DECIZIE nr. 471 din 8 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

Augustin Zegrean

- preşedinte

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gaspar

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Iulia Antoanella Motoc

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Simina Gagu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ Turda, în numele membrilor de sindicat Neviana Loredana Moca, Ileana Moldovan, Simona Elisabeta Neagoe, Nicoleta Otel, Maria Loredana Pap, Livia Petrea, Vasile Pitiş, Liana Popa, Elisabeta Liana Popa, Mirela Sanda Ratiu, Olga Riscau, Adel Antoinette Szabo, Maria Turdean, Monica Bia, Călin Pap, Simona Lucia Sumurducan Mesarosiu, Anamaria Augustina Filipaş, Maria Ariton, Ileana Balica, Maria Oltean, Nicolae Pintilie, Olimpia Pirv, Cornelia Turdean, Viorel Turdean, Andrei Adamosy, Finica Bodea, Rodica Bodea, Alexandru Bodocan, Veronica Bodocan, Dănuţa Bujor, Laura Copindean, Mariana Costisor, Emilia Dancso, Violeta Olteia Darlaczi, Maria Drăguşin, Ioan Groza, Angela Ignea, Ioan Marcu şi Eugenia Miron, în Dosarul nr. 1.888/117/2011 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.617D/2011.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea civilă din 12 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.888/117/2011, Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ Turda, în numele membrilor de sindicat Neviana Loredana Moca, Ileana Moldovan, Simona Elisabeta Neagoe, Nicoleta Otel, Maria Loredana Pap, Livia Petrea, Vasile Pitiş, Liana Popa, Elisabeta Liana Popa, Mirela Sanda Ratiu, Olga Riscau, Adel Antoinette Szabo, Maria Turdean, Monica Bia, Călin Pap, Simona Lucia Sumurducan Mesarosiu, Anamaria Augustina Filipaş, Maria Ariton, Ileana Balica, Maria Oltean, Nicolae Pintilie, Olimpia Pirv, Cornelia Turdean, Viorel Turdean, Andrei Adamosy, Finica Bodea, Rodica Bodea, Alexandru Bodocan, Veronica Bodocan, Dănuţa Bujor, Laura Copindean, Mariana Costisor, Emilia Dancso, Violeta Olteia Darlaczi, Maria Drăguşin, Ioan Groza, Angela Ignea, Ioan Marcu şi Eugenia Miron, cu prilejul soluţionării recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 3.083 din 20 iunie 2011, pronunţată de Tribunalul Cluj într-o cauză având ca obiect acordarea unor drepturi băneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care acestea sunt incidente şi în ceea ce priveşte indemnizaţia de concediu de odihnă.
Astfel, pentru membrii de sindicat care au solicitat şi au primit aprobarea pentru efectuarea concediului de odihnă anterior datei de 3 iulie 2010 (data intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010), dreptul la plata indemnizaţiei de concediu de odihnă s-a născut anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010. De aceea, diminuarea indemnizaţiei de concediu cu 25% implică aplicarea acestei legi unei situaţii juridice anterioare apariţiei sale, ceea ce echivalează cu o încălcare a principiului neretroactivităţii legii. Consideră că dreptul salariaţilor la concediu de odihnă şi implicit la indemnizaţia de concediu operează deplin în perioada 1 ianuarie 2010 - 3 iulie 2010, fără posibilitatea angajatorului de a invoca un temei legal pentru diminuarea indemnizaţiei. Chiar în situaţia în care indemnizaţia de concediu s-ar asimila drepturilor salariale, salariaţii nu ar putea fi afectaţi, cât timp actul normativ care le-a restrâns drepturile (Legea nr. 118/2010) urmează să producă efecte pentru viitor.
De asemenea, autorul excepţiei susţine că, în condiţiile în care concediul de odihnă se acordă anual, iar indemnizaţia de concediu de odihnă însoţeşte efectuarea acestuia, diminuarea acestei indemnizaţii pentru anul 2010, pentru o categorie de salariaţi, grevată pe momentul în care se solicită, se planifică şi se efectuează concediul de odihnă (şi anume după apariţia actului normativ), duce la încălcarea principiului egalităţii în drepturi. Astfel, această categorie de salariaţi este discriminată în raport cu salariaţii care au solicitat şi care au fost planificaţi pentru efectuarea concediului de odihnă anterior intrării în vigoare a legii.
Pe de altă parte, precizează că diminuarea indemnizaţiei de concediu cu 25% încalcă art. 20 alin. (1) din Constituţie raportat la art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, de vreme ce această indemnizaţie are natura juridică a unui drept de creanţă şi poate fi considerată un "bun" protejat de normele convenţionale invocate. În fine, pentru motivele expuse mai sus, consideră că prevederile legale criticate aduc atingere şi principiului prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie.
Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă, exprimându-şi opinia, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 este neîntemeiată, deoarece stabilirea datei de la care s-a născut dreptul membrilor de sindicat la plata indemnizaţiei de concediu ţine de aplicarea legii, şi nu de constituţionalitatea ei.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că indemnizaţia de concediu de odihnă cuvenită personalului didactic devine scadentă zi cu zi, pe măsură ce concediul de odihnă este efectuat şi se calculează prin raportare la media veniturilor, zi cu zi, din perioada în care concediul se efectuează. Apreciază că reducerea cu 25% statuată prin art. 1 din Legea nr. 118/2010 este aplicabilă şi indemnizaţiei aflate în discuţie, de la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ (3 iulie 2010), în contextul în care concediul de odihnă este efectuat după această dată.
Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate cu privire la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 este inadmisibilă, deoarece aceste prevederi legale au o aplicabilitate limitată în timp, respectiv în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2010.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, cu următorul conţinut: "Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului.
Sunt invocate, de asemenea, dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării şi cele privind protecţia proprietăţii cuprinse în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din acest act normativ. Cu toate acestea, prevederile de lege criticate au continuat să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudenţei sale, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea normelor ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011).
În continuare, Curtea reţine că prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate exercitat din perspectiva unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză [a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 91 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 20 aprilie 2012, şi Decizia nr. 280 din 22 martie 2012*), nepublicată până la data pronunţării prezentei decizii].
*) Decizia Curţi Constituţionale nr. 280 din 22 martie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 16 mai 2012.
Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut, în esenţă, că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi cuantum şi mod.
Pe de altă parte, Curtea a statuat că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privinţa salariului vizează numai sumele certe, lichide şi exigibile. Curtea a observat că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietăţii (ase vedea, spre exemplu, Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55).
În aceste condiţii, Curtea a reţinut că aceleaşi considerente sunt valabile mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte diminuarea cu 25% a indemnizaţiilor şi altor drepturi salariale, respectiv a indemnizaţiei de concediu.
În continuarea celor de mai sus, Curtea a observat că aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor de lege criticate au făcut obiectul unui recurs în interesul legii, soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 20 din 17 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 21 noiembrie 2011. Cu acel prilej, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că, "întrucât după intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010, cu modificările şi completările ulterioare " cuantumul brut al salariului a fost afectat de o reducere de 25%, în acelaşi mod şi indemnizaţia de concediu cuvenită personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat pentru concediul efectuat după această dată (3 iulie 2010) se impune a fi diminuată proporţional, ca urmare a faptului că se calculează în raport cu media zilnică a veniturilor din fiecare lună în care se efectuează concediul."
Distinct de acestea, în privinţa criticilor de neconstituţionalitate ce vizează încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a constatat că acestea sunt neîntemeiate, textele legale criticate aplicându-se numai cu privire la drepturile salariale viitoare [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 259 din 20 martie 2012**), nepublicată până la data pronunţării prezentei decizii].
**) Decizia Curţii Constituţionale nr. 259 din 20 martie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate anterior îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ Turda, în numele membrilor de sindicat Neviana Loredana Moca, Ileana Moldovan, Simona Elisabeta Neagoe, Nicoleta Otel, Maria Loredana Pap, Livia Petrea, Vasile Pitiş, Liana Popa, Elisabeta Liana Popa, Mirela Sanda Ratiu, Olga Riscau, Adel Antoinette Szabo, Maria Turdean, Monica Bia, Călin Pap, Simona Lucia Sumurducan Mesarosiu, Anamaria Augustina Filipaş, Maria Ariton, Ileana Balica, Maria Oltean, Nicolae Pintilie, Olimpia Pirv, Cornelia Turdean, Viorel Turdean, Andrei Adamosy, Finica Bodea, Rodica Bodea, Alexandru Bodocan, Veronica Bodocan, Dănuţa Bujor, Laura Copindean, Mariana Costisor, Emilia Dancso, Violeta Olteia Darlaczi, Maria Drăguşin, Ioan Groza, Angela Ignea, Ioan Marcu şi Eugenia Miron, în Dosarul nr. 1.888/117/2011 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 mai 2012,
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 569 din data de 10 august 2012