DECIZIE nr. 408 din 16 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă

Valer Dorneanu

- preşedinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Cosmo-Rom - S.R.L. din Socodor, judeţul Arad, în Dosarul nr. 368/210/2015 al Judecătoriei Chişineu-Criş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.308D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. În acest sens, arată că instanţa constituţională a statuat în jurisprudenţa sa că egalitatea nu înseamnă uniformitate. Violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferit unor cazuri egale fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 20 august 2015, pronunţată în Dosarul nr. 368/210/2015, Judecătoria Chişineu-Criş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Cosmo-Rom - S.R.L. din Socodor, judeţul Arad, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare prin care se solicită anularea actului de adjudecare, a procesului-verbal de licitaţie publică imobiliară şi continuarea urmăririi de la actul desfiinţat.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece limitează obligaţia creditorului adjudecatar de a depune sumele de bani necesare numai până la concurenţa creanţelor creditorilor privilegiaţi care au drept de preferinţă în condiţiile art. 865 şi 867 din Codul de procedură civilă, cu excluderea altor creditori chirografari care au drepturi de creanţă egale cu ale creditorului adjudecatar, dacă acesta este tot chirografar. Textul legal criticat conduce la un tratament inegal şi discriminatoriu în cadrul aceleiaşi categorii de creditori.
6. Se apreciază că textul legal criticat este neconstituţional numai în situaţia în care adjudecatarul este tot un creditor chirografar şi numai în măsura în care se interpretează ca fiind o excepţie de la egalitatea creditorilor chirografari în privinţa drepturilor acestora asupra bunurilor debitorului urmărit, proporţional cu câtimea creanţelor pe care le deţin.
7. Se mai apreciază că norma legală ar trebui să conţină menţiuni explicite cu privire la obligaţia creditorului chirografar adjudecatar care depune creanţa sa în contul preţului de vânzare a bunului, de a complini suma cuvenită şi celorlalţi creditori chirografari, proporţional cu câtimea creanţei acestora, raportată la preţul de adjudecare al bunului.
8. Judecătoria Chişineu-Criş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate consacră un tratament egal între persoane aflate în situaţii comparabile.
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
11. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu următorul conţinut: "Când adjudecatar este un creditor, el poate depune creanţa sa în contul preţului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună diferenţa de preţ în termenul prevăzut la alin. (1). Dacă există alţi creditori care au un drept de preferinţă în condiţiile art. 865 şi 867, el va depune până la concurenţa preţului de adjudecare şi suma necesară pentru plata creanţelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ."
15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit art. 843 din Codul de procedură civilă, la licitaţie poate participa orice persoană, cu excepţia debitorului care nu poate participa nici personal, nici prin persoane interpuse. Prin urmare, la licitaţie pot participa şi creditorii urmăritori sau intervenienţi, la fel ca orice alt participant, totuşi aceştia nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la o valoare mai mică de 75% din preţul de pornire a primei licitaţii.
17. În continuare, Curtea observă că dispoziţiile art. 850 din Codul de procedură civilă reprezintă o preluare a dispoziţiilor art. 512 din Codul de procedură civilă din 1865. Potrivit art. 850 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoana declarată adjudecatar are obligaţia legală de a depune, la dispoziţia executorului judecătoresc, preţul de vânzare, în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, preţ din care se deduce cauţiunea consemnată de adjudecatar pentru a putea participa la licitaţie potrivit art. 844 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
18. În situaţia în care adjudecatarul este un creditor, legea îi permite acestuia să depună în contul preţului de vânzare creanţa sa, obligându-l ca, în ipoteza în care creanţa sa este mai mică decât preţul de vânzare, să depună diferenţa de preţ. Mai mult decât atât, în cazul în care există şi alţi creditori, cu un drept de preferinţă, potrivit dispoziţiilor art. 865 şi art. 867 din Codul de procedură civilă, iar diferenţa de preţ depusă în condiţiile arătate mai sus nu acoperă suma necesară plăţii acestor creanţe, creditorul adjudecatar este obligat să le acopere până la concurenţa preţului de adjudecare.
19. Art. 865 din Codul de procedură civilă reglementează rangul creanţelor cu preferinţă generală, respectiv distribuirea sumei potrivit unei ordini de preferinţă stabilite de lege. Potrivit ordinii de preferinţă, în caz de concurs de creanţe de ranguri diferite, va fi acoperită cu prioritate cea situată pe o poziţie superioară, iar creanţa de rang inferior va fi satisfăcută din suma rămasă. Ordinea de preferinţă a creanţelor, potrivit art. 867 din Codul de procedură civilă, va fi modificată în sensul că imediat după plata creanţelor reprezentând cheltuieli de judecată, pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită, pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie şi a altor cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor, precum şi după cele reprezentând cheltuieli de înmormântare a debitorului, vor fi plătite creanţele creditorilor care au asupra bunului drepturi de gaj, ipotecă sau alte drepturi de preferinţă conservate.
20. Aşadar, dacă creanţa adjudecatarului este mai mică decât preţul adjudecării, adjudecatarul depunând diferenţa de preţ, creditorii care au un drept de preferinţă vor fi îndestulaţi, dacă este posibil, din această diferenţă. În cazul în care această diferenţă este insuficientă, creditorul adjudecatar este ţinut să depună, în completare, suma pentru plata respectivelor creanţe, până la concurenţa preţului de adjudecare.
21. Curtea reţine că situaţia creditorului adjudecatar este o situaţie specifică în care stingerea creanţei reprezintă, de fapt, o compensare, situaţia juridică a creditorilor adjudecatari fiind diferită de cea a terţilor, simpli participanţi la licitaţie.
22. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la art. 16 din Constituţie, referitoare la egalitatea în faţa legii, Curtea constată că textele de lege criticate nu aduc atingere acestui principiu constituţional, întrucât se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, oricare dintre creditorii chirografari putând depune creanţa lor în contul preţului.
23. Oricare dintre creditorii chirografari are dreptul de a prelua în aceleaşi condiţii bunul executat în contul creanţei, astfel încât nu se pune problema unei discriminări în cadrul aceleiaşi categorii de creditori. Dispoziţia legală conferă în mod nediscriminatoriu posibilitatea oricărui creditor chirografar care participă la procedură să depună în caz de adjudecare creanţa sa în contul preţului.
24. Situaţia creditorului adjudecatar este însă diferită atât de situaţia terţului adjudecatar, cât şi de situaţia creditorului chirografar neparticipant la procedură sau care nu şi-a adjudecat bunul; legiuitorul a reglementat două situaţii distincte, în ambele situaţii egalitatea de şanse a creditorilor fiind respectată.
25. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut principiul conform căruia egalitatea în drepturi a cetăţenilor nu înseamnă uniformitate, violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2003, Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001).
26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Cosmo-Rom - S.R.L. din Socodor, judeţul Arad, în Dosarul nr. 368/210/2015 al Judecătoriei Chişineu-Criş şi constată că dispoziţiile art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Chişineu-Criş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2016.
-****-

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 683 din data de 2 septembrie 2016