ORDIN nr. 3076 din 4 februarie 2014 privind organizarea şi desfăşurarea simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2013-2014
În temeiul:
- prevederilor art. 77 alin. (5) şi ale art. 94 alin. (2) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
- prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare;
- prevederilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.
Art. 1
Se aprobă organizarea simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2013-2014, pentru familiarizarea elevilor cu rigorile unei evaluări naţionale, respectiv ale unui examen de bacalaureat naţional şi cu scopul de a optimiza rezultatele obţinute de către elevii din învăţământul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale/liceale.
Art. 2
Se aprobă Calendarul simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi al simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2013-2014, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3
(1)Disciplinele la care se organizează simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2013-2014, sunt: limba şi literatura română, limba şi literatura maternă (pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă), matematică.
(2)Lista conţinuturilor pentru simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2013-2014 este prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 4
(1)Disciplinele la care se organizează simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XI-a în anul şcolar 2013-2014 sunt: limba şi literatura română, limba şi literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale), matematică şi istorie.
(2)Lista conţinuturilor pentru simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XI-a în anul şcolar 2013-2014 este prevăzută în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5
(1)Disciplinele la care se organizează simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XII-a în anul şcolar 2013-2014 sunt: limba şi literatura română, limba şi literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale), matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare şi comunicare, psihologie, economie, sociologie, filosofie.
(2)Lista conţinuturilor pentru simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XII-a în anul şcolar 2013-2014 este prevăzută în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 6
Organizarea simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2013-2014 se realizează în baza unei proceduri separate, care va fi comunicată ulterior.
Art. 7
Rezultatele obţinute de elevi la simularea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi la simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional sunt analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ în care s-au desfăşurat simulările naţionale din anul şcolar 2013-2014, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.
Art. 8
Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 9
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

ANEXA nr. 1: CALENDARUL simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi al simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2013-2014
1.Simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a din anul şcolar 2013-2014

18 februarie 2014

Simulare - Limba şi literatura română - probă scrisă

19 februarie 2014

Simulare - Matematică - probă scrisă

20 februarie 2014

Simulare - Limba şi literatura maternă - probă scrisă

7 martie 2014

Afişarea rezultatelor

2.Simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a din anul şcolar 2013-2014

3 martie 2014

Simularea probei E) a) - probă scrisă - Limba şi literatura română

4 martie 2014

Simularea probei E) b) - probă scrisă - Limba şi literatura maternă

5 martie 2014

Simularea probei E) c) - probă scrisă - Proba obligatorie a profilului

7 martie 2014

Simularea probei E) d) - probă scrisă - Proba la alegere a profilului şi specializării (numai pentru elevii clasei a XII-a)

14 martie 2014

Afişarea rezultatelor

ANEXA nr. 2: LISTA CONŢINUTURI LOR PENTRU SIMULAREA EVALUĂRII NAŢIONALE PENTRU ELEVE CLASEI A VIII A ÎN ANUL ŞCOLAR 2013 - 2014

DISCIPLINA

CONŢINUTURI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria) - conţinut asociat competenţei specifice 1.1;

- complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă; complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă; complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop) - conţinuturi asociate competenţei specifice 2.2.

MATEMATICĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a. Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:

- din capitolul Calcul algebric

Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operaţii cu rapoarte (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent număr întreg)

- capitolul Funcţii

- din capitolul Ecuaţii, inecuaţii şi sisteme de ecuaţii

Rezolvarea în RxR a sistemelor de ecuaţii de forma:

Probleme cu caracter aplicativ care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuaţii

- din capitolul Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul

calculul unor distanţe în interiorul corpurilor studiate

- din capitolul Corpuri geometrice. Paralelipipedul dreptunghic, cubul; prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral, pătrat sau dreptunghi; piramida triunghiulară regulată, tetraedrul regulat, piramida patrulateră regulată:

desfăşurări

aria laterală, aria totală, volumul

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

TARTALMAK

1. Irodalomolvasas

Irodalmi formak es kodok

- Szokepek: metafora, allegoria, hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, felsorolas, halmozas, fokozas), parli uzam, ellentet.

- Verstani alapfogalmak: hangsulyos ritmus, rimfajtak.

- Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: elbeszeles/novella, humoreszk, nepballada, muballada, regeny.

- Lira, liraisag, lirai en; lirai mufajok: dal, leiro koltemeny.

- Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez vals viszonya; teny es fikcio; elbeszelo, elbeszeloi nezopont. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai es az epikai muvekben.

- Ertek: megjelenitett ertekek, ertekrend.

- Hangnemek: szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.

2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak

Az ertekezo fogalmazas szerkesztese. Irodalmi muvek egyeni ertelmezese irasban. Maganlevel. Meghivo. Monolog. Leiras. Jellemzes. Hirdetes.

3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.

Aszo.

- A szavak jelentese (ismetles).

- A szo szerkezete (ismetles).

- A szofajok (ismetles).

A mondat.

Az egyszeru mondat es elemzese (ismetles).

LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Literatur

1. Personliche Meinung aussern und begrunden;

2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes:

a. die Nacherzahhtng

b. die Inhaltsangabe;

3. Texte aufgrund von Fragen erschliessen;

4. Texte fortset/en oder umformen;

5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;

6. Sprachliche Mittel in einem literarischen Text erkennen

7. Anderung der Erzahlperspektive;

8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade

9. Verfassen eines Dialogs zu eirier gegebenen Situation.

Sprachbetrachtung

1. Bereicherung des Wortschatzes:

a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,

b. dets Wortfeld,

c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;

2. Tdentifikation und Bestimmen von Satzgliedern:

Subjekt, Pradikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;

3. Identifikation und Bestimmen von Nebensatzen:

Subjekt-, Pradikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;

4. Form der Nebensatze:

a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz;

b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz

5. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensztze und umgekehrt

LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ

1. Limbă rromani (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă)

2. Literatură rromani (texte literare):

Clasa a V-a: O suno e kakosqo Angel (Anghel Năstase vi Noemi Năsturaş).

Clasa a VI-a: Kamav te aresav siklarno! (Noemi Palfi-Tamaş).

Clasa a VII-a: E xuxura (Nicolae Pandelică).

Clasa a VIII-a: O rromano them (palemvakaripen katar o Zupter Borkoj palal o xramosaripen "O xasardo them" e Luminicaqo e Coabasqi).

3. Noţiuni de teorie literară

4. Compunerea

LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

1. Limba sârbă (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă)

2. Literatura sârbă (texte literare):

clasa a V-a: Starac prevario divove; U cara Trqjana kozje usi;

clasa a VI-a: Car Lazar i carica Milica; Veletovci (Ivo Andrid);

clasa a VII-a: Hajduk Veljko (Vuk Stefanovid Karadzic); Pop Cira i pop Spira (S. Sremac)

clasa a VIII-a: Kad mlidijah umreti (B. Radicevic); Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti (Laza Lazarevic); Pop Cira i pop Spira (S. Sremac)

3. Noţiuni de teorie literară

4. Compunerea

LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

1. Limbă slovacă (Fonetică. Lexicologie. Morfologie, Sintaxă)

2. Literatură slovacă (texte literare):

Clasa a V-a: Medicina (Janko Jesensky).

Clasa a VI-a: Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Katarina - l'udova balada.

- Clasa a VII-a: Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Doktor (Janko Jesensky).

Clasa a VIII-a: Tapakovci (Bozena Slaneikova Timrava), Statky-zmatky (Jozef Gregor Tajovsky).

3. Noţiuni de teorie literară

4. Compunerea

LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

1. Limbă ucraineană (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă)

2. Literatură ucraineană (texte literare):

Clasa a V-a:

Clasa a VI-a:

Clasa a VII-a:

Clasa a VIII-a:

3. Noţiuni de teorie literară

4. Compunerea

LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a. Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteza);

- trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;

- articolul de ziar/de revistă;

- substantivele compuse;

- verbul: perfectul simplu al verbelor regulate şi neregulate (cele mai frecvente); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent şi trecut.

ANEXA nr. 3: LISTA CONŢINUTURILOR PENTRU SIMULAREA PROBELOR SCRISE ALE EXAMENULUI DE BACALAUREAT NAŢIONAL PENTRU ELEVII CLASEI A XI-A ÎN ANUL ŞCOLAR 2013 - 2014

DISCIPLINA

CONŢINUTURI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- reguli ale monologului, reguli şi tehnici de construire a dialogului, stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală - conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1;

- textul dramatic postbelic - conţinut asociat competenţei specifice 2.3;

- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii - conţinut asociat competenţei specifice 2.5;

- simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului, perioada interbelică, perioada postbelică, curente culturale/literare româneşti în context european - conţinuturi asociate competenţei specifice 3.2;

- interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară - conţinuturi asociate competenţei specifice 4.3;

- autorii canonici: G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

MATEMATICĂ programa M_mate-info

Conţinuturile pentru simulare, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice

- Studiul compatibilităţii şi rezolvarea sistemelor: proprietatea Kroneker-Capelli, proprietatea Rouche, metoda Gauss

din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare

- capitolului Derivabilitate

- capitolului Reprezentarea grafică a funcţiilor

MATEMATICĂ programa M_şt-nat

Conţinuturile pentru simulare, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar

- Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare

din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare

- capitolului Funcţii derivabile

- capitolului Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor

MATEMATICĂ programa M_tehnologic

Conţinuturile pentru simulare, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar

- Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare

din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare

- capitolului Funcţii derivabile

- capitolului Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor

MATEMATICĂ programa M_pedagogic

Conţinuturile pentru simulare, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- Structuri algebrice: inel, corp

din capitolul Structuri algebrice

ISTORIE

POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE

- Europa şi lumea în secolul XX

Probleme de atins: Europa contemporană (unitate, diversitate, integrare); Cultura română - cultură europeană; România şi Europa în secolul al XX-lea

OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR

- Economie şi societate în lumea postbelică

Probleme de atins: Ocupaţii şi statute profesionale; Viaţa privată şi viaţa publică; Economie rurală - economie urbană în România.

- Ştiinţa şi societatea

Probleme de atins: Impactul tehnologici asupra vieţii cotidiene şi a mediului; Noile tehnologii şi timpul liber.

STATUL ŞI POLITICA

- Statele în perioada contemporană

Probleme de atins: Forme de organizare statala; Idei şi regimuri politice.

Notă:

Conţinuturile de mai sus fac parte din Programa şcolară pentru istorie - clasa a XI-a, fără a fi incluse în programa pentru examenul de bacalaureat naţional.

Competenţele evaluate sunt cele prevăzute în programa pentru examenul de bacalaureat naţional, formate/dezvoltate până la data susţinerii simulării.

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

I. Kommunikacios kepessegek

Tartalmak

1.1. A nyelvi kozles tenyezdi (ado, vevo, csatorna, kod, iizenet, kontextus), funkcioi (ismeretkozlo, erzeleinkifejezo, felhivo, kapcsolatteremto, metanyelvi, stilisztikai).

1.2. Mindennapi kommunikacio (parbeszed, monolog); nyilvanos kommunikacio; tomegkommunikacio.

1.3. Retegzettseg es norma a nyelvhasznalatban (koznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tajnyelvi valtozatok); a nyelvvaltozatok eltero kifejezesi formai.

1.4. Stilusretegek, stilussrnyalatok (tarsalgssi, tudomanyos-szakmai, publicisztikai, hivatalos. szepirodalmi).

2.1. A szoveg. Szovegszervezo eljarasok. Szovegszerkezet, szovegosszefugges, grammatikai kapcsoloelemek, szovegjelentes (tetelmondat, kulcsszo, temahalozat).

2.2. Szovegtipusok, szovegmufajok (elbeszelo, leiro, ervelo; hivatalos irasmuvek: hivatalos lcvel, szakmai oneletrajz; level).

3.1. Ervelo-meggyozo, ertekezo szovegek (szonoklat, ertekezes).

3.2. Az ervelo-meggyozo, ertekezo szoveg jellemzoi: szokincs, terminologia, az erveles technikaja (ervek, ellenervek; deduktiv, induktiv erveles; bizonyitas, cafolat).

4.1. Szobeli es irott szovegek jellemzoi.

4.2. A kommunikacios helyzethez es a targyhoz igazodo megnyilatkozas.

4.3. A magyar helyesiras alapelvei (a kiejtes, a szoelemzes, a hagyomany es az egyszerflsitas elve); az egybeiras es kuloniras szabalyai; a tulajdonnevek irasanak szabalyai; az idegen szavak helyesirasa.

5.1. Velemeny, magyarazat; informaciok kiemelese, osszeftiggesek megragadasa, elfogadas, elutasitas megfogalmazasa.

6.1 Konyv-es konyvtarhasznalat; a forrashasznalat etikai normai es formai kotottsegei; idezes, hivatkozas.

II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei

Tartalmak

1.1. Esztetikai tapasztalat, esztetikai ertek, megjelemtett ertekek, ertekrend, ertekszerkezet.

1.2. Esztetikai minosegek: fenseges, alantas, tragikus, elegikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus.

1.3. Harignemek: unnepelyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgjkus, elegikus.

2.1. Irodalmi kanon, korstilus, stilusjegyek (kozepkor, reneszansz, barokk, klasszicizmus, romantika).

3.1. Szokepek: metafora, megszemelyesi'tes, szinesztezia, allegoria, metonimia, szimbolum. Hasonlat. Vandormotivum, archetipus. Alakzatok: ismetles, ellentet, kihagyas, felcsereles, gondolatparhuzam.

3.2. Verstani fogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, idomertckes ritmus, rim es rimfajtak. Balassi-strofa, szonett.

3.3. Ter-es idoszerkezet az epikai, lirai, dramai alkotasokban.

3.4. Epikai mufajok: eposz, ballada, legenda, novella, regcny, naplo, irodalmi level.

3.5. Lirai mufajok: dai, epigranima, oda, himnusz, koltoi level, eletkep, elegia, leiro koltemeny.

3.6. Dramai mufajok: tragedia, dramai koltemeny.

4.1. Elbeszeles es tanitas a legendaban.

4.2. Hosteremtes a torteneti targyu epikaban (barokk eposz, torteneti targyu muballada, tortenelmi regeny).

4.3. Az enelbeszeles valtozatai (level, naplo, irodalmi level, szentimentalista enregeny). Az elbeszeloi ent letrehozo narracios eljarasok.

4.4. Tortenetalakitas es idokezeles a romantikus epikus alkotasokban.

4.5. Romantikus emberkep az epikus alkotasokban.

5.1 Imitacio a barokk eposzban.

6.1. A kozossegi en megnyilatkozasformai; a himnusz valtozatai (kereszteny, kozossegi), az oda torteneti valtozatai (klasszicista, romantikus).

6.2. Lirai en a romantikaban (teremto zseni, latnok, hasonmas).

7.1. Szemelyesseg, szemelytelenseg; kozvetlenseg, kozvetettseg.

7.2. Allegorikussag.

8.1. Imitacio, antik minta, imitacio es versszerkezet (piktura, szentencia), imitacio es verseles (klasszikus idomertekes verseles: hexameter, pentameter, disztichon), imitacio es mufajok (oda, elegia, epigramma).

8.2. Imitacio a humanista es klasszicista liraban.

9.1. Cselekmeny, konfliktus, szereplok rendszere, dramai hos, szerkezet, beszedfajtak.

10.1. A romantikus drama.

10.2. Eszmetorteneti osszeftiggesek a dramai koltemenyben.

Ajanlott szerzok listaja:

Arany Janos, Balassi Balint, Berzsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Jokai Mor, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kazinczy Ferenc, Kos Kiroly, Kolcsey Ferenc, Madach Imre, Mikes Kelemen, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Vajda Janos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos.

LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Literatur:

Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten;

G.E.Lessing als Vertreter der Aufklarung. G. E. Lessing: Nathan der Weise.

Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklarung bis zum Realismus.

Grammatik/Sprachbetrachtung:

Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz.

Gepflegter, dem Sachverhalt angemessener Ausdruck.

LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

I. LITERATURA CROATĂ

autori canonici - Ivan Mazuranic (Smrt Smail-age Cengica), Stanko Vraz (Dulabije), Petar Preradovic (Mrtva Ijubav) August Senoa (Seljacka buna), Ante Kovacic (U registraturi), Vjenceslav Novak (Posljednji Stipancici), Josip Kozarac (Slavonska Suma), A.G.Matos (Utjeha kose, Jesenje vece)

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

III. LEXICOLOGIE

IV. STILISTICĂ

LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

I. Literatura sârbă (texte literare):

Narodna knjizevnost:

Lirsko - epske pesme (Hasanaginica)

Epske pesme (Car Lazar i carica Milica)

Pripovetke (Ucara Trojana kozje usi)

Srednjevekovna knjizevnost: Dositej Obradovic (Zivot i prosvetiteljsko delo)

Romantizam:

Branko Radicevic (Backi rastanak, Kad mlidijah umreti)

Laza Kostic (Santa Maria della Salute)

Realizam:

Laza Lazarevic (Sve ce lo narod pozlatitl)

Knjizevnost XX veka:

Ivo Andric (Most na Zepi, Na Drini cuprija)

Milos Crnjanski (Seobe)

Desanka Maksimovic (Krvava bajka)

Dobrica Cosic (Koreni)

II. Limbă şi comunicare

III. Lexicologie

IV. Compunere

LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

I. LITERATURA SLOVACĂ

autori canonici - Jan Kollar (Slavy dcera), Jan Holly (Svatopluk), Andrej Sladkovic (Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kral' (Zakliata panna vo Vahu a divny Janko), Jan Chalupka (Kocurkovo), Jan Botto (Smrt' Janosikova), Pavol Orszagh Hviezdoslav (Hajnikova zena), Martin Kukucin (Neprebudeny), Bozena Slangikova Timrava (Tapakovci), Jozef Gregor Tajovsky (Do konca)

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

III. LEXICOLOGIE

IV. STILISTICĂ

LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

I. LITERATURA UCRAINEANĂ

Clasa a IX-a:

Clasa a X-a:

1. Proza narativă

2. Poezia

3. Textul dramatic:

Clasa a XI-a

Realismul în literatura ucraineană

Simbolismul în literatura ucraineană

Modernismul în literatura ucraineană

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

III. LEXICOLOGIE

IV. STILISTICĂ

LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ

T. LITERATURA TURCĂ

(Yaz ile Kişm Tartişmasi), Nasrettin Hoca (Fikraj, Yunus Emre (Ilahi), Kadi Burhanettin (Tuyug), Koroglu (Kocaklama), Karacaoglan (Guzelleme), Gevheri (Guzelleme), (Kerem ile Asii Hikayesi), Evliya Celebi (Seyahatname), Halide Edip Adivar (Hikmet Cocuk), Ruşen Eşref Unaydin (Mustafa Kemal Ile Mulakat), Suleyman Nazif (Kara Bir Gun), Yahya Kemal Beyatli (Hamat), Omor Seyfettin (Topuz), Ahmet Hikmet Muftuoglu (Caglayanlar), Mehmet Akif (Canakkule Şehitlerine), Yahya Kemal Beyatli (Akincilar), Ziya Gokalp (Turkulugun Esaslari), Reşat Nuri Guntekin (Tanri Misaftri), Sami Paşa-Sezai (Isirlikte Ilk Gun), Huseyin Rahmi Gurpinar (Tovbeler Tovbesi), Halit Ziya Uşakligil (Koy Hatirasi), Yakup Kadri Karaosmanoglu (Koy Hatirasi), Ziya Gokalp (Umit), Sait Faik Abasiyanik (Yani Usta), Sabahatin Ali (Apartman), Aziz Nesin (Damda Deli Var), Fakir Baykurt (Cilli), Fazil Husnu Daglarca (Mustafa Kemal in Kagmsi), Mehmet Akif Ersoy (Kufe), Celaleddin Rumi (Soylenmemiş Bir Soz), Yunus Emre (Ey Dost Aşkin Denizine), Fuzulî (Gazel), Bakî (Gazel), Nefî (Gazel), Nedim (Gazel), Şeyh Galip (Rubai), Aşik Veysel (Hayat Hikayesi), Namik Kemal (Vatan Turkusu), Recaizade Mahmut Ekrem (Yakişmadin), Mehmet Akif Ersoy (Canakkale Şehitleri), Mehmet Emin Yurdakul (Anadolu), Ziya Gokalp (Koyun), Tevfik Fikret (Kuşlar), Ahmet Muhip Dranas (Şehrin Ustunden Gecen Bulutlar), Cahit Sitki Taranci (Otuz Beş Yaş Şiiri), Yahya Kemal Beyath (Acik Deniz), Orhan Veli Kanik (Oktay'a Mektuplar), Halide Edip Adivar (Ateşten Gomlek), Reşat Nuri Guntekim (Calikuşu, Yaprak Dokumu), Yaşar Kemal (Ince Memed), (Araba Sevdasi).

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

III. LEXICOLOGIE

IV. STILISTICĂ

ANEXA nr. 4: LISTA CONŢINUTURILOR PENTRU SIMULAREA PROBELOR SCRISE ALE EXAMENULUI DE BACALAUREAT NAŢIONAL PENTRU ELEVII CLASEI A XII-A ÎN ANUL ŞCOLAR 2013 - 2014

DISCIPLINA

CONŢINUTURI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- reguli ale monologului, reguli şi tehnici de construire a dialogului, stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală - conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1;

- textul dramatic postbelic - conţinut asociat competenţei specifice 2.3;

- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii - conţinut asociat competenţei specifice 2.5;

- perioada postbelică - conţinut asociat competenţei specifice 3 2:

- autorii canonici: Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

MATEMATICĂ programa M_mate-info

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- capitolului Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ (Q, R, C, Zp, p prim)

- capitolului Aplicaţii ale integralei definite

MATEMATICĂ programa M_şt-nat

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- capitolului Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ (Q, R, C, Zp, p prim)

- capitolului Aplicaţii ale integralei definite

MATEMATICĂ programa M_tehnologic

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- capitolului Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ (Q, R, Zp, p prim)

- capitolului Aplicaţii ale integralei definite

MATEMATICĂ programa M_pedagogic

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

- Sisteme de ecuaţii liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar

- Metode de rezolvare a sistemelor liniare: metoda Cramer, metoda Gauss

- Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de două puncte distincte, aria unui triunghi şi caracterizarea coliniarităţii a trei puncte în plan din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare

ISTORIE

DOMENII DE CONŢINUT/CONŢINUTURI (clasa a XII-a)

A. POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE

1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.

B. OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR

1. Secolul XX - între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa.

2. Constituţiile din România.

C. STATUL ŞI POLITICA

1. Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII).

2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX)

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

I. Kommunikacias klpessggek

Tartalmak

1.1. A nyelvi kozles tenyezdi (ado, vevo, csatorna, kod, iizenet, kontextus), funkcioi (ismeretkozlo, erzeleinkifejezo, felhivo, kapcsolatteremto, metanyelvi, stilisztikai).

1.2. Mindennapi kommunikacio (parbeszed, monolog); nyilvanos kommunikacio; tomegkommunikacio.

1.3. Retegzettseg es norma a nyelvhasznalatban (koznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tajnyelvi valtozatok); a nyelvvaltozatok eltero kifejezesi formai.

1.4. Stilusretegek, stilussrnyalatok (tarsalgssi, tudomanyos-szakmai, publicisztikai, hivatalos. szepirodalmi).

1.5. Stiluselem, stilushatas; allando es alkalmi stilusertek; denotativ es konnotativ jelentes.

2.1. A szoveg. Szovegszervezo eljarasok. Szovegszerkezet, szovegosszefugges, grammatikai kapcsoloelemek, szovegjelentes (tetelmondat, kulcsszo, temahalozat).

2.2. Szovegtipusok, szovegmufajok (elbeszelo, leiro, ervelo; hivatalos irasmuvek: hivatalos lcvel, szakmai oneletrajz; level).

3.1. Ervelo-meggyozo, ertekezo szovegek (szonoklat, ertekezes).

3.2. Az ervelo-meggyozo, ertekezo szoveg jellemzoi: szokincs, terminologia, az erveles technikaja (ervek, ellenervek; deduktiv, induktiv erveles; bizonyitas, cafolat).

4.1. Szobeli es irott szovegek jellemzoi.

4.2. A kommunikacios helyzethez es a targyhoz igazodo megnyilatkozas.

4.3. A magyar helyesiras alapelvei (a kiejtes, a szoelemzes, a hagyomany es az egyszerflsitas elve); az egybeiras es kuloniras szabalyai; a tulajdonnevek irasanak szabalyai; az idegen szavak helyesirasa; a kozpontozas szabalyai.

5.1. Velemeny, magyarazat; informaciok kiemelese, osszeftiggesek megragadasa, elfogadas, elutasitas megfogalmazasa.

6.1 Konyv-es konyvtarhasznalat; a forrashasznalat etikai normai es formai kotottsegei; idezes, hivatkozas.

II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei

Tartalmak

1.1. Esztetikai tapasztalat, esztetikai ertek, megjelemtett ertekek, ertekrend, ertekszerkezet.

1.2. Esztetikai minosegek: fenseges, alantas, tragikus, elegikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus.

1.3. Harignemek: unnepelyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgjkus, elegikus, targyilagos.

2.1. Irodalmi kanon, korstilus, stilusjegyek.

3.1. Szokepek: metafora, megszemelyesi'tes, szinesztezia, allegoria, metonimia, szimbolum. Hasonlat. Vandormotivum, archetipus. Alakzatok: ismetles, ellentet, kihagyas, felcsereles, gondolatparhuzam.

3.2. Verstani fogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, idomertckes ritmus, rim es rimfajtak. Balassi-strofa, szonett.

3.3. Ter-es idoszerkezet az epikai, lirai, dramai alkotasokban.

3.4. Epikai mufajok: eposz, ballada, legenda, novella, regcny, naplo, irodalmi level.

3.5. Lirai mufajok: dai, epigranima, oda, himnusz, koltoi level, eletkep, elegia, leiro koltemeny.

3.6. Dramai mufajok: tragedia, dramai koltemeny.

4.1. Elbeszeles es tanitas a legendaban.

4.2. Hosteremtes a torteneti targyu epikaban (barokk eposz, torteneti targyu muballada, tortenelmi regeny).

4.3. Az enelbeszeles valtozatai (level, naplo, irodalmi level, szentimentalista enregeny). Az elbeszeloi ent letrehozo narracios eljarasok.

4.4. Tortenetalakitas es tdokezeles a romantikus, realista, klasszikus modern epikus alkotasokban.

4.5. Romantikus. realista, naturalista, modern emberkep az epikus alkotasokban.

5.1. Elbeszeloi formak jateka: elbeszeloi modalitas.

5.2. Imitacio a barokk eposzban.

6.1. A kozossegi en megnyilatkozasformai; a himnusz valtozatai (kereszteny, kozossegi), az oda torteneti valtozatai (klasszicista, romantikus, modem).

6.2. Lirai en a romantikaban (teremto zseni, latnok, hasonmas), a klasszikus modemsegben (az en felnovesztese, az en megsokszorozodasa).

7.1. Szemelyesseg, szemelytelenseg; kozvetlenseg, kozvetettseg.

7.2. Egyszolamusag, tobbszolamusag, onmegszolitas.

7.3. Allegorikussag, szimbolikussag, targyiassag.

8.1. Imitacio, antik minta, imitacio es versszerkezet (piktura, szentencia), imitacio es verseles (klasszikus idomertekes verseles: hexameter, pentameter, disztichon), imitacio es mufajok (oda, elegia, epigramma).

8.2. Imitacio a humanista es klasszicista liraban.

9.1. Cselekmeny, konfliktus, szereplok rendszere, dramai hos, szerkezet, beszedfajtak.

10.1. A romantikus drama.

10.2. Eszmetorteneti osszeftiggesek a dramai koltemenyben.

Ajanlott szerzok listaja:

Ady Endre, Aprily Lajos, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Berzsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Jokai Mor, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kazinczy Ferenc, Kos Karoly, Kosztolanyi Dezso, Kolcsey Ferenc, Krudy Gyula, Kuncz Aladar, Madach Imre, Mikes Kelemen, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Nemeth Laszlo, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Radnoti Miklos, Szabo Lorinc, Tamasi Aron, Toth Arpad, Vajda Janos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos.

LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat

LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat

LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat

LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat

BIOLOGIE

varianta B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - clasele a IX-a şi a X-a: toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat;

varianta B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ - clasele a XI-a şi a XII-a: toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare este exceptată tema Ecologie umană.

FIZICĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

CHIMIE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

INFORMATICĂ

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

GEOGRAFIE

A. EUROPA ŞI ROMÂNIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ

1. Spaţiul românesc şi spaţiul european

2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:

- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief)

- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)

- hidrografia - aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră

- învelişul biopedogeografic

- resursele naturale

3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României

- harta politică a Europei; România ca stat al Europei

- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice

- sistemul de oraşe al Europei

- activităţile economice - caracteristici generale

- sisteme de transport

4. Mediu înconjurător şi peisaje

5. Regiuni geografice în Europa şi în România:

- caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România

- studiu de caz al unei regiuni geografice - Carpaţii

6. Ţările vecine României

LOGICA, COMUNICARE ŞI ARGUMENTARE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

PSIHOLOGIE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

SOCIOLOGIE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

ECONOMIE

Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

FILOSOFIE

Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi:

Teorii politice moderne şi contemporane; Drepturile omului

4. Cunoaşterea

5. Filosofia

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 116 din data de 17 februarie 2014