Document embed

DECIZIE nr. 192 din 2 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011

Augustin Zegrean	- preşedinte
Acsinte Gaspar	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Ion Predescu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Iulia Antoanella Motoc	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Patricia Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, excepţie ridicată de Costinel Cristian Militaru în Dosarul nr. 4.311/63/2012 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 88D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.051/2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4.311/63/2012, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

Excepţia a fost ridicată de Costinel Cristian Militaru cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) şi art. 118 alin. (2) din Constituţie, întrucât instituie un regim juridic diferit, nejustificat, între cadrele militare, pe de o parte, şi magistraţii şi consilierii de conturi, de cealaltă parte, sub aspectul dreptului de a se bucura de pensie de serviciu, deşi sunt supuşi unui statut similar, ce implică riscuri şi interdicţii izvorâte din exercitarea activităţii profesionale. De asemenea, la fel ca şi în cazul magistraţilor, cadrele militare au un statut constituţional prevăzut de art. 118 alin. (2) din Constituţie, statut dezvoltat prin lege organică. Totodată, susţine că dispoziţiile art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi art. 19 din anexa nr. 3 la această ordonanţă sunt neconstituţionale prin raportare la prevederile art. 31 alin. (2) din Constituţie în măsura în care veniturile realizate lunar în activitatea profesională care au fost identificate de instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul cărora pensionarii şi-au desfăşurat activitatea nu sunt comunicate anterior revizuirii pensiei titularilor acestor drepturi. În acest sens, arată că pensionarul trebuie să aibă posibilitatea ca, înainte de recalcularea pensiei, să cunoască documentele doveditoare ale veniturilor realizate pentru a putea confirma sau infirma veridicitatea lor. De asemenea, susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 47 alin. (2) din Constituţie, în măsura în care prin sintagma "documentele doveditoare ale cuantumurilor venituri realizate lunar" nu sunt avute în vedere şi statele de plată. În acest sens, arată că autorităţile au procedat la revizuirea/recalcularea pensiei de serviciu pe baza unor adeverinţe de venituri sau a unor situaţii cu veniturile realizate lunar de pensionar, deşi singurele documente doveditoare erau statele de plată.

Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, precum şi dispoziţiile art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 1 din Legea nr. 119/2010:

"Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:

a) pensiile militare de stat;

b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;

c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;

d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;

e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;

f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;

g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;

h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.";

- Art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011:

"(1) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeaşi lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.

(2) Obligaţia identificării şi transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul cărora beneficiarul şi-a desfăşurat activitatea.

(3) Instituţiile prevăzute la alin. (2) transmit datele necesare revizuirii la casele de pensii sectoriale, cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2011.";

- Art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011:

"Documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de către centrele militare judeţene/zonale/de sector sau de către unităţile militare, instituţiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 118 alin. (2) potrivit căruia statutul cadrelor militare se stabileşte prin lege organică, art. 31 alin. (1) privind dreptul la informaţie şi art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie.

Examinând criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, Curtea constată că acestea vizează diferenţa de tratament juridic instituită între diferiţii titulari ai dreptului la pensia de serviciu sub aspectul dreptului de a mai beneficia în continuare de componenta necontributivă a acest tip de pensie după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, respectiv diferenţa dintre cadrele militare, pe de o parte, şi magistraţi ori consilierii de conturi, de cealaltă parte. Motivând această critică, autorul excepţiei arată că, asemeni magistraţilor, cadrele militare sunt supuse unor interdicţii şi riscuri ce izvorăsc din activitatea profesională şi au un statut constituţional, întrucât art. 118 alin. (2) din Constituţie prevede că statutul acestora se stabileşte prin lege organică. Prin urmare, consideră că şi în cazul cadrelor militare se impune păstrarea dreptului la pensie de serviciu.

Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat că dispoziţiile art. 1 lit. a), b), d)-i) şi art. 2-12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale, dar a reţinut, în acelaşi timp, neconstituţionalitatea dispoziţiilor din aceeaşi lege referitoare la recalcularea pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor şi judecătorilor, respectiv magistraţilor - asistenţi ai Curţii Constituţionale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie. Motivând această decizie, Curtea a arătat, în esenţă, că diferenţa de tratament sub aspectul acordării dreptului la pensie de serviciu izvorăşte, în ceea ce îi priveşte pe magistraţi, din statutul constituţional al acestora. Curtea nu a avut însă în vedere simpla menţionare în Constituţie a magistraţilor şi nici nu s-a oprit doar la a invoca interdicţiile, incompatibilităţile şi riscurile pe care activitatea profesională a acestora le presupune, ci şi-a construit raţionamentul pe faptul că textul Legii fundamentale consacră în mod expres independenţa judecătorilor, iar "stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei".

Prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Curtea a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 în măsura în care se aplică şi consilierilor de conturi. În pronunţarea acestei concluzii, Curtea a avut în vedere că "asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităţilor, cu magistraţii este realizată printr-o normă de rang constituţional, aspect decisiv în analiza Curţii".

Or, Curtea constată că, în ceea ce priveşte cadrele militare nu se pot reţine aceleaşi concluzii, simpla prevedere prin Constituţie a faptului că statutul acestora se stabileşte prin lege organica neechivalând unei reglementări la nivel constituţional a acestei materii.

Este adevărat că, anterior, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea, având în vedere asemănările dintre statutul magistraţilor şi al militarilor, a statuat că aceste categorii de persoane trebuie să fie supuse unui tratament identic sub aspectul acordării pensiei de serviciu. Prin acea decizie, însă, Curtea nu a făcut decât să sublinieze că, de vreme ce o categorie de persoane care, potrivit Constituţiei, nu era îndrituită să beneficieze de pensia de serviciu-cadrele militare - beneficia totuşi prin puterea legii de acest drept, cu atât mai mult se justifica acordarea acestei pensii magistraţilor, pentru care Constituţia reprezenta un temei al acordării acestui drept şi care erau supuşi unor interdicţii, incompatibilităţi şi riscuri aferente activităţii profesionale, asemănător cadrelor militare. În contextul în care 10 ani mai târziu, prin Legea nr. 119/2010, legiuitorul a dispus însă eliminarea pensiilor de serviciu, instanţa de contencios constituţional a constatat că această măsură nu este neconstituţională, excepţie făcând situaţia când înseşi dispoziţiile Legii fundamentale reprezentau temeiul acordării acestui tip de pensie.

Aşa fiind, cele reţinute prin deciziile nr. 20/2000 şi nr. 873/2010 nu sunt contradictorii, soluţiile diferite privind tratamentul aplicabil magistraţilor şi cadrelor militare fiind justificate de situaţiile diferite avute în vedere de instanţa de contencios constituţional cu prilejul pronunţării celor două decizii.

Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 119/2010 nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 118 alin. (2) din Constituţie, cele reţinute prin Decizia nr. 873/2010 păstrându-şi valabilitatea şi în prezenta cauză.

Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi celor ale art. 19 din anexa nr. 3 la această ordonanţă, Curtea reţine că acestea au în vedere faptul că documentele doveditoare ale veniturilor folosite pentru stabilirea pensiei nu sunt comunicate în primul rând pensionarilor pentru a le putea verifica, dar şi faptul că, în practică, au fost folosite alte documente decât statele de plată pentru a dovedi aceste venituri.

În ceea ce priveşte prima critică. Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate instituie obligaţia pentru instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de a pune la dispoziţia caselor de pensii a datelor necesare pentru stabilirea veniturilor ce trebuie luate în considerare la stabilirea pensiei cadrelor militare, potrivit principiului contributivităţii. Această obligaţie a fost prevăzută tocmai pentru a evita situaţia creată după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 şi a Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 28 iulie 2010, când nu au fost identificate documentele necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare pentru aproximativ 140.000 de persoane din cauză că acestea nu au avut acces la aceste documente, lucru care a avut un impact negativ asupra valorificării dreptului la pensie, în sensul că, pentru cei care nu au prezentat acte care să dovedească veniturile obţinute, în funcţie de care s-a recalculat pensia de serviciu, s-a utilizat salariul mediu brut pe economie. Prin urmare, obligaţia furnizării acestor documente a fost dată în sarcina instituţiilor mai sus amintite, care deţineau actele doveditoare ale veniturilor realizate de-a lungul activităţii profesionale, şi este circumscrisă procedurii de revizuire a pensiilor, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

O atare procedură nu poate fi interpretată, însă, ca reprezentând o piedică pentru persoana interesată de a solicita instituţiilor în care şi-a desfăşurat activitatea date care privesc situaţia sa personală. În plus, corectitudinea datelor avute în vedere în procesul de revizuire a pensiei poate fi verificată şi contestată ulterior stabilirii pensiei revizuite la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, şi apoi în justiţie, după cum dispune art. 22 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

În sfârşit, referitor la critica privind actele doveditoare ce sunt avute în vedere la stabilirea pensiei, Curtea reţine că dispoziţiile art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu disting între natura documentelor care fac dovada veniturilor realizate de cadrele militare în activitatea profesională. Aşa fiind, aspectele învederate de autorul excepţiei vizează, în realitate, probleme de aplicare a legii, ce revin competenţei instanţei de judecată, iar nu celei de contencios constituţional.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Costinel Cristian Militaru în Dosarul nr. 4.311/63/2012 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale care a sesizat Curtea Constituţională şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 2 aprilie 2013.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 353 din data de 14 iunie 2013