Document embed

DECIZIE nr. 356 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Bianca Drăghici	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Viorel Mihăiţă Neagoe-Anton în Dosarul nr. 2.121/119/2013 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.219D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 18 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.121/119/2013, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Viorel Mihăiţă Neagoe-Anton, în calea de atac a recursului declarat împotriva sentinţelor civile pronunţate într-o cauză având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici, anume anularea deciziei privind eliberarea din funcţie publică, emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, în baza dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, în baza dispoziţiilor legale criticate, s-au înfiinţat alte structuri administrative inexistente în Constituţie, respectiv Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice. Argumentul îl reprezintă faptul că, în cadrul acestor direcţii, funcţionează structuri judeţene şi, astfel, acestea sunt suprastructuri.

7. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece art. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 nu contravin modului în care se realizează organizarea administrativ-teritorială a ţării, astfel cum prevede art. 3 alin. (3) din Constituţie, iar modalitatea de înfiinţare şi organizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nu urmează regulile privind o autoritate administrativ-teritorială, instituţiei nefiindu-i incidente prevederile art. 117 alin. (3) din Constituţie.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autorul excepţiei nu argumentează în ce constă contrarietatea dintre textele de lege criticate şi prevederile constituţionale invocate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, punctul de vedere depus de partea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 24 octombrie 2014, având următorul cuprins:

- Art. 10: "(1) Începând cu data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 13 alin. (1) se înfiinţează în subordinea Agenţiei direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, instituţii publice cu personalitate juridică, şi care sunt conduse, prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de un director general, funcţionar public.

(2) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice se înfiinţează prin transformarea direcţiei generale a finanţelor publice a judeţului în care va fi stabilit sediul direcţiei generale regionale, prin fuziunea prin absorbţie a celorlalte direcţii generale judeţene ale finanţelor publice din aria de competenţă stabilită potrivit prevederilor alin. (3).

(3) Oraşele în care au sediul direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, aria de competenţă a acestora, precum şi lista direcţiilor generale judeţene ale finanţelor publice care se reorganizează ca direcţii generale regionale ale finanţelor publice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, înfiinţate potrivit prevederilor alin. (3), preiau activitatea şi competenţele tuturor direcţiilor generale judeţene ale finanţelor publice absorbite din aria de competenţă, precum şi a tuturor structurilor teritoriale subordonate acestora.

(5) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice preiau prin fuziune prin absorbţie direcţiile regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şi operaţiuni vamale din aria de competenţă stabilită potrivit prevederilor alin. (3).

(6) Modul de organizare şi funcţionare a direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, precum şi a structurilor subordonate ale acestora se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, în cazul structurilor coordonate metodologic de structurile de specialitate din aparatul propriu al ministerului.

(7) Direcţiile generale judeţene ale finanţelor publice care se reorganizează prin fuziune prin absorbţie în cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice îşi pierd personalitatea juridică.

(8) Personalul direcţiilor generale ale finanţelor publice, precum şi personalul direcţiilor regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şi operaţiuni vamale, care se reorganizează prin fuziune prin absorbţie, se preia în cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, în limita numărului de posturi aprobat, în condiţiile legii.";

- Art. 11: "(1) Patrimoniul, arhiva, prevederile bugetare, execuţia bugetară până la data reorganizării şi orice alte bunuri ale Autorităţii Naţionale a Vămilor şi ale direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sunt preluate de Agenţie şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, după caz.

(2) Procedurile aflate în derulare la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor, precum şi la nivelul direcţiilor generale ale finanţelor publice care se reorganizează vor fi continuate de Agenţie, respectiv de direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, după caz, care se subrogă în drepturile şi obligaţiile acestora, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.

(3) Pentru litigiile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată, Agenţia şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Autorităţii Naţionale a Vămilor şi ale direcţiilor generale ale finanţelor publice, după caz, şi dobândesc calitatea procesuală a acestora, începând cu data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 13 alin. (1). De la aceeaşi dată, în litigiile în care direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene au fost mandatate să asigure reprezentarea structurilor ierarhic superioare, calitatea de reprezentant al acestora se transmite către direcţia generală regională a finanţelor publice care a preluat activitatea direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene respective.

(4) Protocoalele de predare-preluare vizează predarea-preluarea patrimoniului, arhivei, prevederilor bugetare, execuţiei bugetare şi se încheie în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 13 alin. (1). Protocolul de predare-primire privind execuţia bugetară se efectuează pe baza instrucţiunilor aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice."

13. Autorul consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 3 alin. (3) potrivit căruia teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe şi, în condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii, precum şi art. 117 alin. (3) conform căruia autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate şi, prin Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, Decizia nr. 571 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 679 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 14 ianuarie 2015, Curtea a statuat constituţionalitatea acestor prevederi.

15. Astfel, în mod constant, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că scopul măsurii criticate îl reprezintă îmbunătăţirea cadrului organizatoric al structurilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, gestionarea eficientă a resurselor financiare alocate, distribuirea eficientă a personalului între diferitele activităţi ale administraţiei fiscale, precum şi între unităţile de la nivel teritorial, crearea unui nivel regional în scopul îmbunătăţirii planificării şi controlului, reducerii costului colectării, al sporirii colectării veniturilor, precum şi crearea unei noi structuri antifraudă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, paragraful 33).

16. Totodată, Curtea a constatat că actul normativ criticat are ca obiect de reglementare reorganizarea unor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, din subordinea Ministerului Finanţelor Publice: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor şi direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene. Aceste autorităţi sunt prevăzute la art. 116-117 şi art. 120-123 din Constituţie, fiind calificate, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, ca fiind instituţii fundamentale ale statului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 25 februarie 2014, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2010). De asemenea, ordonanţa de urgenţă prevede desfiinţarea Gărzii Financiare, instituţie publică de control, care se afla în subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, însă această instituţie nu poate fi încadrată în categoria instituţiilor fundamentale, întrucât, potrivit legii, şi-a desfăşurat activitatea în subordinea unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale, iar nu în subordinea Guvernului sau a unui minister, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 116-117 din Constituţie şi nici nu a constituit o autoritate administrativă autonomă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, paragraful 50).

17. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

18. Distinct de acestea, din analiza dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013, Curtea reţine că direcţiile generale regionale ale finanţelor publice sunt instituţii publice cu personalitate juridică, înfiinţate în subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi sunt conduse de un director general.

19. Curtea observă că direcţiile generale regionale ale finanţelor publice se înfiinţează prin transformarea direcţiei generale a finanţelor publice a judeţului în care va fi stabilit sediul direcţiei generale regionale, prin fuziunea prin absorbţie a celorlalte direcţii generale judeţene ale finanţelor publice din aria de competenţă şi prin hotărâre a Guvernului se stabilesc sediile acestora, aria de competenţă, precum şi lista direcţiilor generale judeţene ale finanţelor publice care se reorganizează ca direcţii generale regionale ale finanţelor publice. De asemenea, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice preiau activitatea şi competenţele tuturor direcţiilor generale judeţene ale finanţelor publice absorbite din aria de competenţă, precum şi a tuturor structurilor teritoriale subordonate acestora. Totodată, noile entităţi preiau şi direcţiile regionale, judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şi operaţiuni vamale din aria de competenţă stabilită.

20. În cazul structurilor coordonate metodologic de structurile de specialitate din aparatul propriu al ministerului, prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, se stabileşte modul de organizare şi funcţionare a direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, precum şi a structurilor subordonate ale acestora, iar personalul direcţiilor generale ale finanţelor publice, precum şi personalul direcţiilor regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şi operaţiuni vamale, care se reorganizează prin fuziune prin absorbţie, se preia, în limita numărului de posturi aprobat, în condiţiile legii, de direcţiile generale regionale ale finanţelor publice.

21. Agenţia şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, după caz, preiau patrimoniul, arhiva, prevederile bugetare, execuţia bugetară până la data reorganizării şi orice alte bunuri ale Autorităţii Naţionale a Vămilor şi ale direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene. De asemenea, procedurile aflate în derulare la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor, precum şi la nivelul direcţiilor generale ale finanţelor publice, care se reorganizează, vor fi continuate de Agenţie, respectiv de direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, după caz, care se subrogă în drepturile şi obligaţiile acestora, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.

22. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 3 alin. (3) din Constituţie, conform căruia "teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii." Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate reglementează sfera de competenţă a organelor fiscale, fiind stabilită o competenţă teritorială, raportată la aria teritorială a unui judeţ, dar şi înfiinţarea unui organ fiscal regional care să coordoneze administraţiile fiscale din mai multe judeţe. Or, o astfel de prevedere, care reglementează sfera de competenţă a organului fiscal, nu poate fi asimilată unei organizări administrative a teritoriului naţional, precum cea prevăzută de art. 3 alin. (3) din Constituţie, motiv pentru care Curtea nu poate reţine incidenţa în cauză a prevederilor constituţionale menţionate.

23. Referitor la invocarea prevederilor constituţionale ale art. 117 alin. (3), potrivit cărora autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică, Curtea constată că modalitatea de înfiinţare şi organizare a direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice nu se circumscrie regulilor privind înfiinţarea autorităţilor administrative, aşa încât această critică nu poate fi reţinută. Potrivit art. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 nu se înfiinţează autorităţi administrative autonome, ci se înfiinţează, în subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, direcţii generale regionale ale finanţelor publice - instituţii publice cu personalitate juridică, iar patrimoniul şi arhiva Autorităţii Naţionale a Vămilor sunt preluate de Agenţie şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice.

24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi¹,

¹A se vedea opiniile separate formulate la Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Mihăiţă Neagoe-Anton în Dosarul nr. 2.121/119/2013 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2015.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 494 din data de 6 iulie 2015