DECIZIE nr. 654 din 13 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă în Dosarul nr. 4.193/110/2014 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1121D/2015.
2. La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei şi părţile Ovidiu Rîpanu şi Compania Naţională "Loteria Naţională" - S.A., faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. În acest sens, arată că, prin Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 18 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.193/110/2014, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă arată că are cunoştinţă despre faptul că prin Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003, dar, întrucât această decizie nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data la care cercetarea judecătorească s-a epuizat în cauză, consideră că aceasta nu are relevanţă juridică la momentul pronunţării încheierii prin care a sesizat instanţa de contencios constituţional.
6. Referitor la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003, arată că aceste dispoziţii aduc atingere prezumţiei de nevinovăţie, dreptului la muncă şi la un trai decent, iar restrângerea adusă acestor drepturi fundamentale este disproporţionată.
7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
8. Avocatul Poporului, invocând Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, înscrisurile depuse la dosar de părţi, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, punctul de vedere al Avocatului Poporului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
11. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011. Examinând obiectul cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, cât şi susţinerile autorului excepţiei, Curtea constată că, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizează doar dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003, dispoziţii care au următoarea redactare: "(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii: [...]
b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului [...]"
12. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, art. 41 referitor la dreptul la muncă şi art. 47 alin. (1) privind dreptul la un nivel de trai decent.
13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, anterior sesizării sale, prin Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015 a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003. Această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 la data de 17 iunie 2015, ulterior datei pronunţării încheierii din 18 mai 2015, prin care Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională în Dosarul nr. 4.193/110/2014. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a cunoscut la data pronunţării acestei încheieri Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, dar, pentru că aceasta nu era încă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, a considerat că nu poate produce efecte în cauză. Totodată, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a suspendat soluţionarea Dosarului nr. 4.193/110/2014, având în vedere că, în cauză, a adresat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene o întrebare preliminară. Prin aceasta, instanţa de judecată a solicitat Curţii de la Luxembourg să se pronunţe dacă art. 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care reglementează dreptul oricărei persoane la un proces echitabil, se opune unei reglementări interne care, pe de o parte, prevede caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale pentru instanţele judecătoreşti doar de la momentul publicării acestora în Monitorul Oficial al României - potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, - iar, pe de altă parte, nu mai reglementează suspendarea judecării cauzei deduse judecăţii nici măcar pe durata cuprinsă între data pronunţării deciziei Curţii Constituţionale şi data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României şi nici posibilitatea revizuirii hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a soluţionat cauza în fond, în situaţia în care, după pronunţarea hotărârii, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauză, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât, printr-o decizie anterioară, a constatat neconstituţionalitatea aceloraşi prevederi legale care au făcut obiectul excepţiei invocate, aşa cum prevede art. 509 alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 134/2010 - privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, interpretat per a contrario.
14. Faţă de cele arătate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale."În cauza de faţă, invocarea excepţiei de neconstituţionalitate şi sesizarea Curţii Constituţionale au intervenit ulterior pronunţării Deciziei de admitere nr. 279 din 23 aprilie 2015, dar anterior publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. De asemenea, litigiul în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate nu a fost soluţionat definitiv, fiind o cauză pendinte la data pronunţării prezentei decizii. Or, dacă, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt definitive şi general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, opozabilitatea cazului de inadmisibilitate prevăzut de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 faţă de instanţa de contencios constituţional intervine de la momentul pronunţării deciziei de admitere, şi nu de la data publicării, aşa cum s-a precizat şi prin Decizia nr. 319 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 25 aprilie 2012. Aşa fiind, Curtea Constituţională nu ar putea pronunţa o nouă decizie de admitere a dispoziţiilor de lege a căror constituţionalitate a constatat-o la o dată anterioară. Prin urmare, Curtea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă.
15. Curtea apreciază că este necesar să precizeze că, de vreme ce Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, aceasta urmează a-şi produce efectele sale erga omnes, inclusiv în cauza pendinte în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. De altfel, aşa cum s-a reţinut şi prin Decizia nr. 23 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 11 martie 2015, paragraful 15, chiar dacă litigiul în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate ar fi fost soluţionat definitiv, decizia Curţii Constituţionale de respingere a excepţiei ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, ar fi constituit motiv de revizuire, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, dacă excepţia de neconstituţionalitate ar fi fost ridicată anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale de admitere. În consecinţă, soluţia procedurală în cauza de faţă nu împiedică, ci, din contră, dă posibilitatea valorificării deciziei de admitere menţionate în condiţiile arătate.
16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă în Dosarul nr. 4.193/110/2014.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 13 octombrie 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 825 din data de 5 noiembrie 2015