DECIZIE nr. 92 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, în ansamblu, şi în special ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la această lege

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioniţa Cochinţu

- magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, respectiv ale anexelor nr: 2 şi nr. 3b la această lege, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean "Muntenia", în numele şi pentru membrii săi Livia Iacob şi Cristina Ungureanu, Iuliana Drăghici, Ramona Ţaicu, Ion Irinel Vasilescu şi Adela Tănase şi Maria Florescu, în dosarele nr. 1.736/109/2015, nr. 420/109/2015, nr. 1.541/109/2015, nr. 5.409/109/2014, nr. 5.579/109/2014 ale Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean "Muntenia", în numele şi pentru membrii săi Liliana Ciobanu şi alţii, Georgiana Mihaela Florea (fostă Cancea) şi alţii şi dosarele nr. 5.300/109/2014 şi nr. 347/109/2015 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.820D/2015-nr. 1.825D/2015 şi nr. 1.878D/2015.
2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 18 februarie 2016, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus conexarea dosarelor nr. 1.821D/2015-nr. 1.825D/2015 şi nr. 1.878D/2015 la Dosarul nr. 1.820D/2015, iar, în temeiul dispoziţiilor art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 23 februarie 2016, dată la care este pronunţată prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
3. Prin încheierile din 2 decembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 1.736/109/2015, nr. 420/109/2015, nr. 1.541/109/2015, nr. 5.409/109/2014 şi nr. 5.579/109/2014, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean "Muntenia", în numele şi pentru membrii săi Livia Iacob şi Cristina Ungureanu, Iuliana Drăghici, Ramona Ţaicu, Ion Irinel Vasilescu şi Adela Tănase şi Maria Florescu, în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri referitoare la calculul unor drepturi salariale.
4. Prin încheierile din 19 noiembrie şi 10 decembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 5.300/109/2014 şi nr. 347/109/2015, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, respectiv ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la această lege, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean "Muntenia", în numele şi pentru membrii săi Liliana Ciobanu şi alţii şi Georgiana Mihaela Florea (fostă Cancea) şi alţii, cu ocazia soluţionării apelurilor declarate împotriva unor sentinţe pronunţate de Tribunalul Argeş în cauze privind cereri referitoare la calculul unor drepturi salariale.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin punerea în aplicare a grilelor de salarizare prevăzute de anexele nr. 2 şi nr. 3b la Legea nr. 63/2011 se încalcă un drept salarial obţinut prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, respectiv valoarea coeficientului de multiplicare, astfel, salariile au fost reduse, ajungându-se la situaţia anterioară adoptării Legii nr. 221/2008. În aceste condiţii, dispoziţiile criticate nu respectă prevederile constituţionale, aducând atingere şi art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest context, arată că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege, iar în practica Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că noţiunea de bunuri cuprinde atât bunurile actuale, cât şi valori patrimoniale, inclusiv anumite situaţii bine stabilite, creanţe al căror titular demonstrează că acestea au o bază suficientă în dreptul intern şi în virtutea cărora reclamantul poate pretinde cel puţin o speranţă legitimă în exercitarea efectivă a dreptului. Astfel, membrii de sindicat, autori ai excepţiei de neconstituţionalitate, fiind beneficiarii dispoziţiilor Legii nr. 221/2008, pot pretinde cel puţin o "speranţă legitimă" cu privire la realizarea drepturilor salariale calculate cu valoare de referinţă prevăzute de această lege, având în vedere că din economia Legii nr. 63/2011 nu reiese faptul că această lege este un act normativ de diminuare a salariilor.
6. De asemenea, se menţionează că dispoziţiile de lege criticate au creat situaţii discriminatorii, aspect ce a fost favorizat de faptul că, spre deosebire de reglementările anterioare în materie, anexele nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011 stabilesc salariile în cifre absolute. Totodată, unele dintre actele normative referitoare la salarizarea personalului didactic au fost declarate ca neconstituţionale. În acest context, prezintă dinamica salarizării personalului din învăţământul preuniversitar începând cu 1 ianuarie 2008 şi susţine că modificările legislative au condus la o aplicare neunitară a reglementărilor în materie, sens în care arată că unele cadre didactice au obţinut prin hotărâri judecătoreşti calcularea salariului în raport cu valoarea coeficientului de multiplicare stabilită prin Legea nr. 221/2008, dar pentru cei cărora nu li s-au recunoscut în justiţie aceleaşi drepturi, angajatorii şi operatorii de credite nu au procedat la calculul salariilor raportat la aceleaşi coeficient, deşi temeiul legal era acelaşi.
7. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, arată că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor din bugetul de stat. De asemenea, sunt respectate şi exigenţele referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptărilor legitime ale cetăţenilor, întrucât Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reţinut că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate, legea producând efecte numai pentru viitor şi fiind aplicată tuturor subiecţilor din aceeaşi categorie profesională, neputându-se reţine existenţa unei discriminări. În consecinţă, nu este afectat nici dreptul de proprietate al autorilor excepţiei de neconstituţionalitate.
8. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă opinează că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 582 din 29 septembrie 2015 şi Decizia nr. 488 din 23 iunie 2015.
9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autorii acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, fiind nemulţumiţi de soluţiile legislative în materia salarizării personalului didactic din cuprinsul Legii nr. 63/2011, fiind invocate elemente pur tehnice privind formula de calcul a salariilor. Totodată, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
11. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.878D/2015, îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior, în sensul constituţionalităţii prevederilor legale criticate.
12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare în dosarele nr. 1.820D/2015- nr. 1.824D/2015, îl constituie dispoziţiile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011, iar în dosarele nr. 1.825D/2015 şi nr. 1.878D/2015 îl constituie dispoziţiile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi în mod special cele ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la această lege. Dispoziţiile criticate, în mod punctual, au următorul cuprins:
- anexa nr. 2 are următorul titlu: "Salarii de încadrare pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar";
- anexa nr. 3b, "Salarii de încadrare pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar".
15. Deşi Legea nr. 63/2011 reglementează, după cum indică însuşi titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, având aplicabilitate limitată în timp, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acesteia, întrucât îşi produce efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. De asemenea, se observă că aplicabilitatea Legii nr. 63/2011 a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârşitul anului 2015, respectiv pentru anul 2016, potrivit art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015.
16. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la valorile supreme ale statului român şi la obligativitatea respectării supremaţiei Constituţiei şi a legilor, art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 41 alin. (4) privind egalitatea remunerării femeilor cu a bărbaţilor, art. 44 alin. (1) referitor la referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 78 privind intrarea în vigoare la legii. De asemenea, în susţinerea excepţiei sunt menţionate prevederile art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia sunt nemulţumiţi, în esenţă, de faptul că dispoziţiile de lege criticate stabilesc salariile cadrelor didactice într-un alt cuantum decât cel care ar rezulta din aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008. Astfel, consideră că au "cel puţin o speranţă legitimă" cu privire la obţinerea unor drepturi salariale calculate prin aplicarea coeficientului de multiplicare 1,000 în valoare de 400,00 lei. De asemenea, autorii excepţiei critică aplicarea neunitară a legii, arătând că doar unele cadre didactice au beneficiat de calculul drepturilor salariale în raport cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, ca urmare a acţiunilor în justiţie formulate, în timp ce altora li s-au aplicat alte reglementări.
18. Cât priveşte prima critică formulată, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 202 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 mai 2015, Decizia nr. 212 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 13 mai 2015, Decizia nr. 415 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 10 august 2015, sau Decizia nr. 526 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 18 august 2015, Curtea a respins excepţiile de neconstituţionalitate ca neîntemeiate, reţinând că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În acest sens a amintit şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.
19. Referitor la succesiunea reglementărilor în materia salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, prin aceleaşi decizii Curtea a arătat că a existat, într-adevăr, o situaţie juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare şi de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar, dar că, în acest context specific. Legea nr. 63/2011 dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecinţele modificărilor legislative şi ale soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul naţional de învăţământ.
20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
21. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia modificările legislative au condus la o aplicare neunitară a reglementărilor în materie, Curtea observă că acestea sunt chestiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, care revin exclusiv competenţei instanţei de judecată şi nu intră în sfera contenciosului constituţional.
22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean "Muntenia", în numele şi pentru membrii săi Livia Iacob şi Cristina Ungureanu, Iuliana Drăghici, Ramona Ţaicu, Ion Irinel Vasilescu şi Adela Tănase şi Maria Florescu, în dosarele nr. 1.736/109/2015, nr. 420/109/2015, nr. 1.541/109/2015, nr. 5.409/109/2014 şi nr. 5.579/109/2014 ale Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean "Muntenia", în numele şi pentru membrii săi Liliana Ciobanu şi alţii, Georgiana Mihaela Florea (fostă Cancea) şi alţii, în dosarele nr. 5.300/109/2014 şi nr. 347/109/2015 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, în ansamblu, şi în special ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la această lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 23 februarie 2016.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 351 din data de 9 mai 2016