Nr.

Măsuri

1

Înregistrarea de progrese din punctul de vedere al consolidării fiscale în vederea atingerii unui deficit de 4,4% din PIB în 2011 în termeni de numerar (sub 5% din PIB în termeni ESA) şi a unui deficit de sub 3% din PIB în 2012 în termeni ESA.

2

Asigurarea de rezerve suficiente pe partea de cheltuieli în bugetul anului 2011, pentru a se putea compensa orice nerealizare pe partea de venituri, astfel încât să se îndeplinească ţinta de deficit de 4,4% din PIB (sub 5% în termeni ESA).

3

Înregistrarea de noi progrese în reducerea arieratelor la plată ale Guvernului, atât la nivelul autorităţilor centrale, cât şi la nivelul autorităţilor locale, după cum este specificat prin ţintele cantitative ale programului.

4

Introducerea unui sistem îmbunătăţit de raportare pentru întreprinderile de stat care sunt deja incluse în definiţia ESA a bugetului general consolidat şi de asemenea pentru cele pentru care există posibilitatea să fie reclasificate şi incluse în bugetul general consolidat de către Eurostat în 2011 şi 2012. Sistemul va trebui să impună acestor companii raportarea tuturor datelor necesare pentru calculul impactului probabil asupra deficitului bugetului general consolidat. Datele vor fi raportate lunar şi în termeni de numerar şi vor include, printre altele, o monitorizare lunară a arieratelor, subvenţiilor şi transferurilor şi a pierderilor. Raportarea acestor date va începe de la data de 1 decembrie 2011.

5

Prevenirea acumulării de noi arierate şi pierderi pentru companiile care au fost reclasificate de către Eurostat ca făcând parte din bugetul general consolidat şi pentru acelea pentru care există posibilitatea să fie reclasificate în 2011 şi 2012.

6

Continuarea monitorizării cheltuielilor cu salariile în sectorul public şi întreprinderea în timp util a acţiunilor necesare, în cazul în care Ministerul Finanţelor Publice sau experţii Comisiei estimează că aceste cheltuieli vor depăşi limita de 39 de miliarde de RON în 2011 (nu include suma de 1.574 de milioane RON reprezentând contribuţii la asigurările sociale pentru militari rezultate în urma aplicării noii legi a pensiilor), astfel încât să se asigure respectarea acestui plafon. Cheltuielile cu salariile în sectorul public vor rămâne sustenabile în perioada 2012-2014 şi vor respecta limitele relevante stabilite prin Strategia fiscală pe termen mediu.

7

Aprobarea legislaţiei de introducere a unui sistem de coplată condiţionat de mijloacele materiale pentru serviciile medicale, elaborat în cooperare cu Banca Mondială.

8

În cazul demarării proiectului Nabucco, fapt ce ar impune emiterea unei garanţii de stat de către România, plafonul garanţiilor de stat definit în Strategia fiscală pe termen mediu va fi temporar ajustat în consecinţă. În cazul solicitării de executare a acestei garanţii sau a oricăror altor garanţii, vor fi adoptate măsuri compensatorii - în măsura în care tratamentul ESA al acestor executări ale garanţiilor impune acest lucru - pentru menţinerea deficitului fiscal în ţintele (ESA) stabilite.

Nr.

Măsuri

9

Ministerul Finanţelor Publice va primi informaţiile privind bugetele spitalelor de la Ministerul Sănătăţii în mod operativ. Ministerul Finanţelor Publice va verifica dacă valorile agregate ale bugetelor spitalelor corespund cheltuielilor planificate prin bugetul general consolidat şi, în caz de necesitate, va adopta în cooperare cu Ministerul Sănătăţii măsurile necesare pentru a se evita reacumularea de arierate la plată ca rezultat al unor angajamente de cheltuieli bazate pe venituri supraestimate.

10

Îmbunătăţirea procesului de elaborare a bugetelor de investiţii de capital prin stabilirea unei liste de proiecte prioritare de investiţii pentru care să se asigure finanţarea în următorii 3-5 ani. Lista de proiecte prioritare se va baza pe studii de fezabilitate detaliate şi va ţine seama de criterii precum analiza cost-beneficiu, ponderea estimată a finalizării, modul în care a fost administrată implementarea proiectului de către minister până la momentul respectiv, corespondenţa dintre acestea şi priorităţile strategice ale Guvernului, precum şi de analize elaborate de unitatea de monitorizare a investiţiilor de capital din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Îmbunătăţirea monitorizării şi evaluării proiectelor de investiţii la nivelul autorităţilor centrale, în special, prin perfecţionarea bazei de date privind investiţiile de capital, gestionată de Ministerul Finanţelor Publice, care va conţine şi informaţii privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în implementare sau depăşirile de costuri. Dezvoltarea bazei de date va respecta acelaşi calendar ca şi cel al proiectului IT implementat cu asistenţa FMI privind integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei din Ministerul Finanţelor Publice. Continuarea îmbunătăţirii experienţei la nivelul unităţii de monitorizare a investiţiilor publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Pe mai departe, unitatea de monitorizare a investiţiilor publice va transmite Guvernului rapoarte trimestriale privind stadiul proiectelor de investiţii în derulare şi al proiectelor programate. Guvernul va discuta aceste rapoarte şi, dacă este cazul, va întreprinde acţiuni operative pentru a elimina potenţialele derapaje fiscale sau orice alte probleme legate de execuţia bugetului.

11

Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE; asigurarea faptului că ponderea (% din PIB) cheltuielilor de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe, se va situa în 2012 în jurul valorii de 4,0% din PIB şi că aceasta se va menţine ulterior peste ponderea investiţiilor ce nu beneficiază de cofinanţare, în concordanţă cu Strategia fiscală pe termen mediu; şi asigurarea congruenţei cu priorităţile UE.

12

Întărirea capacităţilor şi expertizei statistice ale Institutului Naţional de Statistică din România (INSSE) în domeniul statisticilor privind finanţele guvernamentale (SFG). INSSE va transmite semestrial rapoarte privind progresele înregistrate.

13

Transmiterea către serviciile Comisiei a primului raport privind implementarea de metode convenţionale pentru soluţionarea fraudei TVA, până la data de 10 decembrie 2011.

Managementul datoriei

14

Analiza (şi, în acest context, agrearea împreună cu personalul Comisiei), actualizarea şi publicarea strategiei de management al datoriei în mod anual, respectiv, în contextul prezentului program, până în trimestrul întâi al anului 2012 şi, respectiv, până la finele lunii decembrie 2012.

Nr.

Măsuri

15

Adoptarea până la finele lunii noiembrie 2011 a amendamentelor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind măsurile de stabilizare, inclusiv competenţe în materie de bridge bank. Totodată, pentru a asigura implementarea acestor măsuri şi întărirea mecanismelor de siguranţă financiară până la finele anului, autorităţile vor adopta următoarele măsuri: (i) Fondul de Garantare a Depozitelor (FGD) va adera la Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară în calitate de membru cu drepturi depline; (ii) Banca Naţională a României (BNR) şi FGD vor semna un memorandum de înţelegere ce va include procedurile corespunzătoare pentru îmbunătăţirea schimbului de informaţii, asigurarea identificării timpurii a instituţiilor de credit cu probleme şi elaborarea planurilor de rezervă pentru situaţii neprevăzute prin care se stabileşte cum vor fi tratate aceste instituţii; (iii) Sub îndrumarea direcţiei de supraveghere, BNR va crea ui grup de lucru comun BNR-FGD ce îşi va propune, printre altele, să elaboreze planurile de rezervă pentru situaţii neprevăzute şi să finalizeze procedurile operaţionale intra-şi interinstituţionale.

Pentru a consolida în continuare capacitatea FGD de a finanţa măsurile de restructurare a băncilor, inclusiv competenţele în materie de bridge bank, autorităţile se vor asigura că FGD are acces la finanţare suficientă pentru a îndeplini aceste atribuţii. Aşadar, va fi eliminat plafonul prin care se limitează finanţarea publică a FGD la resursele acumulate în contul de privatizare. Autorităţile vor realiza, până la finele lunii noiembrie 2011, amendamentele legislative care se impun pentru a se asigura că fondurile suplimentare necesare pentru ca FGD să îşi îndeplinească obligaţiile sunt puse la dispoziţie prin operaţiuni de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Împrumuturile către FGD vor fi puse la dispoziţie de MFP în termen de 5 zile lucrătoare, în termenii şi condiţiile agreate de acesta din urmă.

16

Adoptarea tuturor modificărilor legislative necesare Legii nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, cu modificările ulterioare, pentru a garanta, printre altele: (i) corelarea cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile legii generale privind falimentul; (ii) extinderea domeniului de aplicabilitate al acestei legi asupra societăţilor de reasigurare; (iii) introducerea unor prevederi privind dizolvarea şi lichidarea voluntară. Autorităţile se vor asigura că legea de modificare a Legii nr. 503/2004 va fi transmisă Parlamentului până la finele anului. Ulterior, aceasta va fi adoptată până la finalul lunii aprilie 2012.

17

Pentru a continua să asigure stabilitatea financiară, BNR va urmări ca orice proces viitor de consolidare în sectorul bancar să aibă ca rezultat apariţia unor instituţii de credit bine capitalizate şi susţinute de o bază solidă de acţionari din mediul privat.

18

Pentru a introduce Standardele internaţionale de raportare financiară (SIRF) în sectorul bancar la începutul anului 2012, BNR se va asigura că, în cazul în care provizioanele prudenţiale depăşesc provizioanele SIRF, calibrarea filtrelor prudenţiale pentru provizioane şi solvabilitate va păstra în mod substanţial abordarea curentă şi nu va conduce la o reducere a indicatorilor de solvabilitate ai băncilor comparativ cu regimul actual de provizionare. BNR va finaliza consultările cu comunitatea bancară pentru a ajunge la o înţelegere comună privind aspectele legate de calibrare până la finele lunii noiembrie 2011. Sumele nete care vor apărea la începutul anului 2012 din reluarea provizioanelor ca urmare a noului tratament contabil şi care sunt tratate ca rezultat reportat din provizioanele specifice pentru susţinerea capitalului de reglementare nu vor fi impozitate atât timp cât ele sunt menţinute în contul de rezultat reportat. Autorităţile se vor asigura că, pe o bază continuă, provizioanele SIRF, precum şi orice alte filtre prudenţiale suplimentare aplicate de BNR sunt deductibile în scopuri fiscale atunci când sunt constituite şi sunt supuse impozitării atunci când sunt reluate. Pentru a-şi menţine capacitatea actuală de supraveghere eficientă a sectorului bancar, BNR îşi va consolida expertiza în domeniul SIRF, inclusiv prin consultarea cu experţi internaţionali.

19

Deoarece păstrarea disciplinei în domeniul creditării şi evitarea hazardului moral în rândul debitorilor contribuie îl mod semnificativ la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, ne vom abţine în continuare de la adoptarea unor iniţiative legislative (cum ar fi proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice sau propuneri privind legea privind colectarea debitelor), care ar putea afecta negativ disciplina în domeniul creditării.

Nr.

Măsuri

20

Implementarea planurilor de acţiune adoptate ca răspuns la constatările analizelor funcţionale. Raport trimestrial de progres începând din ianuarie 2012.

21

Modernizarea şi raţionalizarea relaţiilor dintre diferitele niveluri ale administraţiei şi dintre administraţie şi cetăţeni şi companii, printr-o mai mare utilizare a schimbului electronic de date şi a interfeţelor online.

Pieţele de produse

22

Notificarea legilor relevante pentru transpunerea directivelor UE 2009/72/CE şi 2009/73/CE (parte din cel de-al treilea pachet pe energie) privind pieţele energiei electrice şi gazelor cât se poate de repede. Legile trebuie să asigure o transpunere integrală şi corectă a directivelor 2009/72/CE şi 2009/73/CE şi trebuie să reflecte, printre altele, angajamentele asumate de România prin MÎ. Legile vor include calendarul final pentru de reglementare a preţurilor la electricitate şi gaze, dereglementare ce ar trebui realizată cât se poate de repede, dar cel târziu până la finele anului 2013 (pentru consumatorii industriali) şi până la finele anului 2015 (pentru consumatorii casnici) la electricitate şi gaze.

23

Eliminarea treptată a preţurilor reglementate la electricitate şi gaze: (i) adoptarea unei foi de parcurs detaliate a procesului de eliminare treptată a preţurilor reglementate la electricitate şi gaze pentru consumatorii industriali şi casnici printr-un memorandum guvernamental până la finele lunii ianuarie 2012, pentru a fi înaintată Parlamentului în acelaşi timp, urmând a fi ulterior adoptată prin legislaţia naţională cât se poate de repede. Proiectul de foaie de parcurs va fi transmis partenerilor din cadrul programului până la începutul lunii ianuarie 2012, spre a fi agreat până la finele lunii ianuarie 2012 între Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, Guvernul României, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Foaia de parcurs trebuie să precizeze: (i) calendarul final al dereglementării ce trebuie realizată cât se poate de curând, dar nu mai târziu de finele anului 2013 (pentru consumatorii industriali) şi de finele anului 2015 (pentru consumatorii casnici) la electricitate şi gaze; (ii) principalii paşi intermediari ai procesului de dereglementare pentru electricitate şi gaze, ce trebuie să aibă la bază o metodă clară şi transparentă de majorare treptată a tarifelor, prin care să se asigure că, pe perioada eliminării treptate, preţurile de piaţă şi tarifele reglementate nu vor fi foarte divergente, şi metode de evitare a subvenţiilor încrucişate între segmentele de consumatori, precum şi criterii clare şi transparente pentru consumatorii pentru care acestea se vor elimina treptat; şi (iii) un cadru de reglementare adecvat care să conţină mecanisme care să asigure concurenţa pe piaţa energetică, în mod special pe piaţa gazelor, prin implicarea Consiliului Concurenţei şi prin asigurarea dezvoltării unui loc de practicare a schimburilor (o bursă), mai ales pentru contractele de gaze, un astfel de loc neexistând în prezent. Autorităţile române vor pune la dispoziţia partenerilor din program toate lucrările pregătitoare, precum studiile ce sunt efectuate în prezent, de îndată ce acestea devin disponibile.

24

Definirea explicită a consumatorilor vulnerabili în legile privind electricitatea şi gazele şi elaborarea de către Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a mecanismelor de protecţie a acestora.

25

Eliminarea barierelor legislative, de reglementare şi fizice impuse comerţului transfrontalier cu energie electrică şi gaze: (i) eliminarea barierelor legislative şi de reglementare impuse exportului de gaze până în luna decembrie 2011; (ii) prezentarea unui plan pentru fluxurile bidirecţionale de gaze la graniţa cu Ungaria până la data de 15 decembrie 2011; (iii) îmbunătăţirea licitaţiilor coordonate la graniţele cu Ungaria şi Bulgaria şi stabilirea unei pieţe intraday (cu decontarea în decursul aceleiaşi zile) pentru energia electrică până în luna decembrie 2011; şi (iv) adoptarea de către Guvern a tuturor acţiunilor ce se impun pentru a se asigura crearea unui flux bidirecţional de gaze la graniţa cu Ungaria până la finele anului 2012.

26

Asigurarea unei separări efective a reţelelor de transport al energiei electrice şi gazelor şi funcţionarea acestora într-un mod transparent şi nediscriminatoriu; (i) iniţierea negocierilor cu Federaţia Rusă în vederea modificării vechilor acorduri interguvernamentale referitoare la conductele de "tranzit al gazelor" pe teritoriul României, cât se poate de curând; (ii) asigurarea separării totale şi certificate a reţelelor de transport al energiei electrice şi gazelor până în luna februarie 2012.

27

Crearea, prin legile privind electricitatea şi gazele, prin care se transpun directivele UE 2009/72/CE şi 2009/73/CE, a condiţiilor de funcţionare pentru o autoritate puternică şi independentă de reglementare în domeniul energiei, prin adoptarea unui cadru legislativ care să asigure independenţa autorităţii de reglementare în domeniul energiei şi dotarea acesteia cu mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor şi responsabilităţilor sale, conform prevederilor celui de-al treilea pachet privind sectorul energetic.

28

Reforma căilor ferate - Infrastructură: (i) identificarea şi închiderea sau închirierea segmentelor de cale ferată ou cel mai mic grad de recuperare a costurilor; (ii) în vederea asigurării viabilităţii economice şi financiare a CFR Infrastructură, negocierea, până în decembrie 2011 cu CFR Infrastructură, a unui nou contract multianual de cel puţin 5 ani. Contractul ar trebui să stabilească sursele de finanţare pe baze anuale, pentru toată durata contractului, şi ar trebui să coincidă cu planul de afaceri al CFR. Contractul ar trebui, de asemenea, să cuprindă suficiente stimulente pentru managerul sistemului de infrastructură pentru a reduce costurile şi suficiente resurse financiare; şi (iii) elaborarea de către CFR Infrastructură a unui plan de afaceri realist până în aprilie 2012, ţinând cont de cerinţele UE.

29

Reforma căilor ferate - transportul de pasageri: (i) continuarea licitaţiilor competitive pentru contractele de servicii publice; şi (ii) încurajarea CFR Călători în vederea implementării unor scheme de performanţă în cooperare cu CFR Infrastructură, în conformitate cu legislaţia UE, respectiv să modifice schemele de tarifare, aducându-le în concordanţă cu responsabilităţile aferente întreruperii serviciilor.

30

Reforma căilor ferate - transportul de marfă: încurajarea CFR Marfă în vederea implementării unor scheme de performanţă în conformitate cu legislaţia UE.

31

Parteneriatul Public-Privat (PPP) - autorităţile implicate în supravegherea PPP-urilor (ANRMAP şi UCPPP) se angajează să raporteze împreună până la mijlocul lunii aprilie 2012 asupra funcţionării relaţiilor de lucru (inclusiv fluxurile de informaţii şi accesul la documentele relevante pentru ambele autorităţi).

32

Înfiinţarea unui punct unic de contact (PUC) operaţional, prevăzut în Directiva europeană privind serviciile, care să ajute mediul de afaceri în parcurgerea tuturor formalităţilor administrative pentru înfiinţarea unei companii în România sau pentru prestarea de servicii transfrontaliere. PUC va oferi toate informaţiile privind condiţiile şi obligaţiile în vigoare pentru toate sectoarele de servicii acoperite de Directiva privind serviciile, atât pentru înfiinţarea, cât şi pentru prestarea temporară de servicii transfrontaliere, precum şi pentru parcurgerea online a procedurilor administrative relevante (de exemplu, obţinerea autorizaţiilor, depunerea declaraţiilor etc.).

Până la finele lunii noiembrie 2011 vor fi întreprinse următoarele acţiuni: (i) desemnarea unei autorităţi care să răspundă de coordonarea înfiinţării PUC, monitorizarea funcţionării PUC şi raportarea progreselor înregistrare la Comisie; (ii) acordarea prerogativelor, competenţelor şi resurselor necesare acestei autorităţi şi stabilirea obligaţiilor complementare ce revin tuturor autorităţilor competente, pentru a asigura cooperarea acestora la îndeplinirea acestui proiect; şi (iii) asigurarea cooperării dintre această autoritate şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Centrul Naţional Digital România, în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnică a PUC, şi Ministerul Afacerilor Europene, în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei UE.

Până la finele lunii decembrie 2011 autoritatea desemnată: (i) va comunica Comisiei Europene un plan de activitate şi un calendar de implementare a PUC; şi (ii) va transmite o listă de sectoare prioritare şi de proceduri orizontale care să fie acoperite în prima etapă de procedurile din cadrul PUC.

Până în luna martie 2012, PUC: (i) va pune la dispoziţie online informaţiile privind procedurile administrative acoperite de Directiva privind serviciile; şi (ii) va pune la dispoziţie parcurgerea online a procedurilor relevante pentru sectoarele prioritare şi pentru aspectele orizontale identificate anterior.

Până la finele lunii iunie 2012, PUC va fi integral operaţional şi va fi posibilă parcurgerea electronică a procedurilor pentru toate sectoarele de servicii acoperite de Directiva privind serviciile.

33

Eliminarea restricţiilor privind înfiinţarea de magazine de vânzare cu amănuntul. Guvernul trebuie să elimine prevederile legislative care impun efectuarea unui test privind necesităţile economice şi implicarea concurenţilor în procedura de autorizare pentru deschiderea unor magazine de vânzare cu amănuntul cu o suprafaţă mare, până la finele lunii ianuarie 2012, aducând legislaţia corespunzătoare în conformitate cu prevederile Directivei privind serviciile (Directiva 2006/123/CE din 12 decembrie 2006), în general, şi cu prevederile art. 14 al acesteia, în particular.

34

Depunerea de către Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice a unei solicitări privind efectuarea unei analize funcţionale a achiziţiilor publice, care trebuie să fie finalizată până la finele lunii iunie 2012. Ulterior, va fi elaborat un plan de acţiuni, cu repere temporale, ce va fi apoi pus în aplicare.

Pieţele muncii

35

Implementarea de reforme ale sistemelor de stabilire a salariilor care să permită reflectarea mai bună a evoluţiei productivităţii pe termen mediu, respectând în acelaşi timp autonomia partenerilor, tradiţiile şi practicile naţionale.

36

Diversificarea situaţiilor în care sunt folosite contracte de muncă pe durată determinată (până la finele lunii iunie 2012), asigurându-se în acelaşi timp că nu se sporeşte segmentarea pieţei muncii. În paralel, legislaţia de protecţie a ocupării va fi îmbunătăţită şi se va adapta la principiile flexicurităţii.

37

Creşterea perioadei în care orele suplimentare pot fi compensate cu zile libere plătite la 3 luni (până la finele lunii iunie 2012).

Pensii

38

Asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a sistemului de pensii.

Absorbţia fondurilor UE

39

Contribuţia fondurilor UE la cheltuielile eligibile totale certificate Comisiei până la datele indicate este cel puţin egală cu:

31 decembrie 2011: 2.100 milioane euro

31 decembrie 2012: 8.000 milioane euro.

Plăţile în avans nu sunt considerate parte a cheltuielilor certificate. Valorile-ţintă sunt calculate pe bază cumulat vă cu începere din 2007.

Pe perioada implementării programului de asistenţă financiară se va monitoriza performanţa în următoarele domenii:

Stabilitatea preţurilor şi gestionarea rezervelor

Nr.

Măsuri

41

Politica monetară va continua să se canalizeze pe asigurarea stabilităţii preţurilor şi pe atingerea ţintelor de inflaţie stabilite de BNR (3,0% ± 1 punct procentual la finele lui 2011 şi la finele lui 2012).

42

Experţii Comisiei vor fi informaţi cu promptitudine în cazul în care pierderile de rezerve depăşesc 2 miliarde de euro în cursul oricărei perioade de 30 de zile pe parcursul programului.