DECIZIE nr. 705 din 5 iulie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

Augustin Zegrean

- preşedinte

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gas par

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Iulia Antoanella Motoc

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Niculina Athanasiu în Dosarul nr. 50.432/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 104D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 237D/2012, nr. 280D/2012, nr. 693D/2012-703D/2012, nr. 751 D/2012 şi nr. 765D/2012-767D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, invocată de Marcela Dârjan în Dosarul nr. 8.642/117/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă, de Emilia Chiriac în Dosarul nr. 10.912/62/2010 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă, din oficiu, în dosarele nr. 3.229/103/2010, 3.523/103/2010, 3.566/103/2010, 3.568/103/2010, 3.674/103/2010, 3.682/103/2010, 4.208/103/2010, 4.362/103/2010, 3.615/103/2010, 7.555/103/2010, 7.687/110/2010, 3.680/103/2010, 3.621/103/2010, 3.902/103/2010 şi 4.224/103/2010.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 104D/2012, nr. 237D/2012, nr. 280D/2012, nr. 693D/2012-703D/2012, nr. 751 D/2012 şi nr. 765D/2012-767D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 237D/2012, nr. 280D/2012, nr. 693D/2012-703D/2012, nr. 751 D/2012 şi nr. 765D/2012- 767D/2012 la Dosarul nr. 104D/2012, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierea din 10 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 50.432/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Excepţia a fost ridicată de Niculina Athanasiu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
Prin încheierea din 19 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 8.642/117/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010.
Excepţia a fost ridicată de Marcela Dârjan cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 2.096 din 21 aprilie 2011, pronunţată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 8.642/117/2010 având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Prin încheierea din 16 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 10.912/62/2010, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010.
Excepţia a fost ridicată de Emilia Chiriac cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 691/As din 28 aprilie 2011, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 10,912/62/2010.
Prin încheierile din 5 martie 2012, pronunţate în dosarele nr. 3.229/103/2010, 3.523/103/2010, 3.566/103/2010, 3.568/103/2010, 3.674/103/2010, 3.682/103/2010, 4.208/103/2010, 4.362/103/2010, 3.615/103/2010, 7.555/103/2010, 7.687/110/2010 şi 3.621/103/2010, încheierea din 19 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.680/103/2010, şi încheierile din 26 martie 2012, pronunţate în dosarele nr. 3.902/103/2010 şi 4.224/103/2010, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează, în esenţă, următoarele critici:
1. Ulterior constatării neconstituţionalităţii unor prevederi ale Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pe calea controlului de constituţionalitate a priori, prin Decizia nr. 873/2010, la data de 29 iunie 2010, în Camerele reunite ale Parlamentului au fost eliminate dispoziţiile de lege constatate neconstituţionale, proiectul legii amintite fiind adoptat cu majoritatea voturilor parlamentarilor. Or, reexaminarea proiectului de lege de către Camerele reunite ale Parlamentului nu era posibilă, întrucât Constituţia enumeră cu stricteţe cazurile excepţionale în care o lege este adoptată astfel. Prin urmare, au fost încălcate dispoziţiile art. 75 din Constituţie.
2. Există o discrepanţă majoră între cele arătate în expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 şi previziunile Guvernului cu privire la impactul bugetar al acestei legi, pe de o parte, şi realitatea bugetară existentă la finalizarea procesului de recalculare a pensiilor, de cealaltă parte, realitate care indică o creştere a cheltuielilor sistemului de pensii publice, iar nu o scădere, aşa cum se prevăzuse. Acest fapt este contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, care impun existenţa unei concordanţe între motivele şi/sau scopul actului normativ şi efectele acestuia.
3. Prin efectele ce au fost obţinute în urma recalculării pensiilor, s-a realizat o scădere a nivelului de trai. Astfel, a fost accentuat dezechilibrul preexistent în sistemul public de pensii publice între venituri şi cheltuieli, cu consecinţe implicite majore pe termen scurt, mediu şi lung asupra nivelului de trai a cărui finanţare de bază se asigură în principal de la bugetul de stat.
4. Legea nr. 119/2010 contravine art. 20 din Constituţie, deoarece încalcă art. G pct. 2 din partea a V-a a Cărţii sociale europene revizuite şi, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din partea a II-a a aceleiaşi cărţi raportat la art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, întrucât, în majoritatea cazurilor, în urma recalculării pensiilor de serviciu, pensiile rezultate nu sunt cel puţin egale cu 40% din totalul câştigului anterior al beneficiarului pensiei.
5. Legea criticată aduce atingere modalităţii în care legea anterioară a constituit dreptul la pensie, cu consecinţe drastice asupra cuantumului pensiei. Aşa fiind, este încălcat principiul neretroactivităţii legii civile.
6. Decizia de pensionare reprezintă un titlu de creanţă asupra statului, iar partea necontributivă a pensiei de serviciu constituie o compensaţie acordată pentru a contrabalansa interdicţiile şi îngrădirile unor categorii socioprofesionale cu un statut special. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, pensia reprezintă un „bun", intrând astfel în sfera de protecţie a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, afectarea cuantumului pensiei prin recalculare dobândeşte semnificaţia unei încălcări a dreptului de proprietate privată.
7. Prevederile de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât nu prevăd aceleaşi condiţii de recalculare a pensiilor de serviciu pentru toate categoriile de pensionari la care se referă Legea nr. 119/2010.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că exprimarea opiniei sale asupra excepţiei de neconstituţionalitate ar echivala cu o antepronunţare, având în vedere că obiectul cauzei în care s-a ridicat această excepţie îl constituie însăşi recunoaşterea şi plata pensiei de serviciu si înlăturarea aplicabilităţii Legii nr. 119/2010.
Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că nu sunt încălcate dispoziţiile art. 75 din Constituţie, întrucât, prin trimiterea la Curtea Constituţională a proiectului de lege considerat adoptat prin respingerea unei moţiuni de cenzură, pentru analizarea în control a priori a constituţionalităţii acestuia, nu se părăseşte cadrul iniţial al adoptării legii prin angajarea răspunderii Guvernului. Astfel, ulterior pronunţării Curţii Constituţionale asupra constituţionalităţii, proiectul de lege va reveni în punctul de unde a plecat în cadrul procedurii de adoptare a legii, respectiv în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, pentru a fi reexaminat în vederea punerii de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că textele de lege criticate creează un tratament juridic discriminatoriu, contrar dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, în ceea ce priveşte stabilirea condiţiilor de recalculare a pensiei.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctul de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul - raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
Autorii excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai şi art. 75 referitor la sesizarea Camerelor Parlamentului. De asemenea, invocă încălcarea dispoziţiilor art. 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul de proprietate, în raport cu dispoziţiile art. 12 pct. 2 din partea a II-a a Cărţii sociale europene revizuite, referitoare !a dreptul la securitate socială, ale art. G pct. 2 din partea a V-a a aceleiaşi cărţi, referitoare la restricţii, şi ale art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei privind cuantumul prestaţiilor de asigurări sociale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că o parte din criticile formulate de autorii excepţiei au mai constituit obiect al controlului exercitat de instanţa de contencios constituţional. Astfel, prin mai multe decizii, aşa cum sunt Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, sau Decizia nr. 1.587 din 13 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 nu contravin prevederilor art. 15 alin, (2), art. 16 alin. (1) şi art. 44 din Constituţie şi nici prevederilor art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
În cauza de faţă, autorii excepţiei invocă însă şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă sau intrinsecă a Legii nr. 119/2010 care nu au mai fost analizate de Curtea Constituţională anterior.
Astfel, autorii excepţiei arată că actul normativ criticat a fost adoptat cu încălcarea prevederilor art. 75 din Constituţie, întrucât, ulterior constatării neconstituţionalităţii unor dispoziţii ale Legii pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, procedura de reexaminare în Parlament a avut loc în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, proiectul de lege nefiind trimis Camerei Parlamentului care, potrivit prevederilor constituţionale amintite, trebuie să fie prima sesizată.
Cu privire la această critică, Curtea reţine că Legea nr. 119/2010 a fost adoptată potrivit dispoziţiilor art. 114 din Constituţie, printr-o procedură care derogă de la procedura ordinară de adoptare a legilor. Astfel, ca urmare a asumării răspunderii de către Guvern, un proiect de lege este considerat adoptat numai în condiţiile în care iniţiativa Guvernului nu este sancţionată prin adoptarea unei moţiuni de cenzură de către Parlament în condiţiile art. 113 din Constituţie. Neiniţierea unei astfel de moţiuni ori respingerea ei are semnificaţia susţinerii proiectului de lege de către majoritatea deputaţilor şi senatorilor, fapt care conferă legitimitate actului normativ propus de Guvern. Or, Curtea apreciază că, pentru raţiunile avute în vedere, o astfel de susţinere trebuie să se regăsească pe parcursul întregii
proceduri de legiferare, indiferent dacă proiectul de lege este sau nu supus controlului de constituţionalitate a priori. De altfel, în acest sens sunt şi dispoziţiile art. 1 pct. 9 şi 17 din Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992 privind Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 4 martie 1992, cu modificările şi completările ulterioare, în care se arată că Senatul şi Camera Deputaţilor se întrunesc în şedinţe comune cu prilejul desfăşurării „procedurii privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege", precum şi pentru „reexaminarea legii adoptate în şedinţă comună, [... ] prin angajarea răspunderii Guvernului".
Aşa fiind, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 75 din Constituţie.
De asemenea, autorii excepţiei arată că actul normativ criticat este contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât există o discrepanţă evidentă între cele arătate în
expunerea de motive a legii cu privire la situaţia de criza care impune adoptarea actului normativ şi efectele reale ale acestui act normativ. Faţă de această critică, Curtea reţine că textul constituţional invocat instituie obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor. Or, în cauză nu se poate reţine încălcarea acestui text, ci, mai degrabă, o previzionare inexactă a efectelor Legii nr. 119/2010, fapt care nu reprezintă un aspect de neconstituţionalitate.
De asemenea, tot din perspectiva efectelor generate de actul normativ în discuţie, autorii excepţiei consideră că este încălcat art. 47 alin. (1) din Constituţie, referitor la dreptul la un nivel de trai decent.
Curtea constată că, în susţinerea acestor critici, autorii excepţiei arată că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 au contribuit la adâncirea dezechilibrului dintre cheltuielile şi veniturile sistemului public de pensii.
Or, Curtea apreciază că cele arătate de autorii excepţiei în motivarea excepţiei sunt insuficiente pentru a evalua în mod concret efectele pe care dispoziţiile Legii nr. 119/2010 le-au avut asupra economiei. Astfel, împrejurarea că în anul 2011 deficitul sistemului public de pensii a fost superior celui din anii precedenţi trebuie raportată la ansamblul măsurilor pe care statul le-a luat în această perioadă, precum şi la contextul social şi economic. Or, Curtea constată că Legea nr. 119/2010 nu a fost singurul act normativ adoptat în această perioadă în ceea ce priveşte materia dreptului ia pensie, anul 2010 aducând după sine şi adoptarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. În acelaşi timp, contextul crizei economice pe care România a străbătut-o în această perioadă a produs efecte negative având multiple manifestări. Evoluţia socială, creşterea numărului de asiguraţi şi diminuarea numărului de contribuabili pot fi tot atâtea răspunsuri la problema creşterii deficitului sistemului de pensii publice. De altfel, înşişi autorii excepţiei arată că această creştere este cauzată „probabil" de Legea nr. 119/2010, nefiind, prin urmare, o certitudine.
Aşa fiind, Curtea apreciază că, în raport cu cele susţinute de autorii excepţiei, nu poate fi reţinută contrarietatea dintre dispoziţiile Legii nr. 119/2010 şi prevederile art. 47 alin. (1) din Constituţie.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate arată că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 contravin şi prevederilor Cărţii sociale europene revizuite şi Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, nefiind respectate cuantumurile prestaţiilor sociale arătate în aceste acte internaţionale.
Curtea reţine că în sistemul public de pensii, întemeiat pecontribuţie. Prevederile internaţionale invocate nu stabilesc nici ele principiul contributivităţii, cuantumul pensiei este raportat nu doar că veniturile în funcţie de care se apreciază cuantumul la pensie
la veniturile obţinute imediat înainte de deschiderea dreptului lasunt numai acelea aferente ultimilor ani de contribuţie, astfel că
pensie, ci şi la veniturile obţinute pe întreaga perioadă deapar ca lipsite de temei criticile de neconstituţionalitate invocate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

în numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Niculina Athanasiu in Dosarul nr. 50.432/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Marcela Dârjan în Dosarul nr. 8.642/117/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă, de Emilia Chiriac în Dosarul nr. 10.912/62/2010 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă si asigurări sociale, de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă, din oficiu, în dosarele nr. 3.229/103/2010, 3.523/103/2010, 3.566/103/2010, 3.568/103/2010, 3.674/103/2010, 3.682/103/2010, 4.208/103/2010, 4.362/103/2010, 3.615/103/2010, 7.555/103/2010 şi 7.687/110/2010, 3.680/103/2010, 3.621/103/2010, 3.902/103/2010 şi 4.224/103/2010.
Definitivă şi generat obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 iulie 2012.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE.

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 567 din data de 9 august 2012