+5+1 etc.);

- exemple de construire a unei mulţimi de obiecte precizând numărul obiectelor sau cardinalul.

1.3. Formarea numerelor naturale prin gruparea zecilor

- grupări şi regrupări de obiecte în mod egal, în cadrul aceluiaşi număr (cu pas diferit, ex. 90: 30, 30, 30/10, 10, 10, 10, 10, 10, 10, 10, 10; 80: 20, 20, 20, 20/40, 40) cu mărirea progresivă a grupărilor de referinţă (similitudine între operaţii cu unităţi şi cu zeci);

- ordonarea, subsumarea, clasificarea mărimii grupelor de obiecte care se pot forma în cadrul mulţimilor de obiecte - relaţii numerice (6=2+1+2+1; 60=20+10+20+10);

- exemple de construire a unei mulţimi de obiecte precizând numărul obiectelor sau cardinalul, spaţiu numeric 0-100.

1.3. Formarea numerelor naturale prin gruparea zecilor şi a sutelor

- exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale de la 1 la 1000 cu şi fără trecere peste ordin.

1.4. Compararea cardinalelor unor mulţimi având între 0 şi 24 de elemente

- observarea dirijată a diferenţei mărimii unor grupe de obiecte, aranjarea aleatorie sau ordonată;

- construirea de grupe de obiecte similare, mai mari, mai mici cu o grupă dată.

1.4. Compararea şi ordonarea cardinalelor unor mulţimi având cel mult 100 de elemente

- observarea dirijată a diferenţei mărimii unor grupe de obiecte, aşezarea lor aleatorie sau ordonată;

- construirea de grupe de obiecte similare, mai mari, mai mici cu o grupă dată.

1.4. Compararea şi ordonarea numerelor în spaţiul numeric 0-1000

- numărare pe şiruri;

- numărare înainte şi înapoi pe grupe de obiecte (zeci, sute) folosind imagini şi cifre;

- jocuri de completare a numerelor, pe secţiuni ale şirurilor (ordonate sau aleatorii), crescător şi descrescător;

- exerciţii de verificare a rezultatelor înmulţirii prin împărţire şi invers.

1.5. Poziţionarea numerelor 0-12-24 pe axa numerelor

- exersarea numărării pe şirul numerelor naturale, crescător, în spaţiul numeric 0-24, cu "startul" diferit şi observarea "vecinilor";

- exersarea numărării, descrescător, similar şirului crescător (şirul lui 1);

- exersarea numărării, crescător şi descrescător, pe şirul lui 2 (0-24);

- exerciţii de identificare a vecinilor numerelor naturale 0-12 (0-24);

- identificarea unor numere sau secvenţe din şirul numerelor 0-24, după un criteriu dat (ex. mai mic/mici decât; mai mari/mici cu etc.).

1.5. Poziţionarea numerelor 0-100 pe axa numerelor

- exersarea numărării pe şirul numerelor naturale, crescător, în spaţiul numeric 0-24, cu "startul" diferit şi observarea "vecinilor";

- exersarea numărării, descrescător, similar şirului crescător (şirurile 1, 2, 3, 4, 5, 6);

- exersarea numărării, crescător şi descrescător, pe şirurile 2, 3, 4, 5, 6 (12 paşi);

- exerciţii de identificare a vecinilor numerelor naturale 10-100;

- identificarea unor numere sau secvenţe din şirul numerelor 0-100, după un criteriu dat (ex. mai mic/mici decât; mai mari/mici cu etc.).

1.5. Poziţionarea numerelor 0-1000 pe axa numerelor

- exerciţii-joc de poziţionare a obiectelor în spaţiu (stânga, dreapta, sus - jos, peste - sub, interior - exterior);

- scrierea şi citirea numerelor formate din unităţi, zeci, sute;

- reprezentarea grafică pe orizontală a succesiunii numerelor cu ajutorul şirurilor numerice;

- jocuri de identificare corectă a vecinilor.

1.6. Identificarea cardinalului unei mulţimi la care s-au efectuat modificări (1-2 elemente)

- adăugarea sau sustragerea de obiecte (elemente) dintr-o mulţime dată, însoţită de numărarea obiectelor;

- exemple de compunere/descompunere de grupe de obiecte (spaţiul numeric 0-10/0-12);

- exerciţii de adăugare/sustragere de obiecte pentru a obţine grupe echivalente;

- reprezentarea grafică a exerciţiilor şi observaţiilor (desen);

- recunoaşterea şi verbalizarea unei situaţii problemă reprezentate grafic (prin desen);

- rezolvarea unor probleme simple, cu suport vizual/cu folosirea obiectelor;

- jocuri de rol în care să fie folosite operaţii cu numere ("la cumpărături", "în parc", "la piaţă").

1.6. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în spaţiul numeric 0-100, recurgând frecvent la numărare

- adăugarea sau sustragerea de obiecte (elemente) dintr-o mulţime dată, însoţită de numărarea obiectelor;

- exemple de compunere/descompunere de grupe de obiecte (spaţiul numeric 0-100);

- exerciţii de adăugare/sustragere de obiecte pentru a obţine grupe echivalente;

- reprezentarea grafică a exerciţiilor şi observaţiilor (desen);

- recunoaşterea şi verbalizarea unei situaţii problemă reprezentate grafic (prin desen);

- rezolvarea unor probleme simple, cu suport vizual/cu folosirea obiectelor;

- compunerea de probleme similare celor prezentate;

- jocuri de rol în care să fie folosite operaţii cu numere ("la cumpărături", "în parc", "la piaţă" etc.).

1.6. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în spaţiul numeric 0-1000, cu cel mult o trecere peste ordin

- exerciţii de recunoaştere şi utilizare corectă a sintagmelor care sugerează o anumită operaţie ("au venit", "s-au pierdut", "sunt de atâtea ori mai multe", "sunt de atâtea ori mai puţine");

- adunări şi scăderi cu sprijin obiectual şi imagistic;

- jocuri de completare a numerelor, pe secţiuni ale şirurilor (ordonate sau aleatorii), crescător şi descrescător.

1.7. Numărare prin diferenţierea stimulilor şi senzaţiilor (auditiv, vizual, olfactiv, gustativ, tactil etc.)

- exerciţii de recunoaştere a unui număr de degete care au fost cuprinse în mâna dascălului;

- exerciţii de recunoaştere/numărare a stimulilor tactili;

- exerciţii de recunoaştere/numărare a anumitor succesiuni de sunete;

- exerciţii de recunoaştere/numărarea a degetelor arătate pentru scurt timp.

1.7. Numărare prin diferenţierea stimulilor şi senzaţiilor (auditiv, vizual, tactil etc.)

- exerciţii de recunoaştere a unui număr de degete care au fost cuprinse în mâna dascălului;

- recunoaşterea numărului de degete ridicat aleatoriu pe două mâini simultan;

- exerciţii de recunoaştere/numărare a stimulilor tactili;

- exerciţii de recunoaştere/numărare a anumitor succesiuni de sunete;

- socotit în lanţ având stabilit convenţional un anumit tip de sunet pentru fiecare operaţie;

- exerciţiu de numărare a grupărilor de 10 obiecte (săculeţe, coşuleţe etc.);

- numărarea zecilor crescător şi descrescător;

- cântărirea comparativă;

- exerciţii de recunoaştere/numărare a degetelor arătate pentru scurt timp.

1.7. Numărare cu pas dat (pe şiruri) prin diferenţierea stimulilor şi senzaţiilor (auditiv, vizual, tactil etc.)

- marcarea grupelor convenite: unităţi, zeci, sute, prin stimuli diferiţi (sunete, bătăi din palme, tropăit etc.);

- jocuri matematice folosind înlocuirea prin stimuli diverşi a operaţiilor (sunete, bătăi din palme, tropăit etc.).

1.8. Utilizarea terminologiei (denumiri şi simboluri <, >, =, +, -, x, :) în jocuri, intuitiv (terminologie nespecifică: mai mult, mai puţin, mai mare etc.)

- Jocuri de comparare a numerelor aşezate crescător, descrescător, aleatoriu pe şirurile numerice cunoscute (în spaţiul numeric 1-24);

- recunoaşterea vecinilor, a predecesorilor şi succesorilor, având un "pas dat" pe şirurile cunoscute şi compararea lor.

1.8. Utilizarea terminologiei (denumiri şi simboluri <, >, =, +, -, x,:) în contexte adecvate intuitiv (terminologie nespecifică: mai mult, mai puţin, mai mare etc.)

- compararea numerelor aşezate crescător, descrescător, aleatoriu pe şirurile numerice cunoscute (1-100);

- recunoaşterea vecinilor, a predecesorilor şi succesorilor, având un "pas dat" pe şirurile cunoscute şi compararea lor;

- alcătuirea de probleme simple utilizând terminologia specifică; (mai mult, mai mare, mai puţin, mai mic etc.); identificarea corectă a semnului;

- crearea de probleme simple similare cu un exemplu dat.

1.8. Utilizarea terminologiei specifice (denumiri şi simboluri) în contexte adecvate (<, >, =, plus +, minus - " sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor)

- echivalarea terminologiei familiare cu terminologia specifică matematicii;

- punerea în corespondenţă a terminologiei cu semnul operaţiei în exerciţii şi probleme cu o operaţie;

- descrierea caracteristicilor şi poziţionării numerelor în situaţii date;

- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea unor adunări sau scăderi ( "au fost şi au mai venit", "s-au pierdut" etc.);

- recunoaşterea contextelor care presupun efectuarea unor înmulţiri sau împărţiri ("sunt de atâtea ori mai multe", "sunt de atâtea ori mai puţine");

- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea unor comparări corelate cu operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire ("cu atât mai mult", "cu atât mai puţin", "de atâtea ori mai mult", "de atâtea ori mai puţin").

1.9. Efectuarea de adunări repetate prin numărare şi manipularea obiectelor

- efectuarea de numărări având ca pas numărul de la începutul şirului (şirurile 1, 2), 12 paşi;

1.9. Efectuarea de adunări repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale

- efectuarea de numărări având ca pas numărul de la începutul şirului (şirurile 1, 2, 3,4,5, 6), 12 paşi;

- numărări de grupe de câte 10;

- alcătuire de probleme simple cu adunări repetate în spaţiul numeric 0-100.

1.9. Efectuarea de înmulţiri în spaţiul numeric 0-144 prin adunare repetată sau utilizând proprietăţi ale înmulţirii şi împărţirii

- efectuarea de numărări având ca pas numărul de la începutul şirului (şirurile 7, 8, 9, 10, 11, 12), 12 paşi;

- realizarea de înmulţiri figurativ şi intuitiv, oral şi scris;

- rezolvarea de probleme, utilizând proprietăţile înmulţirii şi împărţirii.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1. Identificarea direcţiilor: sus, jos, faţă, spate etc.

- jocuri cu schimbarea direcţiei indicate la comandă (schimbul căsuţei spre dreapta, sus, jos, lateral, în faţă, în spate etc.);

- ilustrare, poveşti ale culorilor, jocuri didactice, cu marcarea diferenţiată în pagină a culorii (exemplu: sus - roşu, jos - verde, dreapta - galben, stânga - albastru etc.).

2.1. Identificarea poziţiilor orizontală, verticală, oblică ale unei drepte

- jocuri cu schimbarea direcţiei indicate la comandă (spre dreapta, sus, jos, lateral, în faţă, în spate, orizontală, verticală etc.);

- ilustrare, poveşti ale culorilor, jocuri didactice, cu marcarea diferenţiată în pagină a culorii (exemplu: sus - roşu, jos - verde, dreapta - galben, stânga - albastru, verticală, orizontală, perpendiculară, oblică etc.).

2.1. Trasarea unor drepte în poziţii: orizontală, verticală, oblică

- identificarea şi perceperea obiectelor perpendiculare/paralele cu podeaua/oblice;

- poziţionarea propriului corp pe verticală, orizontală, oblică;

- exersarea trasării de forme (cu mâna - cu piciorul) în diferite planuri, spaţii şi poziţii (pe podea - tablă - caiet etc.).

2.2. Stabilirea poziţiei unui obiect în spaţiu (în raport cu repere fixe date) folosind prepoziţii/adverbe de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, alături, lângă, în faţă, în spate

- jocuri de poziţionare a obiectelor (stânga/dreapta, jos/sus, deasupra/sub, interior/exterior);

- marcarea prin imagine proprie (desen) sau creată (desen pe tablă/planşă) a poziţionării obiectelor (ex. pisica stătea pe scaun, şoricelul după uşă, mărul era sub pat) şi verbalizarea corectă;

- identificarea poziţiei diferitelor persoane şi schimbarea locului prin comanda adecvată (mers la dreapta, în faţă, în spate etc.).

2.2. Stabilirea poziţiei unor obiecte în spaţiu/plan (în raport cu repere fixe date) folosind prepoziţii/adverbe de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, alături, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, interior, exterior

- jocuri de poziţionare a obiectelor (stânga/dreapta, jos/sus, deasupra/sub, interior/exterior);

- marcarea prin imagine proprie (desen) sau creată (desen pe tablă/planşă) a poziţionării obiectelor (ex. pisica stătea pe scaun, şoricelul după uşă, mărul era sub pat) şi verbalizarea corectă;

- identificarea poziţiei diferitelor persoane şi schimbarea locului prin comanda adecvată (mers la dreapta, în faţă, în spate etc.).

2.2. Stabilirea poziţiei unor obiecte/desene în spaţiu/plan (în raport cu repere fixe date) folosind prepoziţii/adverbe de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, alături, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, interior, exterior

- exerciţii-joc de poziţionare a obiectelor în spaţiu (stânga - dreapta, sus - jos, peste - sub, interior - exterior);

- identificarea poziţionării pe foaie a liniilor trasate.

2.3. Construirea unor reprezentări spaţiale simple

- modelare de forme (corpuri) geometrice în lut sau în ceară (exemplu: casa piticului - o bilă mare se află în spatele fântânii - cilindru);

- construcţii în spaţiu cu temă dată (din cuburi şi forme de lemn).

2.3. Construirea unor reprezentări spaţiale simple pe baza unor condiţii date

- modelare de forme (corpuri) geometrice în lut sau în ceară (exemplu: lărgirea câmpului de observare - culoare, mărime, poziţionare);

- construcţii în spaţiu cu temă dată (cuburi şi forme diferite din materiale naturale).

2.3. Descrierea/prezentarea verbală a unor construcţii realizate din diverse piese sau desene

- trasarea de forme închise şi deschise utilizând dreapta şi curba;

- descrierea caracteristicilor şi poziţionării lor în situaţiile date;

- trasarea de forme simetrice faţă de o axă (orizontală sau verticală).

2.4. Manipularea de către copii a unor obiecte cu forme geometrice diferite (cu muchii sau rotunjite)

- jocuri de sortare, grupare, clasificare, ordonare, identificare şi numire după formă, mărime, culoare, grosime, lungime, înălţime, cantitate etc.;

- identificarea formelor simple în ambient şi mediul înconjurător/natural;

- decuparea formelor geometrice (desen propriu).

2.4. Reprezentarea grafică cu mâna liberă a formelor geometrice plane identificate

- jocuri de sortare, grupare, clasificare, ordonare, identificare şi numire după formă, mărime, culoare, grosime, lungime, înălţime, cantitate etc. a figurilor geometrice plane;

- identificarea formelor simple în ambient şi mediul înconjurător/natural;

- decuparea formelor geometrice (desen propriu).

2.4. Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane

- denumirea figurilor trasate cu mâna liberă (cerc, triunghi, pătrat, dreptunghi) şi observarea poziţionării lor;

- identificarea obiectelor din natură.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.1. Transcrierea, continuarea, crearea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte sau desene

- exerciţii de completare a unor şiruri de obiecte ordonate după o anumită regulă;

- exerciţii de completare de şiruri de numere consecutive, fără utilizarea terminologiei;

- jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea.

3.1. Transcrierea, continuarea, crearea unor modele repetitive reprezentate prin diverse simboluri sau numere cu 1-2 cifre

- exerciţii de completare a unor şiruri de obiecte ordonate după o anumită regulă;

- exerciţii de completare de şiruri de numere consecutive, fără utilizarea terminologiei (0- 100);

- jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea.

3.1. Transcrierea, continuarea, crearea unor modele repetitive reprezentate prin diverse simboluri sau numere cu 1-3 cifre

- exerciţii de descompunere aditivă a numerelor;

- exerciţii de descompunere multiplicativă a numerelor;

- exerciţii de descompunere combinată;

- exerciţii-joc de estimare a numărului de obiecte dintr-un ambient fixat;

- exerciţii-joc de verificare cu ajutorul obiectelor a operaţiilor mentale de adunare, scădere, înmulţire, împărţire;

- construirea de şiruri după reguli date;

- prelucrarea datelor culese după un criteriu dat sau două/prin numărare şi comparare/inclusiv utilizând o structură tabelară;

- reprezentarea datelor prin structuri tabelare simple.

3.2. Explorarea unor modalităţi de a descompune numere mai mici decât 10 folosind obiecte sau desene (desen de forme)

- exerciţii de compunere şi descompunere a numerelor în spaţiul numeric 0-10, folosind obiecte, desene şi numere;

- jocuri tip domino;

- împărţirea jucăriilor sau a materialelor de lucru în cadrul unor grupe de cel mult 10 copii, constituite pentru diferite activităţi;

- jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de obiecte şi relaţia întreg-parte.

3.2. Explorarea unor modalităţi de a descompune numere mai mici decât 100 pe baza adunării şi a scăderii

- exerciţii de compunere şi descompunere a numerelor în spaţiul numeric 0-100, folosind obiecte, desene şi numere;

- jocuri tip domino;

- împărţirea jucăriilor sau a materialelor de lucru în cadrul unor grupe de 10, constituite pentru diferite activităţi;

- jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de obiecte şi relaţia întreg-parte.

3.2. Explorarea unor modalităţi de a descompune numere mai mici ca 1000 pe baza adunării şi a scăderii sau mai mici decât 50 pe baza înmulţirii şi a împărţirii

- crearea de probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin concret în obiecte; pornind de la o temă dată; pornind de la numere date; fără sprijin;

- extragerea de informaţii din structuri tabelare şi din liste simple, colectarea de date prin observare pe o anumită temă;

- reprezentarea datelor în structuri tabelare simple.

3.3. Crearea unor probleme simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în spaţiul numeric 0-10, cu sprijin concret pe obiecte

- interpretarea unor desene sugerând situaţii de adunare şi scădere;

- ghicitori matematice;

- exemple de alcătuire a unor probleme cu tematică dată (schimbarea numerelor);

- întrebări dintr-o problemă deja lucrată;

- crearea de probleme după imagini date;

- crearea de situaţii concrete în care se aplică adunarea şi scăderea cu 1-2 unităţi;

- jocuri de rol ("ziua de naştere", "la magazin", "la piaţă", "la ora de sport" etc.).

3.3. Crearea unor probleme simple de adunare şi scădere în spaţiul numeric 0-100, cu sprijin concret în reprezentări variate

- interpretarea unor desene sugerând situaţii de adunare şi scădere;

- ghicitori matematice;

- exemple de alcătuire a unor probleme cu tematică dată (schimbarea numerelor);

- întrebări dintr-o problemă deja lucrată;

- crearea de probleme după imagini date;

- crearea de situaţii concrete în care se aplică adunarea şi scăderea cu unităţi şi zeci;

- jocuri de rol ("ziua de naştere", "la magazin", "la piaţă", "la ora de sport" etc.).

3.3. Crearea de probleme pornind de la imagini, exerciţii, formule, sau fără suport dat

- crearea şi rezolvarea de probleme care presupun situaţii concrete de viaţă.

3.4. Observarea unor modele repetitive simple în scopul identificării unor caracteristici

- exemple de continuare a unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene, numere;

- identificarea de asemănări şi deosebiri între numere;

- jocuri de identificare a "intrusului" în cadrul unor modele repetitive.

3.4. Observarea unor reguli pentru a rezolva şi a crea exerciţii

- exemple de continuare a unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene, numere;

- identificarea de asemănări şi deosebiri între numere;

- jocuri de identificare a "intrusului" în cadrul unor modele repetitive.

3.4. Generalizarea unor scheme, modele, reguli pentru a rezolva şi a crea exerciţii

- identificarea elementelor unui şir după o regulă dată;

- colectarea datelor dintr-un tabel numeric ca urmare a unui proces de observare;

- exerciţii de estimare a rezultatului unei operaţii cu numere folosind rotunjiri la sute sau zeci a numerelor date;

- creare de exerciţii şi probleme similare celor enunţate.

3.5. Observarea corpurilor, fenomenelor, evenimentelor din realitatea imediată

- numărarea sâmburilor dintr-un fruct, a petalelor florilor etc.;

- explorarea mediului prin simţuri (păşire legat la ochi/cu ochii închişi în direcţia indicată, identificarea şi numirea direcţiei de provenienţă a unui sunet etc.);

- utilizarea instrumentelor muzicale convenţionale şi neconvenţionale în reproducerea de serii numerice de sunete.

3.5. Observarea spontană a corpurilor, fenomenelor, evenimentelor din natură şi descrierea celor observate

- numărarea repetitivă a grupelor de elemente recunoscute în natură (frunze pe creangă, crengi pe ram etc.);

- explorarea mediului prin simţuri (păşire legat la ochi/cu ochii închişi în direcţia indicată, identificarea şi numirea direcţiei de provenienţă a unui sunet etc.);

- discutarea şi compararea similitudinilor, repetiţia pe şiruri de 1 şi 10 obiecte, folosind materiale naturale (ghinde, conuri, alune, pietricele etc.).

3.5. Observarea dirijată a corpurilor, fenomenelor, evenimentelor din natură, descrierea şi realizarea unor desene pe baza observaţiilor

- realizarea de drumeţii, excursii în natură.

3.6. Observarea regularităţilor unor şiruri de numere cu perioade diferite: 1-6

- numărarea de 12 paşi succesivi crescător pe şiruri diferite (1, 2, 3, 4, 5, 6);

- numărare descrescătoare a paşilor succesivi (pornind de la al 12-lea pas);

- jocuri ritmice de numărare de paşi, crescător şi descrescător (exemplu: pasul de 2 pe şirul lui 2, 4, 6).

3.6. Observarea regularităţilor unor şiruri de numere cu perioade diferite: 7-12

- consolidarea şirurilor numerice 1-6, introducerea şirurilor 7-12;

- construirea de structuri de paşi pe şirurile asimilate (ex. pasul de 2, 3, 4, 5, 6, 7, pe diferite şiruri).

3.7. Compararea numerelor şi estimări numerice în spaţiul numeric 0-100, utilizând suport obiectual

- utilizarea de grupări de 10 obiecte în aprofundarea sistemului zecimal;

- efectuarea de operaţii folosind sprijin imagistic intuitiv;

- săculeţe cuprinzând grupări de 10 obiecte naturale (rondele, pietricele, nuci, castane, boabe etc.).

3.7. Compararea numerelor şi estimări numerice în spaţiul numeric 0-1000, utilizând suport obiectual

- exerciţii de comparare utilizând sistemul poziţional de scriere a cifrelor;

- exerciţii-joc de verificare cu ajutorul obiectelor a operaţiilor mentale de adunare, scădere, înmulţire, împărţire;

- citirea enunţului unei probleme;

- redarea liberă cu voce tare a enunţului unei probleme;

- compararea numerelor folosind exemple de înmulţire/împărţire cu numere naturale (0- 100).

3.8. Identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme cu o operaţie, prin adunare sau scădere, în spaţiul numeric 0-100

- alcătuirea unor probleme cu o operaţie pe baza unor imagini;

- alcătuirea unor probleme cu o operaţie pe baza unor situaţii concrete;

- găsirea întrebării şi rezolvării unor probleme date.

3.8. Identificarea situaţiilor contextuale specifice pentru rezolvarea problemelor cu cel mult două operaţii

- verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor sau reprezentărilor;

- rezolvarea de probleme în care numerele sunt date obiectual sau figurate prin semne simple;

- exerciţii de ghicire a soluţiilor unei probleme;

- propunerea de exerciţii şi probleme care au rezultate surprinzătoare.

3.9. Efectuarea de calcule rapide, prin aplicarea unor proprietăţi ale operaţiilor aritmetice, în spaţiul numeric 0-30

- efectuarea de exerciţii cu o singură operaţie oral şi în scris;

- compuneri şi descompuneri de numere.

3.9. Efectuarea de calcule rapide, prin aplicarea unor proprietăţi ale operaţiilor aritmetice, în spaţiul numeric 0-100

- exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale de la 1 la 1000 cu şi fără trecere peste ordin;

- numărări având date startul şi pasul numărării (din 2 în 2, din 3 în 3 etc.) până la 144, ajungându-se la efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire (1-144) şi la reproducerea tablei înmulţirii şi a împărţirii (până la 12);

- tabla înmulţirii (şiruri de adunări repetate);

- tabla împărţirii (intuitiv pe grupe de obiecte);

- exerciţii de împărţire în (1-144) pe baza şirurilor de numere (de la 1 la 12) prin numărare înapoi.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

4.1. Sortarea obiectelor pe baza unui criteriu

- gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit criteriu (formă, culoare, mărime, gust, utilitate, cu viaţă, fără viaţă, naturale, prelucrate);

- gruparea materialelor după caracteristici observate: transparenţă, duritate, flexibilitate, utilizări în domeniul gospodăresc, construcţii, bucătărie, tâmplărie etc.

4.1. Sortarea obiectelor pe baza a două criterii

- compararea obiectelor pe baza observării culorii, mărimii, grosimii, formei.

4.1. Sortarea obiectelor pe baza mai multor criterii

- formarea unor grupe de obiecte după diferite criterii;

- crearea de grupe noi în cadrul celor existente după criterii nou numite.

4.2. Utilizarea suportului obiectual pentru redarea situaţiilor din probleme şi rezolvarea problemelor cu o operaţie, în spaţiul numeric 0-10

- aranjarea obiectelor respectând cerinţele problemei;

- crearea problemei pornind de la aranjarea obiectelor;

- ilustrarea prin desen a cerinţelor/rezolvării problemei;

- alcătuirea şi rezolvarea de probleme cu o operaţie pornind de la un desen dat.

4.2. Utilizarea suportului obiectual şi a desenelor pentru redarea situaţiilor din probleme şi rezolvarea problemelor, cu o operaţie, în spaţiul numeric 0-30

- observarea planşelor sau a desenelor la tablă în crearea de probleme cu o operaţie;

- formularea textului problemei în mod variat în urma observaţiilor (exemplu: câte mere galbene erau în coş; câte mere nu au fost puse);

- identificarea întrebărilor corecte în situaţii diferite de formulare a problemei (cu câte a ajuns? câte a pierdut? câte i-au rămas? câte a avut la început? etc.).

4.2. Utilizarea suportului obiectual şi a desenelor pentru redarea situaţiilor din probleme şi rezolvarea problemelor, cu o operaţie, în spaţiul numeric 0-100

- ilustrarea prin desen a problemelor cu o operaţie;

- formularea de probleme urmărind un suport obiectual, schimbarea întrebării sau a datelor şi crearea unor probleme similare.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

5.1. Utilizarea unor unităţi de măsură non-standard pentru lungime, prin jocuri

- jocuri de alegere potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma, pasul, creionul, cuburi etc.) pentru măsurarea lungimii.

5.1. Utilizarea unor măsuri non-standard pentru lungime şi capacitate, prin jocuri şi activităţi practice

- jocuri de alegere potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma, pasul, creionul, cuburi etc.) pentru măsurare.

5.1. Utilizarea unor măsuri non-standard pentru lungime, capacitate, masă, prin jocuri şi activităţi practice

- efectuarea de măsurători cu măsuri non-standard şi compararea rezultatelor.

5.2. Compararea lungimilor a două obiecte, prin jocuri

- compararea a două sau mai multe obiecte cu ajutorul unităţilor de măsură neconvenţionale;

- exerciţii/jocuri de ordonare a unor obiecte după lungime (crescător şi descrescător);

- exerciţii/jocuri de completare a unor şiruri (figurativ, prin desen), crescător şi descrescător.

5.2. Compararea lungimilor/capacităţilor a două obiecte, prin percepţie directă

- compararea a două sau mai multe obiecte cu ajutorul unităţilor de măsură neconvenţionale;

- exerciţii/jocuri de ordonare a unor obiecte după lungime (crescător şi descrescător);

- exerciţii/jocuri de completare a unor şiruri, crescător şi descrescător.

5.2. Compararea lungimilor/capacităţilor/maselor a două obiecte, prin percepţie directă

- observarea diferenţelor rezultate prin măsurare cu unităţi non standard (pas, palmă, şchioapă, stânjen etc.);

- măsurare cu unităţi neconvenţionale de masă şi volum (diferite vase, corpuri cu mase diferite).

5.3. Ordonarea cronologică a evenimentelor în cadrul zilei, săptămânii, lunii şi anotimpurilor

- jocuri de ordonare cronologică a evenimentelor personale;

- recunoaşterea zilelor săptămânii şi anotimpurilor.

5.3. Ordonarea cronologică a evenimentelor în cadrul săptămânii, anotimpurilor, lunilor anului

- jocuri de ordonare cronologică a evenimentelor personale (0-30);

- recunoaşterea zilelor săptămânii şi anotimpurilor;

- probleme cu unităţi de timp.

5.3. Ordonarea cronologică a evenimentelor şi utilizarea elementelor calendarului: zilele săptămânii, lunile anului, data

- alcătuirea calendarului propriu;

- alcătuirea orarului propriu pentru şcoală şi activităţi extraşcolare;

- rezolvarea de probleme conţinând date legate de momentele unui an.

5.4. Ordonarea cronologică a evenimentelor dintr-o săptămână

- probleme, jocuri cu ordonarea zilelor săptămânii.

5.4. Ordonarea cronologică a evenimentelor din viaţa personală, pe anotimpuri

- alcătuirea de exerciţii şi probleme cuprinzând date din viaţa personală - organizate pe anotimpuri.

5.5. Recunoaşterea orelor pe ceas

- construirea unui ceas propriu;

- recunoaşterea orelor şi minutelor urmărind acele ceasului;

- alcătuirea şi rezolvarea de probleme simple cu ore şi minute.

5.5. Recunoaşterea orelor, jumătăţilor de oră şi sferturilor de oră, pe ceas

- alcătuirea ceasului propriu;

- jocuri de citire a orei exacte;

- rezolvare şi întocmire de probleme legate de orele zilei.

5.6. Recunoaşterea monedelor şi bancnotelor prin percepţie directă şi activităţi practice

- cunoaşterea valorilor bancnotelor şi monedelor;

- rezolvarea şi alcătuirea de probleme legate de valoarea banilor.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.1. Recunoaşterea influenţei soarelui şi a temperaturii asupra sănătăţii

- expunerea organismului la factorii naturali benefici pentru sănătate: aer, soare;

- utilizarea echipamentului adecvat diferitelor anotimpuri.

1.1. Recunoaşterea influenţelor aerului şi apei asupra sănătăţii

- "băi" de soare, de aer şi, după caz, de apă;

- aplicarea regulilor de expunere la factorii de mediu;

- aplicarea regulilor de echipare (utilizare a echipamentului sportiv) în funcţie de anotimp/condiţii atmosferice.

1.1. Aplicarea unor reguli de bază în folosirea factorilor naturali pentru călirea corpului

- exersarea tipurilor de respiraţie specifice diferitelor eforturi, în condiţii atmosferice variate;

- aplicarea măsurilor de protecţie faţă de radiaţiile solare;

- echiparea corespunzătore şi dezechiparea parţială, după caz, pe parcursul desfăşurării lecţiei.

1.2. Identificarea principalelor caracteristici ale posturii corporale corecte

- adoptarea posturii corecte în poziţiile de bază şi derivate;

- adoptarea diferitelor poziţii (stând, aşezat, culcat).

1.2. Demonstrarea principalelor caracteristici ale posturii corporale corect adoptate

- exersarea atitudinilor corecte ale corpului în diferite poziţii şi mişcări;

- menţinerea posturii corecte în acţiuni motrice dinamice;

- autocontrolul asupra posturii corpului în activităţile cotidiene.

1.2. Menţinerea posturii corecte a corpului în acţiuni statice şi dinamice

- adoptarea posturii corecte în toate împrejurările;

- corectarea, la atenţionare, a abaterilor de la atitudinea corporală corectă;

- sesizarea diferenţelor dintre posturile corecte şi abaterile de la acestea.

1.3. Manifestarea interesului pentru utilizarea variantelor de mişcări specifice segmentelor corpului

- exersarea grupelor de mişcări specifice segmentelor corpului;

- efectuarea exerciţiilor de mobilitate în limitele anatomice;

- efectuarea acţiunilor motrice în condiţiile stabilităţii articulare;

- exersarea actelor motrice de expresivitate corporală.

1.3. Utilizarea variantelor de mişcări specifice principalelor segmente corporale

- exersarea parţială a componentelor complexului de dezvoltare fizică;

- exersarea integrală a complexului de dezvoltare fizică, respectând ordinea şi volumul exerciţiilor;

- exersarea actelor motrice de expresivitate corporală.

1.3. Efectuarea zilnică a complexului de dezvoltare fizică însuşit

- exersarea exerciţiilor selective de prelucrare a aparatului locomotor, libere şi cu obiecte portative;

- utilizarea complexului de dezvoltare fizică;

- exersarea integrală a complexului de dezvoltare fizică însuşit ca "gimnastică de înviorare" zilnică;

- exersarea actelor motrice de expresivitate corporală.

1.4. Respectarea regulilor de igienă personală

- efectuarea procedurilor minimale de igienă după efort;

- întreţinerea, depozitarea şi transportul în condiţii de igienă a echipamentului sportiv.

1.4. Respectarea regulilor de igienă personală

- aplicarea sistematică a măsurilor imediate de igienă după efort (spălare pe mâini, ştergere de transpiraţie, schimbare echipament etc.);

- prezentarea constantă în echipament adecvat, curat şi estetic.

1.4. Respectarea regulilor de igienă personală

- aplicarea măsurilor de igienă în timpul şi după activităţile motrice;

- autoverificări şi verificări reciproce a stării de igienă a echipamentului;

- aplicarea regulilor de igienă personală.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1. Aplicarea deprinderilor motrice în condiţii de joc

- exersarea săriturilor prin jocuri dinamice;

- exersarea aruncărilor şi a prinderilor prin manipularea obiectelor;

- ştafete.

2.1. Efectuarea de acţiuni motrice specifice unor forme de manifestare a calităţilor motrice

- exersarea unor structuri motrice;

- întreceri şi jocuri dinamice cu caracter de viteză;

- exersarea individuală şi în perechi a exerciţiilor de dezvoltare a forţei dinamice a musculaturii spatelui, abdomenului şi a picioarelor.

2.1. Efectuarea de acţiuni motrice specifice calităţilor motrice combinate

- exersarea de acţiuni motrice singulare şi repetate;

- exersarea variantelor de manevrare a obiectelor ce pot fi apucate;

- exersarea de acţiuni motrice complexe (2-3 deprinderi).

2.2. Participarea la jocuri dinamice care antrenează capacităţile motrice individuale

- întreceri şi jocuri dinamice cuprinzând alergare, ocolire de obstacole, trecere peste şi pe sub obstacole, aruncări la ţintă etc.;

- exersarea vitezei de reacţie şi de execuţie, cu ajutorul semnalelor auditive;

- organizarea de jocuri dinamice de alergare, urmărire, schimbări de direcţie, adoptări de poziţii.

2.2. Aplicarea deprinderilor motrice în condiţii de joc şi de întrecere

- exersarea fiecărei deprinderi (global);

- integrarea deprinderilor noi în fondul motric existent;

- ştafete şi jocuri cuprinzând înlănţuiri variate de deprinderi motrice.

2.2. Aplicarea combinată a deprinderilor motrice în activitatea şcolară şi în afara şcolii

- participarea la activităţi motrice complexe, organizate în lecţie (trasee tematice, ştafete, jocuri dinamice şi pregătitoare);

- iniţierea în timpul liber a unor activităţi motrice atractive şi integrarea în cele iniţiate de alţi copii.

2.3. Redarea prin limbaj corporal a unor acţiuni/trăiri personale

- utilizarea elementelor simple din gimnastica de bază: echilibru pe un picior, exerciţii cu obiecte (cerc, minge, eşarfă, steaguri etc.);

- pantomimă;

- utilizarea elementelor simple din gimnastica Bothmer.

2.3. Aplicarea deprinderilor de expresivitate corporală şi a celor adaptate din diferite discipline sportive

- jocuri dinamice şi jocuri pregătitoare pentru jocurile sportive;

- exersarea elementelor de gimnastică Bothmer.

2.3. Integrarea activă în activităţile motrice cu componente estetice (dans, euritmie, gimnastică ritmică etc.)

- jocuri dinamice şi jocuri pregătitoare pentru jocurile sportive;

- exersarea în lecţii şi în afara acestora a complexelor de exerciţii (individual şi în grup) de gimnastică Bothmer.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.1. Sesizarea regulilor necesare desfăşurării jocurilor

- acceptarea şi respectarea unui sistem de reguli simple;

- adoptarea unui comportament adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup;

- participarea la ştafete simple, cu respectarea regulilor stabilite.

3.1. Sesizarea regulilor necesare desfăşurării jocurilor şi altor activităţi motrice

- aplicarea regulilor stabilite în toate activităţile motrice desfăşurate;

- îndeplinirea, prin rotaţie, a rolurilor de responsabil de grup, căpitan de echipă, arbitru, scorer etc.

3.1. Aplicarea regulilor necesare desfăşurării activităţilor motrice organizate sau spontane

- încredinţarea urmăririi respectării regulilor stabilite pentru fiecare activitate, prin rotaţie, tuturor elevilor;

- implicarea tuturor elevilor în stabilirea unor reguli ad-hoc de desfăşurare a întrecerilor.

3.2. Participarea la activităţi motrice organizate în grup

- exersări în perechi şi pe grupe;

- participarea la ştafete şi parcursuri combinate;

- încurajarea colegilor pentru participare activă;

- manifestarea empatiei cu propria echipă.

3.2. Participarea la activităţi specifice educaţiei fizice, organizate în grup

- participarea la activităţi de grup;

- întreceri pe echipe.

3.2. Participarea la activităţi specifice educaţiei fizice, organizate în grup

- organizarea formaţiilor de exersare şi a grupelor/echipelor pentru întreceri pe criterii variabile;

- extinderea formelor de organizare a exersării;

- implicarea tuturor elevilor prin repartizarea de sarcini motrice şi organizatorice corespunzătoare particularităţilor individuale.

3.3. Manifestarea atitudinii de cooperare, întrajutorare şi fair-play în timpul jocurilor

- acordarea şi primirea ajutorului/sprijinului partenerului;

- evidenţierea comportamentelor lăudabile.

3.3. Manifestarea atitudinii de cooperare, întrajutorare şi fair-play în timpul activităţilor motrice

- acordare şi primire de ajutor şi sprijin în exersare;

- stimularea coechipierilor prin aprecieri şi încurajări;

- dezvoltarea spiritului de echipă prin evidenţierea rolului fiecărui membru şi a beneficiilor lucrului în echipă.

3.3. Manifestarea atitudinii de cooperare, întrajutorare şi fair-play în timpul activităţilor motrice

- stimularea coechipierilor prin aprecieri şi încurajări;

- dezvoltarea spiritului de echipă prin evidenţierea rolului fiecărui membru şi a beneficiilor lucrului în echipă.

- trecerea elevilor prin roluri de conducere şi subordonare.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.1. Cunoaşterea materialelor

- identificarea materialelor pentru desen (cuburi şi creioane cerate);

- identificarea materialelor pentru pictură (pensule, hârtie, culori, borcane);

- cunoaşterea modului de aşezare a materialelor de lucru.

1.1. Participarea la pregătirea şi strângerea materialelor necesare

- exerciţii de aşezare corectă a materialelor de lucru;

- exerciţii de strângere a materialelor de lucru.

1.1. Folosirea autonomă a materialelor necesare

- exerciţii de pregătire şi strângere autonomă a materialelor necesare pentru desen;

- exerciţii de pregătire şi strângere autonomă a materialelor necesare pentru pictură.

1.2. Utilizarea materialelor de lucru prin imitare

- exerciţii de lucru cu cuburi şi creioane cerate;

- exerciţii cu culori fluide cu diferite consistenţe ale pigmentului.

1.2. Însuşirea tehnicilor de lucru prin imitare

- exerciţii de lucru cu cuburile şi creioanele cerate pentru redarea mişcării specifice elementelor naturii;

- exerciţii de aşternere a culorilor fluide pe suport umed, cu diferite consistenţe ale pigmentului.

1.2. Stăpânirea tehnicilor de lucru

- exerciţii ce presupun respectarea tehnicii de desenare a unei compoziţii;

- exerciţii de aşternere a culorilor pigment pe suport umed, cu diferite consistenţe ale pigmentului, prin tehnica "ud pe ud".

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1. Recunoaşterea culorilor

- exerciţii de identificare a culorilor în diferite momente ale anului;

- exerciţii de identificare a culorilor stărilor sufleteşti.

2.1. Obţinerea nuanţelor

- exerciţii de recunoaştere a culorilor;

- compoziţii cu nuanţele luminoase, deschise;

- compoziţii cu nuanţele puternice;

- exerciţii de schimbare a culorii.

2.1. Descrierea calităţilor nuanţelor

- compoziţii cu nuanţele luminoase, deschise;

- compoziţii cu nuanţele puternice;

- exerciţii de schimbare a culorii.

2.2. Obţinerea amestecurilor din culorile primare prin imitare

- exerciţii de realizare a amestecului din două culori primare.

2.2. Obţinerea amestecurilor din culorile primare

- exerciţii de realizare a amestecului din două culori primare;

- exerciţii de realizare a acordurilor de culoare caracteristic şi monoton.

2.2. Descrierea amestecurilor din culorile primare

- exerciţii de schimbare a culorii;

- exerciţii de acorduri cu două culori;

- exerciţii de acorduri cu trei culori.

2.3. Ilustrarea unui basm într-o compoziţie simplă

- compoziţii cu elemente nonfigurative în care să folosească culorile primare şi amestecurile de culori.

2.3. Ilustrarea unui basm într-o compoziţie simplă

- compoziţii cu elemente nonfigurative în care să folosească culorile primare şi amestecurile de culori.

2.3. Ilustrarea unei povestiri într-o compoziţie simplă

- compoziţii figurative şi nonfigurative realizate prin folosirea nuanţelor.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.1. Perceperea fondului emoţional dominant al lucrărilor pe baza unui criteriu dat

- interpretarea pe plan afectiv a semnificaţiei culorilor studiate.

3.1. Perceperea fondului emoţional dominant al lucrărilor pe baza mai multor criterii

- dialog privind semnificaţia culorilor studiate (cald-rece, vesel-trist, luminos-întunecat, greu-uşor etc.).

3.1. Participarea la clasificarea lucrărilor în funcţie de semnificaţia sufletească a culorilor şi calităţile compoziţiilor

- compoziţii nonfigurative, urmărind organizarea unui echilibru al elementelor de limbaj plastic studiate, folosind culorile şi amestecurile lor;

- dialog privind semnificaţia sufletească a culorilor studiate;

- analiza comparativă a compoziţiilor, exprimând variate stări posibile.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

4.1. Realizarea unor lucrări de redare a stărilor sufleteşti prin culoare

- exerciţii de organizare a spaţiului plastic folosind expresivitatea culorilor;

- compoziţii libere după poveşti create de elevi.

4.1 Realizarea unor lucrări de redare a stărilor sufleteşti, a atmosferei unei poveşti, folosind culorile primare, degradarea lor şi obţinerea amestecurilor

- exerciţii de organizare a spaţiului plastic folosind expresivitatea culorilor;

- compoziţii libere după poveşti create de elevi.

4.1 Realizarea unor lucrări de redare a stărilor sufleteşti, a atmosferei unei poveşti sau a unei fabule folosind expresivitatea coloristică

- compoziţii nonfigurative, urmărind diversitatea expresivităţii culorilor în spaţiul de lucru;

- compoziţii libere după poveşti create de elevi.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.1. Reprezentarea formelor plastice prin mişcare corporală şi exerciţii pregătitoare, în diferite variante

- exerciţii de exprimare corporală individuală şi de grup: mers de-a lungul unei forme, desenarea ei în aer etc.

1.1. Reprezentarea formelor plastice prin gesturi realizate în diferite planuri, mers, ţinută corporală

- exerciţii de exprimare corporală individuală şi de grup: mers de-a lungul unei forme, desenarea ei în aer, pe bancă etc.

1.1. Reprezentarea formelor plastice simetrice faţă de o axă verticală (stânga/dreapta) şi/sau orizontală (sus/jos) prin gesturi în diferite planuri, mers, ţinută corporală

- exerciţii de exprimare corporală individuală şi de grup: mers de-a lungul unei forme, desenarea ei în aer, pe bancă etc.

1.2. Reprezentarea formelor plane simple cu mâna liberă, utilizând blocurile ceracolor

- exerciţii de reprezentare, după model dat, a unor linii verticale, orizontale şi diagonale, cu unghiuri ascuţite şi obtuze;

- exerciţii de reprezentare, după model dat, a unor forme stelare, triunghiuri, pătrate şi alte forme geometrice regulate.

1.2. Reprezentarea formelor plane simple sau complexe cu mâna liberă, utilizând creioanele ceracolor

- exerciţii de reprezentare, după model dat, a unor linii verticale, orizontale şi diagonale, cu unghiuri ascuţite şi obtuze;

- trasarea formelor plane după modelul oferit de învăţător la tablă şi în caiete folosind cuburi ceracolor, creioane groase ceracolor;

- exerciţii de reprezentare, după model dat, a unor forme stelare, triunghiuri, pătrate şi alte forme geometrice regulate;

- exerciţii de reprezentare a unor curbe convexe şi concave, sinusoide, cercuri, elipse, spirale, lemniscate ş.a.

1.2. Reprezentarea formelor simetrice faţă de o axă verticală (stânga/dreapta) şi/sau orizontală (sus/jos), dup concepţie proprie cu mâna liberă, utilizând creioane ceracolor

- exerciţii de completare a formelor date prin simetrie verticală, cu sau fără axă desenată;

- exerciţii de completare a formelor date prin simetrie orizontală, cu sau fără axă desenată;

- exerciţii de transformare a liniilor, formelor, din linii drepte în curbe şi invers;

- realizarea unei forme simetrice după concepţia proprie;

- realizarea de forme dinamice de linii continue sau întrerupte.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1. Utilizarea cuvintelor proprii pentru a descrie formele realizate

- descrierea formelor realizate, după model dat, utilizând limbajul comun.

2.1. Utilizarea termenilor adecvaţi (linie dreaptă, linie curbă etc.) pentru a descrie formele realizate

- descrierea formelor realizate, după model dat, utilizând limbajul comun.

2.1. Utilizarea termenilor adecvaţi (linie dreaptă, linie curbă, poziţie verticală, orizontală) pentru descrierea formelor şi a tipurilor de linii desenate

- descrierea formelor realizate, după model dat;

- descrierea tipului de linie folosit, utilizând un limbaj adecvat.

2.2. Identificarea asemănărilor şi deosebirilor dintre diverse forme studiate

- compararea diferitelor forme.

2.2. Identificarea posibilităţilor de transformare a diverselor forme desenate utilizând liniile drepte şi curbe

- compararea diferitelor forme;

- identificarea de asemănări şi deosebiri între formele realizate.

2.2. Identificarea asemănărilor şi deosebirilor dintre formele realizate în simetrie

- compararea diferitelor forme;

- identificarea de asemănări şi deosebiri între formele realizate.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.1. Aplicarea formelor studiate în alte lucrări

- aplicarea în contexte variate a elementelor sau formelor studiate (felicitări etc.)

3.1. Aplicarea formelor, a combinaţiilor de forme şi a desenelor dinamice realizate în alte lucrări

- respectarea caracteristicilor de bază ale formelor;

- prelucrarea artistică a formelor prin utilizarea diferitelor culori şi combinaţii de culori;

- conceperea unor forme simple;

- aplicarea în caietele altor materii a ilustraţiilor sau a ornamentelor, folosind elemente sau forme studiate.

3.1. Aplicarea formelor simetrice stânga-dreapta/sus-jos sau a combinaţiilor de forme realizate în alte lucrări

- prelucrarea artistică a formelor prin utilizarea diferitelor culori şi combinaţii de culori;

- conceperea unor forme simple simetrice faţă de o axă;

- aplicarea în caietele altor materii a ilustraţiilor sau a ornamentelor folosind elemente sau forme studiate.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.1. Însuşirea repertoriului de cântece (re¹ - re²)

- învăţarea cântecelor în corul clasei, după auz.

1.1. Însuşirea repertoriului de cântece (re¹ - re²) şi rostirea clară a textelor

- învăţarea cântecelor, după auz, în corul clasei;

- urmărirea mersului melodiei, prin gest.

1.1. Însuşirea repertoriului de cântece (re¹ - mi²), rostirea clară a textelor şi memorarea lor

- cântarea, după auz, în corul clasei;

- urmărirea melodiei, prin gest.

1.2. Însuşirea cântecelor şi asocierea lor cu mişcări sugerate de text

- mersul, mişcări pe cântec, joc.

1.2. Însuşirea cântecelor şi a duratelor (lung, scurt, mai lung), asocierea lor cu mişcări sugerate de text

- redarea duratelor prin mişcări diferite pentru pătrime (lung), pentru optime (scurt), pentru doime (mai lung).

1.2. Însuşirea repertoriului de cântece şi recunoaşterea cântecelor după ritm

- jocuri de recunoaştere, după ritm, a cântecelor studiate.

1.3. Însuşirea mânuirii unor elemente din natură (pseudo-instrumente): pietricele, lemne, castane etc.

- exersarea unor elemente ritmice din cântecele studiate.

1.3. Însuşirea modalităţii corecte de obţinere a sunetelor la fiecare dintre instrumentele şi pseudo-instrumentele folosite în timpul orelor

- exerciţii sub formă de joc pentru obţinerea unui sunet frumos (ex.: la instrumentele din instrumentarul Orff).

1.3. Însuşirea unor elemente ritmice de o complexitate sporită şi interpretarea lor cu instrumentele muzicale de percuţie

- jocuri de o complexitate ritmică sporită, cu exemple din lumea vieţuitoarelor, a fabulelor, pe duratele pătrime, optime, doime.

1.4. Însuşirea mânuirii corecte a instrumentelor muzicale din instrumentarul Orff (toba, trianglul, toaca, maracas, tamburina etc.)

- familiarizarea cu instrumentele muzicale din instrumentarul Orff.

1.4. Însuşirea la flaut drept (de preferat pentatonic tip Choroi), prin imitare, a cântecelor studiate vocal

- învăţarea la flaut pentatonic tip Choroi, prin imitare, a cântecelor studiate vocal.

1.4. Însuşirea la flaut drept (de preferat pentatonic tip Choroi), prin imitare, a cântecelor studiate vocal şi realizarea unui sunet frumos

- redarea la flaut pentatonic (tip Choroi), prin imitare, a cântecelor din repertoriul clasei.

1.5. Însuşirea la alte instrumente muzicale acordate pentatonic (liră, kantelă, metalofon, xilofon, glockenspiel) a cântecelor studiate vocal¹

- interpretarea cântecelor studiate la alte instrumente acordate pentatonic (liră, kantelă, metalofon, xilofon, glockenspiel).

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1. Interpretarea la unison, în corul clasei, a cântecelor studiate

- cântarea în corul clasei a cântecelor studiate.

2.1. Interpretarea la unison, în corul clasei şi în grupuri mici, a cântecelor studiate

- redarea, în corul clasei şi în grup, a cântecelor studiate.

2.1. Interpretarea la unison, în corul clasei, în grup şi individual, a cântecelor studiate

- reproducerea cântecelor din repertoriul clasei, în cor, în dialog;

- reproducerea unor fragmente de cântece, în ecou.

2.2. Interpretarea la unison a cântecelor însoţite de mişcări simple

- jocuri cu personaje.

2.2. Interpretarea la unison a cântecelor, însoţite de redarea prin mimică, gestică în funcţie de conţinut

- exerciţii de mimă, pe cântecele studiate;

- jocuri, concert-ghicitoare.

2.2. Interpretarea cântecelor, însoţite de dirijat intuitiv

- redarea pulsaţiei ritmice a cântecelor, cu ajutorul mâinilor.

2.3. Interpretarea la unison a cântecelor şi însoţirea lor de un acompaniament ritmic simplu

- acompaniament ritmic simplu cu pietricele, castane, lemn şi instrumente muzicale din instrumentarul Orff.

2.3. Interpretarea la unison a cântecelor şi folosirea pseudo-instrumentelor pentru realizarea unui efect deosebit

- folosirea instrumentelor muzicale din

instrumentarul Orff, atunci când pot crea un efect deosebit în cântecele învăţate, pot să exprime ceva, pot "să vorbească".

2.3. Interpretarea la unison a cântecelor şi realizarea unui frumos acompaniament ritmic, folosind instrumente muzicale de percuţie

- exersarea cu acompaniament ritmic a cântecelor din repertoriul clasei.

2.4. Interpretarea cântecelor folosind onomatopee potrivite cu anotimpul

- imitarea unor sunete familiare.

2.4. Interpretarea cântecelor folosind onomatopee cu durate, intensităţi şi înălţimi diferite

- jocuri cu onomatopee, pe cântecele studiate, pentru a crea imagini cât mai exacte.

2.4. Interpretarea cântecelor folosind tempo-uri şi nuanţe diferite

- jocuri pe cântecele studiate.

2.5. Interpretarea cântecelor la flaut drept (de preferat pentatonic tip Choroi) alternând cu cântarea vocală

- redarea cântecelor studiate, alternând cântarea instrumentală cu cea vocală;

- serbări, concert-ghicitoare.

2.5. Interpretarea cântecelor studiate vocal şi instrumental (choroi pentatonic) în acelaşi timp

- jocuri;

- concert-ghicitoare;

- serbări.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.1. Mişcarea liberă pe cântec

- exersarea mişcării libere pe un cântec ales din repertoriul clasei.

3.1. Mişcarea liberă pe cântece interpretate instrumental

- exersarea mişcării pe o melodie interpretată la flaut pentatonic (tip Choroi) sau la alt instrument acordat pentatonic.

3.1. Descoperirea unei melodii de mici dimensiuni, la instrumente acordate pentatonic

- improvizaţii instrumentale.

3.2. Participarea activă la realizarea unei compilaţii de cântece şi versuri coerente din punct de vedere tematic şi adecvate vârstei

- realizarea spontană a unui joc pe o temă dată cu folosirea instrumentelor muzicale de percuţie din dotare.

3.2. Realizarea unor jocuri cu temă şi folosirea cântecelor studiate

- realizarea spontană a unui joc, pe o temă dată, cu cântecele studiate şi instrumentele din dotare.

3.2. Realizarea unor jocuri cu ajutorul instrumentelor muzicale cunoscute

- povestiri muzicale;

- jocuri.

3.3. Participarea la "serbări" de moment (spontane) având ca pretext evenimente din natură, din clasă etc.

- realizarea unor momente ce creează posibilitatea de implicare în situaţii noi.

3.3. Ilustrarea muzicală a unui frumos moment dintr-un basm cunoscut

- folosirea cântecelor studiate pentru realizarea unei povestiri muzicale, a unor imagini dintr-un basm.

3.3. Ilustrarea muzicală a unei fabule cunoscute

- folosirea instrumentelor din dotare pentru ilustrarea unei fabule cunoscute.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.1. Redarea prin imitare a gesturilor euritmice pentru vocalele şi consoanele dintr-un text poetic simplu

- jocuri de mişcare pentru gesturi sufleteşti vocalice instinctive: "aaah", "eeei", "iiiată-mă", "oooh", "uuuh";

- jocuri pentru gesturi consonantice de redare a unor forme de mişcare din natură: "r" pentru rostogolire, "b" pentru boltă, "w, v" pentru mişcarea valurilor.

1.1. Redarea prin imitare a gesturilor euritmice pentru vocalele şi consoanele dintr-un fragment de basm versificat

- jocuri de mişcare cu gesturi sufleteşti pentru diferite situaţii dintr-un basm: uimire, surpriză, hotărâre, înţelegere, îngrijorare;

- jocuri de mişcare cu gesturi euritmice de redare a consoanelor de la începutul cuvintelor ce denumesc lucruri, fenomene, elemente naturale ce apar într-un basm.

1.1. Redarea prin imitare a gesturilor euritmice pentru vocalele şi consoanele din fabule şi legende

- jocuri euritmice cu gesturi specifice pentru vocalele silabelor accentuate din fragmente de fabule şi legende;

- jocuri euritmice cu mişcări-imagine pentru consoanele de început ale unor cuvinte-cheie din fabule şi legende.

1.2. Redarea ritmului simplu diferenţiat între "scurt" şi "lung", prin bătăi din palme şi păşire

- jocuri "Piticii şi uriaşii", "Şoriceii şi motanul încălţat" etc.

1.2. Redarea ritmului diferenţiat între "scurt" şi "lung", prin bătăi din palme şi păşire

- jocuri ritmice având ca suport poetic scurte refrene versificate din componenţa unor basme.

1.2. Redarea ritmului diferenţiat între "scurt" şi "lung", prin alternarea bătăilor din palme cu păşirea

- jocuri ritmice având ca suport poetic fragmente semnificative din fabule şi legende.

1.3. Exprimarea prin mişcare şi ţinută corporală a trăsăturilor dominante ale unor personaje din povestiri simple

- dramatizarea unor fragmente semnificative din povestiri simple.

1.4. Exprimarea prin mişcare şi ţinută corporală a trăsăturilor dominante ale unor personaje din basme

- dramatizarea unor fragmente de basm în care apar personaje cu trăsături dominante.

1.4. Exprimarea prin mişcare şi ţinută corporală a trăsăturilor dominante ale unor personaje din fabule şi legende

- dramatizarea unor fragmente din fabule şi legende în care apar personaje dominante.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1. Redarea prin imitare a unui ritm muzical simplu

- jocuri de păşire atentă şi păşire precipitată;

- jocuri de păşire ritmică.

2.1. Redarea prin imitare a unui ritm muzical lent şi alert

- jocuri ritmice de păşire atentă, urmată de păşire precipitată.

2.1. Redarea prin imitare a diferitelor ritmuri muzicale

- jocuri muzical-ritmice de alternanţă între păşirea atent-lentă şi precipitat-rapidă.

2.2. Realizarea prin imitare a formelor de mers "uşor" şi "apăsat", cu suport muzical

- jocuri de mişcare pentru "aşteptare" şi "acţiune".

2.2. Realizarea prin imitare a formelor de mers "uşor", "apăsat" şi "săltat", cu suport muzical

- jocuri de mişcare cu mers diferenţiat adecvat caracterului piesei muzicale.

2.2. Realizarea prin imitare a diferitelor forme de mers pentru urmărirea liniei melodice

- jocuri de mişcare cu forme de parcurs spaţial adecvat liniei melodice.

2.3. Redarea prin imitare a unui ritm muzical simplu, alternând bătăile din palme cu păşirea ritmică

- jocuri euritmice cu alternanţe între motive ritmice şi "în tact".

2.3. Redarea prin imitare a ritmului muzical alert şi lent, alternând bătăile din palme cu păşirea ritmică

- jocuri euritmice de alternanţă între ritmul redat cu palmele şi cel redat cu picioarele.

2.3. Redarea prin imitare a ritmului muzical şi a liniei melodice, alternând mişcarea braţelor cu mişcarea picioarelor

- jocuri euritmice cu forme de parcurs spaţial şi alternanţe ritmice.

2.4. Redarea prin imitare a gestului euritmie pentru intervalul muzical de cvintă, în principal pentru xilofon şi kantelă

- jocuri euritmice realizate cu instrumente specifice: xilofon, kantelă, liră, flaut, pian.

2.4. Redarea prin imitare a gestului euritmie pentru intervalul muzical de cvintă, în principal pentru liră

- jocuri euritmice de aşteptare, ascultare şi sonorizare armonică la liră.

2.4. Redarea prin imitare a gestului euritmie pentru intervalul muzical de cvintă, în principal pentru pian şi flaut

- jocuri euritmice "de dirijare" a unor piese muzicale scurte, cu predominanţa armonică a intervalului muzical de cvintă.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.1. Realizarea formaţiei grupate "în cerc"

- jocuri de adunare: "Prietenii în căsuţă", "Puii în cuib", "Somnoroase păsărele" etc.;

- jocuri de intrare şi ieşire;

- jocuri de mişcare în formaţie de "horă".

3.1. Realizarea formaţiei grupate "în cerc" şi identificarea locului fiecăruia în cadrul cercului

- jocuri de adunare: "în căsuţa din pădure", "Piticii făurari" etc.

3.1. Realizarea formaţiei grupate "în cerc", "pe perechi" şi "în două cercuri concentrice"

- jocuri de adunare şi grupare: "Eu şi tu suntem noi", "Noi ne căutăm" etc.

3.2. Coordonarea propriei mişcări cu cea a formaţiei grupate în cerc

- jocuri de intrare şi ieşire;

- jocuri de mişcare în formaţie de "horă";

- jocuri de contracţie şi expansiune a formaţiei grupate în cerc.

3.2. Realizarea echilibrului şi siguranţei în mişcarea corpului şi în deplasarea în spaţiu

- jocuri de echilibru şi deplasare;

- jocuri de aşteptare, întâlnire, despărţire.

3.2. Exprimarea concentrării şi destinderii prin mişcarea de contracţie şi expansiune a formaţiei de cerc

- jocuri de contracţie şi expansiune: "Norii şi soarele", "Apăsare şi eliberare" etc.;

- jocuri de mişcare, atitudine şi expresie adecvate suportului poetic şi muzical folosit.

3.3. Parcurgerea unui traseu cu formă geometrică simplă

- jocul "Plimbare la pădure", cu trecere peste "pod", ocolirea "lacului" etc.

3.3. Parcurgerea unui traseu cu formă de dreaptă, curbă, cerc, spirală

- jocuri de deplasare cu parcurgerea unor trasee sub formă de linie dreaptă, linie curbă, cerc, spirală.

3.3. Parcurgerea unui traseu cu formă şerpuită şi a formei de lemniscată (forma cifrei opt), fără intersecţie

- jocuri cu parcurgerea unor trasee cu forme curbe, şerpuite, curgătoare: "De la munte pân' la mare", "Pârâiaşul" etc.

3.4. Conştientizarea prin mişcare a componentelor mari ale corpului: membre, trunchi şi cap

- dramatizarea euritmică a unor poezii despre fiinţa umană;

- jocuri de prezentare: "Aşa sunt eu!", "Unde sunteţi? - lată-ne!" etc.

3.4. Descoperirea relaţiei dintre sunete şi mişcările componentelor corpului

- dramatizarea euritmică, preponderent vocalică, a unor poezii despre fiinţa omului.

3.4. Descoperirea legăturii dintre direcţiile spaţiului, sunete şi mişcările corpului

- dramatizarea euritmică a unor poezii cu caracter de sentinţă;

- verticalizarea, lateralizarea şi frontalizarea mişcărilor trupului şi membrelor în relaţie cu expresia euritmică a vocalelor i, a, o.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.1. Orientarea în schema corporală şi în spaţiu

- jocuri de mişcare cu sens a membrelor

- exersarea actelor motrice de expresivitate corporală

- jocuri de orientare în schema corporală proprie

1.1 Identificarea schemei corporale

- jocuri de mişcare cu sens a membrelor

- antrenarea membrului dominant

- exersarea actelor motrice de expresivitate corporală

- jocuri de orientare în schema corporală proprie şi a celuilalt

1.1 Explicarea schemei corporale

- jocuri de recunoaştere a schemei corporale proprii şi a celorlalţi, aflaţi în diferite poziţii

- jocuri de coordonare oculo-motorie

- jocuri pentru exersarea lateralităţii

- jocuri de orientare spaţială

1.2. Manifestarea interesului faţă de forţele

propriului corp

- exersarea jocurilor de mişcare cu indicarea părţilor corpului

- efectuarea, liberă, a exerciţiilor de mobilitate, în limitele anatomice

- exersarea actelor motrice de expresivitate corporală

1.2. Utilizarea forţelor propriului corp, prin intermediul ritmului

- jocuri între uşor şi greu (levitaţie şi gravitaţie); sărituri

- jocuri de mers asociate cu ritm

- jocuri de coordonare a respiraţiei cu vorbirea

- jocuri pentru stimularea vitezei de reacţie

- jocuri de statică şi dinamică

1.2. Exersarea forţelor propriului corp

- jocuri pentru stimularea autocontrolului, ca urmare a stăpânirii mobilităţii

- jocuri pentru antrenarea voinţei, stimularea trăirilor simţului vieţii

- jocuri de învingere conştientă a forţei de gravitaţie - simţul mişcării, echilibrului, vieţii

- jocuri de percepţie senzorială

1.3. Redarea prin limbaj corporal a unor acţiuni/trăiri personale

- jocuri de pantomimă

- exerciţii de prindere şi aruncare a unor obiecte, acompaniate de versuri sau melodii ce dau frecvenţa mişcării şi ritmul respiraţiei

1.3. Aplicarea deprinderilor de expresivitate corporală

- jocuri dinamice

- jocuri cu ritm şi bătăi din palme

- exerciţii de coordonare, dexteritate, orientare în spaţiu

1.3. Manifestarea activă a motricităţii prin componentele artistice (dans, euritmie, jocuri ritmice etc.)

- jocuri dinamice

- exerciţii de coordonare, dexteritate, orientare în spaţiu

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1. Redarea prin imitare a gesturilor şi a cuvintelor

- jocuri de mişcare în cerc cu tematică: anotimpuri, natură, sărbători

- întreţinerea de roluri în joc

- stimularea copilului din punct de vedere estetic şi igienic

2.1. Redarea prin jocuri a acţiunilor personajelor şi a imaginilor din basme

- jocuri de mişcare redând secvenţe de basm

- exersarea manifestării exterioare a simţului vorbirii prin modul de adresare cald şi prietenos, prin gesturi şi limbajul trupului; aducerea trăirilor interioare în concordanţă cu modul de exprimare

2.1. Redarea prin jocuri a tematicii unor texte (din viaţa animalelor)

- exersarea încrederii în sine

- acţionarea voinţei în sens pozitiv

- recunoaşterea sentimentului puterii (trup)

- trăirea liniştei lăuntrice (suflet)

- experimentarea sentimentului libertăţii (spirit, Eu)

2.2. Implicarea elevilor în unele activităţi de experimentare senzorială

- efectuarea de jocuri pentru exersarea simţului tactil: trăire de sine la graniţa corpului prin atingere;

- jocuri pentru stimularea sentimentului de a fi ocrotit corporal; contactul corporal afectuos dar şi lăsarea copilului în voia lui, într-o dispoziţie calmă

- jocuri pentru mijlocirea percepţiei propriei mişcări; realizare de mişcări cu sens

- jocuri pentru exersarea echilibrului

- jocuri pentru exersarea simţului văzului: combinarea armonioasă a culorilor

- jocuri pentru exersarea mirosului

- jocuri pentru exersarea gustului

- jocuri pentru exersarea auzului: jocuri verbale şi instrumentale

2.2. Implicarea elevilor în activităţi simple de experimentare senzorială

- jocuri pentru exersarea simţului tactil: alternanţă între solitudine şi sentimentul de a fi ocrotit

- jocuri pentru facilitarea trăirii sentimentului libertăţii

- jocuri pentru exersarea echilibrului: balansare, sărituri, momente de linişte

- jocuri pentru exersarea simţului olfactiv: căutarea de percepţii olfactive diferenţiate, în legătură cu plante, animale, alimente

- jocuri pentru exersarea gustului: prin modul de preparare facem cu putinţă apariţia gustului propriu al alimentelor

- jocuri pentru exersarea auzului: jocuri verbale şi instrumentale

2.2. Implicarea elevilor în activităţi complexe de experimentare senzorială

- jocuri pentru conştientizarea limitelor corporale

- jocuri pentru stimularea sentimentului de autocontrol, ca urmare a stăpânirii mobilităţii

- jocuri pentru trăirea simţului echilibrului

- jocuri pentru exersarea văzului şi dezvoltarea acuităţii vizuale: îndreptarea atenţiei asupra diferenţelor subtile de culoare din natură

- jocuri pentru exersarea simţului olfactiv: căutarea de percepţii olfactive diferenţiate, în legătură cu plantele, animalele, alimentele, la ţară şi la oraş

- jocuri pentru dezvoltarea gustului estetic al ambianţei

- jocuri pentru dezvoltarea acuităţii auditive

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.1. Acceptarea participării la jocurile de grup

- acceptarea şi respectarea unui sistem de reguli simple;

- adoptarea unui comportament adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup;

- disponibilitatea de a relaţiona

3.1. Acceptarea regulilor necesare desfăşurării jocurilor şi altor activităţi motrice

- aplicarea regulilor stabilite în toate activităţile motrice desfăşurate;

- îndeplinirea, prin rotaţie, a rolurilor

3.1. Aplicarea regulilor necesare desfăşurării activităţilor motrice organizate

- respectarea regulilor anunţate

- stimularea îndemânării şi fair-play-ului.

- implicarea tuturor elevilor în stabilirea unor reguli ad-hoc de desfăşurare a jocurilor

3.2. Participarea la activităţi motrice organizate în grup

- jocuri în cerc

- încurajarea colegilor pentru participare activă

- manifestarea empatiei

3.2. Participarea la activităţi specifice organizate în grup

- participarea la activităţi de grup

- participarea la jocurile propuse, cu respectarea regulilor anunţate

3.2. Participarea la activităţi specifice organizate în grup sau spontane

- propunerea jocului şi organizarea grupului

- implicarea tuturor elevilor prin repartizarea de sarcini motrice şi organizatorice corespunzătoare particularităţilor individuale.

3.3. Manifestarea atitudinii de cooperare, întrajutorare şi fair-play în timpul jocurilor

- acordarea şi primirea ajutorului/sprijinului partenerului;

- evidenţierea comportamentelor pozitive

3.3. Manifestarea atitudini de cooperare, întrajutorare şi fair-play în timpul activităţilor motrice

- acordare şi primire de ajutor şi sprijin

- stimularea coechipierilor prin aprecieri şi încurajări

- dezvoltarea spiritului de echipă prin evidenţierea rolului fiecărui membru şi a beneficiilor lucrului în echipă.

3.3. Manifestarea atitudini de cooperare, întrajutorare şi fair-play în timpul activităţilor motrice

- stimularea coechipierilor prin aprecieri şi încurajări;

- dezvoltarea spiritului de echipă prin evidenţierea rolului fiecărui membru şi a beneficiilor lucrului în echipă.

- conducerea elevilor prin toate rolurile jocului

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.1. Recunoaşterea diferitelor materiale

naturale de lucru şi a locului lor de

provenienţă

- recunoaşterea firelor şi ţesăturilor de lână, bumbac, mătase;

- recunoaşterea unor seminţe şi a provenienţei lor;

- recunoaşterea diverselor frunze sau fructe culese din pădure (castane, ghindă, jir etc.);

- recunoaşterea hârtiei de mătase, a celei lucioase, a cartonului;

- recunoaşterea materialelor pentru modelat: lut, ceară, pastă fimo, plastilină.

1.1. Diferenţierea materialelor naturale de

cele sintetice

- discuţii şi prezentări ale materialelor naturale sau sintetice;

- evidenţierea provenienţei materialelor şi a calităţilor lor;

- recunoaşterea materialelor naturale şi a celor sintetice;

- recunoaşterea firelor şi ţesăturilor de lână, bumbac, mătase;

- recunoaşterea diverselor frunze, seminţe sau fructe şi provenienţa lor;

- recunoaşterea materialelor pentru modelat: lut, ceară, pastă fimo, plastilină.

1.1. Identificarea proprietăţilor unor

materiale naturale şi sintetice.

- evidenţierea provenienţei materialelor şi a calităţilor lor;

- recunoaşterea materialelor naturale şi a celor sintetice;

- discuţii însoţite de activităţi practice de identificare a proprietăţilor (fineţe, duritate, netezime, asprime, plasticitate, elasticitate etc.) unor materiale: lână, bumbac, hârtie, seminţe etc.

1.2. Descrierea caracteristicilor materialelor

folosite (culoare, fineţe, netezime etc.)

- descrierea diferenţelor şi asemănărilor dintre diverse textile, fire, sorturi de hârtie;

- descrierea caracteristicilor materialelor folosite la modelaj sau la realizarea felicitărilor, ornamentelor pentru sărbătorile anului;

- descrierea caracteristicilor legumelor, fructelor sau seminţelor folosite în diverse activităţi gospodăreşti.

1.2. Descrierea caracteristicilor materialelor folosite (culoare, fineţe, netezime, elasticitate, plasticitate, duritate etc.)

- descrierea diferenţelor şi asemănărilor dintre diverse textile, fire, sorturi de hârtie;

- descrierea caracteristicilor materialelor folosite;

- evidenţierea caracteristicilor şi calităţilor lânii.

1.2. Descrierea caracteristicilor materialelor folosite pornind de la domeniile adecvate de utilizare

- descrierea diferenţelor şi asemănărilor dintre materialele folosite, alegerea materialelor potrivite cu destinaţia obiectului realizat;

- utilizarea materialelor în funcţie de anotimp.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.1. Executarea unor operaţii simple după model prin imitare

- împletirea unor şnururi simple, cu un deget sau cu două;

- realizarea unor ţesături;

- desenarea conturului, decuparea, lipirea hârtiei;

- îndoirea hârtiei (elemente de tehnică Origami);

- realizarea unor cusături simple;

- frământarea şi modelarea aluatului;

- efectuarea unor operaţiuni simple de grădinărit.