STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 a Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020
PARTEA 1: ABREVIERI

ANOFM

- Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ANPDCA

- Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie

ANR

- Agenţia Naţională pentru Romi

BJR

- Biroul Judeţean pentru Romi

SRANR

- Structurile regionale ale Agenţiei Naţionale pentru Romi

CE

- Comisia Europeană

CMR

- Comisia Ministerială pentru Romi

CIME

- Comitetul Interministerial de Monitorizare şi Evaluare a Strategiei

CNCD

- Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

CNCR

- Centrul Naţional de Cultură a Romilor

DRI

- Departamentul pentru Relaţii Interetnice

FESI

- Fonduri europene, structurale şi de investiţii

FSE

- Fondul Social European

FRDS

- Fondul Român de Dezvoltare Socială

INS

- Institutul Naţional de Statistică

IOMC

- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu"

MADR

- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MAE

- Ministerul Afacerilor Externe

MAI

- Ministerul Afacerilor Interne

MC

- Ministerul Culturii

MDRAP

- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

MECS

- Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

MFP

- Ministerul Finanţelor Publice

MFE

- Ministerul Fondurilor Europene

MJ

- Ministerul Justiţiei

MMFPSPV

- Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

MS

- Ministerul Sănătăţii

PNDR

- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

PND

- Planul naţional de dezvoltare

POSDRU

- Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane

SGG

- Secretariatul General al Guvernului

Strategia

- Strategia Guvernului României de incluziune socială a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020

UE

Uniunea Europeană

PARTEA 2:
CAPITOLUL 1: Introducere
SUBCAPITOLUL 1:
(1)_
Conform art. 6 lit. cc) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011 "procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării - comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii".
Incluziunea socială este definită în documentele UE ca "procesul care conferă persoanelor confruntate cu riscul sărăciei şi excluziunii sociale oportunităţile şi resursele necesare pentru a participa pe deplin la viaţa economică, socială şi culturală, pentru a se bucura de un standard de viaţă şi bunăstare considerat normal în societatea în care trăiesc. Incluziunea socială asigură participarea sporită a acestor persoane la luarea deciziilor care le afectează viaţa, precum şi accesul la drepturile fundamentale"1.
1Joint report by the Commission and the Council on social inclusion, 2004, p. 8.
Politica de incluziune socială a Guvernului României are drept obiectiv general creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi stimularea câştigurilor obţinute din muncă prin facilitarea ocupării şi promovarea politicilor publice cu adresabilitate către toate grupurile vulnerabile: romii, persoanele cu dizabilităţi, femeile, copiii străzii, tinerii de 18 ani care părăsesc instituţiile de protecţie ale statului, persoanele în vârstă etc.
Incluziunea socială a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome presupune o abordare integrată, un proces planificat şi acţiuni conjugate, urmate de adoptarea şi implementarea de strategii, politici publice, programe şi proiecte specifice.
Guvernul României consideră incluziunea socială a romilor un aspect ce trebuie reflectat în numeroase domenii de activitate de pe agenda fiecărei instituţii publice centrale şi locale. Aceste instituţii, precum şi societatea civilă joacă un rol determinant în procesul de dezvoltare socială, contribuind la îmbunătăţirea situaţiei romilor.
Conform Comunicării Comisiei Europene din 2011, Un cadru UE pentru strategiile naţionale de incluziune a romilor până în 2020, incluziunea cetăţenilor UE aparţinând minorităţii rome este unul dintre cele mai stringente aspecte sociale din Europa. Cu toate că responsabilitatea principală pentru incluziunea socială şi economică a romilor revine autorităţilor publice, incluziunea romilor este un proces care presupune o schimbare importantă atât în mentalitatea majorităţii, cât şi în mentalitatea romilor, o provocare pentru care se impun acţiuni ferme, desfăşurate în cadrul unui dialog activ cu reprezentanţii romilor, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE.
(2)Noua abordare strategică pentru creşterea incluziunii sociale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome are în vedere:
1.înţelegerea dezideratului intervenţiei publice pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, nu doar din considerente care ţin de justiţia şi protecţia socială, dar şi din considerente care se raportează la dezvoltarea economică şi socială durabilă a României - resursa umană furnizată de populaţia romă, una din cele mai tinere din UE, căpătând o miză foarte importantă. Acest aspect este foarte important, în special în contextul identificării de soluţii în faţa scăderii accentuate a ratei natalităţii în ultimele două decenii, avându-se în vedere provocările majore pentru menţinerea echilibrului sistemului de pensii în deceniile care urmează. Costurile asociate non-intervenţiei sunt foarte mari. Astfel, la nivelul anului 2010, Banca Mondială estima pentru România pierderile de productivitate anuală, din cauza excluziunii romilor, la 887 milioane euro2;
2http://siteresources.worldbank.org/EXTROMA/Resources/Economic_Costs_Roma_Exclusion_Note_Final_RO.pdf
2.asigurarea eficienţei şi eficacităţii intervenţiei publice pentru îmbunătăţirea situaţiei cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome printr-o abordare integrată, având ca prioritate incluziunea educaţională şi creşterea egalităţii de şanse educaţionale pentru toţi copiii;
3.necesitatea parteneriatului permanent cu societatea civilă în toate etapele de intervenţie publică, atât la nivelul administraţiei publice centrale, cât şi, în mod deosebit, la nivelul celei locale;
4.intervenţie adaptată particularităţilor sociale care caracterizează unele subgrupuri ale minorităţii rome, inclusiv comunităţile tradiţionale, luând în calcul clivajele socio-economico-culturale din interiorul acestei minorităţi.
(3)_
Prezenta Strategie reprezintă o revizuire necesară a Strategiei din 2011 în lumina noilor realităţi şi provocări sociale (evidenţiate inclusiv în cadrul datelor recent furnizate de recensământul populaţiei şi al locuinţelor - 2011), a ţintelor europene asumate în Strategia Europa 2020 (obiectivul naţional asumat prin Programul Naţional de Reformă este de reducere a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000 persoane până în anul 2020), precum şi noul context dat de accesarea de fonduri europene în perioada 2014-2020.
Această strategie se va aplica în strânsă corelare cu implementarea fondurilor europene, structurale şi de investiţii, care au ca obiectiv creşterea incluziunii sociale.
Strategia asigură continuitatea măsurilor deja întreprinse prin Strategiile Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor.
SUBCAPITOLUL 2: Procesul de consultare pentru revizuirea Strategiei
Procesul de revizuire s-a fundamentat pe un amplu proces de consultare a tuturor actorilor relevanţi: reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi centrale, organizaţii ale societăţii civile, reprezentanţi ai mediului academic, reprezentanţii misiunilor diplomatice la Bucureşti, precum şi experţi ai Băncii Mondiale sau diferitelor structuri ONU etc.
Iniţierea procesului de consultare în vederea revizuirii Strategiei a avut loc începând cu luna martie 2013 şi a cuprins mai multe etape, desfăşurându-se în perioada martie 2013-decembrie 2014.
SUBCAPITOLUL 3: Durata de implementare
Strategia se implementează în perioada 2015-2020. Documentul este însoţit de planuri de măsuri aferente fiecărei direcţii principale de acţiune pentru perioada 2015-2016 şi de rezultatele aşteptate conform măsurilor derulate.
În funcţie de evoluţiile la nivel naţional şi european, Strategia va fi revizuită, adaptată sau completată, planurile de măsuri specifice urmând a fi actualizate pe baza rezultatelor şi recomandărilor formulate în procesul de monitorizare şi evaluare.
CAPITOLUL 2: Informaţii generale relevante
SUBCAPITOLUL 1: Descrierea situaţiei actuale
Potrivit rezultatelor recensământului populaţiei şi al locuinţelor efectuat în anul 20113, numit în continuare recensământ, numărul romilor declaraţi a fost de 621.573 ceea ce reprezintă 3,3% dintr-un total de 18.884.831 persoane pentru care a putut fi identificată etnia şi care fac parte din populaţia stabilă a României4. Estimările privind numărul cetăţenilor români care aparţin minorităţii rome nu sunt concordante, Consiliul Europei operând, de exemplu, cu cifra de 1.850.000 persoane5, în timp ce alte studii ale ANR şi Băncii Mondiale6 estimau numărul celor care locuiesc în comunităţi compacte cu o pondere ridicată de romi la maximum 1 milion de persoane.
3http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/
4Conform recensământului din 2011 populaţia stabilă a României este de 20.121.641 persoane, însă pentru 1.236.810 persoane nu a putut fi identificată etnia.
5http://ec.europa.eu/justice/policies/discrimination/docs/com_2011_173_en.pdf
6Dumitru Sandu, Comunităţile de romi din România - O hartă a sărăciei prin sondajul PROROMI. Banca Mondială, Bucureşti, iulie 2005, disponibil la: http://www.anr.gov.ro/docs/statistici/PROROMI_Comunitatile_de_Romi_din_Romania_187.pdf
Majoritatea (63%) celor care la recensământ s-au declarat a fi romi locuiesc în mediul rural, doar puţin peste 230.000 dintre romii autodeclaraţi locuind în municipii şi oraşe (37%). Dintre persoanele care şi-au declarat etnia romă la recensământ, 244.503 (39,3%) au declarat că au drept limbă maternă - limba romani. Restul romilor identificaţi conform recensământului au declarat că limba maternă este: limba română - 342.674 persoane, adică 55.1% dintre romi; limba maghiară - 32.777 persoane, adică 5,2% dintre romi; 1.127 - turcă, 86 - tătară, 59 - sârbă etc. În mediul rural se înregistrează cel mai mare număr de romi care au indicat limba romani ca limbă maternă (circa 150.000 persoane - 61,3% din totalul celor 244.503 persoane care au declarat că limba maternă este romani).
Deoarece educaţia este domeniul-cheie care asigură sustenabilitatea intervenţiei pentru incluziunea socială a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, este important a analiza comparativ situaţia populaţiilor rome, respectiv române şi maghiare, aşa cum rezultă din datele recensământului:
Structura educaţională a celor mai numeroase trei grupuri etnice din România
 

Superior

%

Postliceal + Liceal

%

Gimnazial

%

Primar

%

şcoală absolvită, dar alfabetizat

%

şcoală absolvită şi analfabet

%

Total

Români

2.254.966

14,8

6.442.610

42,3

4.043.714

26,6

2.101.700

13,8

225.858

1,5

153.221

1,0

15.222.069

Maghiari

114.470

10,2

517.794

46,2

341.661

30,5

122.939

11,1

14.104

1,3

9.020

0,8

1.119.988

Romi

3.397

0,7

44.111

9,2

170.465

35,7

163.231

34,2

29.031

6,1

67.480

14,1

477.715

Total

2.372.833

 

7.004.515

 

4.555.840

 

2.387.870

 

268.993

 

229.721

 

16.819.772

Sursa: Calcule ale Direcţiei pentru Strategii Guvernamentale (Guvernul României) pe baza datelor recensământului din 2011. Conform standardelor de raportare a datelor de recensământ numărul persoanelor pe niveluri educaţionale este indicat pentru populaţia cu vârstă de peste 10 ani.
În ciuda progreselor înregistrate în ultimii 10 ani ca urmare a măsurilor afirmative şi a altor iniţiative implementate în România, se poate încă observa persistenţa decalajului dintre cetăţenii români aparţinând minorităţii rome şi cei care nu aparţin acestei minorităţi, în termeni de stoc educaţional acumulat. Astfel, dacă în rândul persoanelor care s-au declarat cetăţeni români, ponderea celor cu studii superioare este de 14,8% (şi 10,2% în rândul persoanelor care s-au declarat de etnie maghiară), în rândul persoanelor care s-au declarat romi ponderea este de doar 0,7% (adică 3.397 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome cu studii superioare identificaţi în recensământ).
Situaţia analfabetismului reclamă, de asemenea, continuarea eforturilor pentru creşterea gradului de incluziune educaţională a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome. Astfel, în rândul persoanelor care s-au declarat cetăţeni români cu vârstă de peste 10 ani, ponderea celor analfabeţi este de 1% (0,8% în rândul persoanelor care s-au declarat de etnie maghiară); în schimb, analfabetismul în rândul persoanelor care s-au declarat romi cu vârstă de peste 10 ani este de 14,1% (unul din şapte). Din altă perspectivă putem observa că, din totalul persoanelor analfabete pe care România le are (229.721), o pondere de 27,4% (67.480) sunt persoane care s-au declarat romi, aceasta în condiţiile în care ponderea persoanelor aparţinând minorităţii rome reprezintă 3,3% din totalul cetăţenilor români a căror etnie a putut fi identificată la recensământul din 2011. Fie şi numai dacă luăm în calcul aceste date reiese că se impune continuarea şi completarea măsurilor specifice pentru creşterea acumulărilor educaţionale ale persoanelor aparţinând minorităţii rome ca mijloc esenţial de incluziune socială a acestora.
În ce priveşte ocuparea şi integrarea pe piaţa muncii, trebuie menţionat că populaţia formată din cetăţeni români aparţinând minorităţii rome are, în general, un nivel de pregătire şcolară mai redus în comparaţie cu populaţia majoritară, ceea ce le limitează accesul pe piaţa muncii în condiţiile în care cererea de forţă de muncă calificată este în creştere. Dacă în rândul persoanelor aparţinând minorităţii rome rata ocupării a fost estimată în anul 2011 la nivelul de 36,3%7, în rândul populaţiei nerome aceeaşi rată avea valoarea de 58,5%8. Conform aceloraşi surse, şomajul estimat în rândul persoanelor aparţinând minorităţii rome a fost de 48,6% în anul 2011, faţă de 7,4% la nivel naţional.
7Situaţia romilor în România. Între incluziune socială şi migraţie, 2011, Bucureşti, Fundaţia Soros România.
8Ocupare şi neocupare în 2011, principalele rezultate, aprilie 2012, în Moisă F., Rostas I.A., Tarnovschi D., Stoian I., Rădulescu D., Andersen T.Ş. (2013), Raportul societăţii civile asupra implementării Strategiei Naţionale de Integrare a Romilor şi a Planului de Acţiune al Deceniului în ROMÂNIA în 2012, p. 72.
Prezentare comparativă a unor parametri socioprofesionali între cetăţenii români aparţinând minorităţii rome şi ansamblul populaţiei
 

Romi (2011)

(%)

Populaţia totală (2011)

(%)

Rata ocupării

36,3

58,5

Rata şomajului

48,6

7,4

Rata ocupării în rândul tinerilor (15-24 ani)

73,5

23,8

Statut profesional - angajaţi

24,1

67,3

Statut profesional - lucrător pe cont propriu cu sau fără angajaţi, altceva

59

31,5

Angajat cu normă parţială

65,4

10,4

Sursa: Institutul Naţional de Statistică - tabel preluat din Raportul societăţii civile asupra implementării Strategiei Naţionale de Integrare a Romilor şi a Planului de Acţiune al Deceniului în România în 2012, p. 72.
Doar unul din zece cetăţeni români aparţinând minorităţii rome a avut un loc de muncă stabil în ultimii doi ani, iar 52% au declarat că nu au găsit deloc de lucru în acea perioadă. Femeile rome manifestă o slabă participare pe piaţa muncii, doar 27% fiind angajate şi 36 % declarând că sunt în căutarea unui loc de muncă.
Este important faptul că rata de ocupare în rândul persoanelor tinere aparţinând minorităţii rome este net superioară celei în rândul tinerilor care nu aparţin acestei minorităţi. Este o consecinţă a condiţionării reciproce dintre situaţia economică şi gradul de integrare educaţională - tinerii romi intră mai devreme pe piaţa muncii în lipsa unui suport economic care să le permită continuarea studiilor. Pe de altă parte, cetăţenii români aparţinând minorităţii rome sunt mai angrenaţi în activităţi pe cont propriu sau cu normă parţială, opţiuni care implică un risc social mai ridicat de alunecare în sărăcie. Aceste ocupaţii sunt supuse unei anumite ciclicităţi, pe o perioadă determinată, şi implică măsuri de protecţie socială.
În acest cadru este important de precizat că şi discrepanţele economice dintre cetăţenii români aparţinând minorităţii rome şi restul populaţiei sunt semnificative. În anul 2011, trei din patru persoane aparţinând minorităţii rome se aflau în sărăcie relativă, în vreme ce doar unul din patru cetăţeni majoritari se aflau într-o situaţie similară. Situaţia economică a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome s-a deteriorat în 2011 faţă de 2005 (în anul 2005, doi din cinci cetăţeni romi se aflau în sărăcie relativă în vreme ce, în anul 2011, trei din patru se aflau în aceeaşi situaţie). Acest fapt confirmă evoluţiile la nivel global, respectiv european: recenta criză economico-financiară şi-a lăsat amprenta negativă mai accentuat asupra situaţiei sociale a grupurilor vulnerabile, în cazul de faţă asupra cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome. Dacă luăm în calcul rata sărăciei absolute, aceasta este de cel puţin patru ori mai mare în rândul cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome comparativ cu restul populaţiei (54% la cetăţenii români care aparţin minorităţii rome vs. 13% la cetăţenii români care nu aparţin minorităţii rome). Discrepanţele de venit în rândul romilor sunt mai mari decât cele înregistrate la restul populaţiei, ceea ce relevă existenţa unui subgrup de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome supus unui risc accentuat de sărăcie9.
9UNDP/Banca Mondială/Comisia Europeană în Alexandru Ioan Toth (cercetător principal), Adrian Dan şi Cosmin Briciu, 2012, Economia socială şi comunităţile de romi - provocări şi oportunităţi, UNDP, p. 14-15.
Condiţiile socioeconomice precare şi nivelul redus de educaţie, asociate cu barierele de acces la serviciile de sănătate, au consecinţe directe şi asupra stării de sănătate a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome. Astfel, deşi intervenţiile publice iniţiate de România în ultimii 10 ani converg către o îmbunătăţire a situaţiei existente, se menţin încă diferenţe semnificative între cetăţenii români aparţinând minorităţii rome şi restul populaţiei în ceea ce priveşte indicatorii care măsoară starea de sănătate. În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, deşi tendinţa descendentă s-a menţinut până la valoarea de 9,4 %o în 2011, România rămâne totuşi cu cea mai mare rată din ţările UE 28 şi de 2,4 ori peste media europeană (~4% în 2011)10, iar conform unui studiu recent UNICEF11 riscul mortalităţii infantile este de 4 ori mai mare în rândul copiilor romi de 0-1 ani. Conform aceluiaşi raport, aproape jumătate (45,7%) dintre copiii romi nu beneficiază de vaccinarea gratuită furnizată de Ministerul Sănătăţii în cadrul Programului Naţional de Imunizări, fie din cauza refuzului de vaccinare, fie a lipsei de informare/educaţie a mamelor sau din cauza deficienţelor din asistenţa medicală primară. Probabilitatea de deces la copiii sub 5 ani este cea mai înaltă din UE 28 (11,7/1.000 născuţi vii, 2010). Totodată, ultimul raport realizat de IOMC relevă o pondere de peste 80% a deceselor în rândul copiilor din mediul rural între 0-5 ani (inclusiv din rândul romilor). Riscul de deces matern la naştere este de circa cinci ori mai mare în România decât în UE. După o scădere susţinută pe parcursul a aproximativ două decenii, începând cu anul 2007 se constată o tendinţă îngrijorătoare de creştere a ratei mortalităţii materne cu 5-6% pe an, cauzată de creşterea componentei de mortalitate gestaţională, iar mortalitatea maternă în rândul femeilor rome este de 15 ori mai mare comparativ cu media naţională12. Doar 52% dintre romi au asigurări de sănătate, iar 73% dintre romi nu au acces la medicamente vitale.13 11% dintre respondenţii romi au raportat într-un studiu din 2013 că în ultimul an au avut nevoie de asistenţă medicală, dar nu au beneficiat de aceasta, comparativ cu 5% din populaţia generală.14 În acest context este oportun a menţiona şi rezultatele unui studiu realizat în anul 2009 care arată că cetăţenii români aparţinând minorităţii rome au cea mai pozitivă percepţie subiectivă asupra stării de sănătate proprie comparativ cu celelalte şase ţări europene (Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Portugalia, Slovacia, Spania unde studiul a mai fost derulat)15. De asemenea, este important de menţionat că ponderea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome care suferă de o dizabilitate sau o boală cronică este mai mică decât cea înregistrată la nivelul minorităţii rome din Europa, respectiv 14,5% în România faţă de 15% la nivelul european16.
10Eurostat database.
11RECI (Roma Early Childhood Inclusion) Overview Report - 2012.
12Vincze E., Social Exclusion at the Crossroads of Gender, Ethnicity and Class: A View of Romani Women's Reproductive Health, 2006.
13UNDP: Data on Roma: Romania, 2011, http://europeandcis.undp.org/data/show/D69F01FE-F203-1EE9-B45121B12A557E1B.
14"Criza ascunsă din sănătate: Inegalităţi în domeniul sănătăţii şi date dezagregate", Centrul European pentru Drepturile Romilor, octombrie 2013.
15EDIS S.A. European Survey on Health and the Roma Community 2009 and Eurostat data on EU-27 (2008) în Fundacion Secretariado Gitano Health Area, Health and the Roma Community, analysis of the situation in Europe Bulgaria, Czech Republic, Greece, Portugal, Romania, Slovakia, Spain, p. 31. http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma_health_en.pdf
16Idem, p. 33.
În ciuda progreselor înregistrate în ultimii 10 ani ca urmare a eforturilor depuse, se menţine o diferenţă şi în privinţa calităţii locuirii. Astfel, în 2011, 36% dintre gospodăriile rome aveau acces la reţeaua publică de apă potabilă, în contextul în care, conform datelor INSSE, 61,2% dintre toate gospodăriile din România aveau acces la apă curentă prin reţeaua publică, iar 24% dintre locuinţele romilor din România aveau acces la canalizare (reţeaua publică sau fose septice), faţă de 43,5% la nivel naţional. De asemenea, o pondere de 16% aveau toaletă cu apă curentă, spre deosebire de 42% din populaţia României, iar 68% au spus că au toaletă în curte sau în afara locuinţei.17
17Moisă F., Rostas I.A., Tarnovschi D., Stoian I., Rădulescu D., Andersen T.Ş. (2013), Raportul societăţii civile asupra implementării Strategiei Naţionale de Integrare a Romilor şi a Planului de Acţiune al Deceniului în ROMÂNIA în 2012, p. 104. Datele privind populaţia romă reprezintă estimări pe bază de sondaj reprezentativ.
Elementele culturale pot juca şi ele un rol în acest proces18. De exemplu, în ceea ce priveşte religia celor care la recensământul din 2011 s-au declarat romi, cel mai adesea ei împărtăşesc religia (sau subdiviziunea religioasă) majoritarilor în mijlocul cărora trăiesc19. Cu toate acestea, se poate observa, faţă de recensământul din 2001, o creştere marcantă a numărului romilor care au aderat la culte neoprotestante (îndeosebi la cel penticostal - 71.262 persoane). Există, de altfel, unele intervenţii şi studii de caz care arată că biserica/religia pot constitui un catalizator al incluziunii sociale.
18http://www.prorroma.org/ro/info_proiecte/scoli_crestine_private; Kiss Denes, 2009, "Romii din Herculian şi rolul religiei penticostale în viaţa lor comunitară" în Kiss Tamas, Foszto, Laszlo, Fleck Gabor (editori), 2009, "Incluziune şi excluziune. Studii de caz asupra comunităţilor de romi din România", Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca.
19Ortodocşi: aproape 475 de mii, romano-catolici: peste 20 de mii, musulmani: peste 3.300 etc.
Datele prezentate arată existenţa unor diferenţe intercorelate în toate componentele sociale esenţiale care definesc calitatea vieţii între grupul cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome şi restul populaţiei. Acumularea educaţională şi calitatea educaţiei sunt reflectate în şansele de ocupare de mai târziu şi sunt condiţionate de statutul ocupaţional al familiei de origine sau de calitatea locuirii. De asemenea, starea de sănătate depinde într-o mare măsură de starea economică şi de calitatea locuirii, dar afectează şi acumulările educaţionale. Această precizare este importantă, deoarece fundamentează necesitatea unei intervenţii integrate pentru îmbunătăţirea situaţiei sociale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome.
În plus, trebuie luat în considerare faptul că îmbunătăţirea situaţiei persoanelor aparţinând minorităţii rome are loc în cadrul unui proces asumat cu fermitate de Guvernul României începând cu anul 2001, ale cărui efecte se manifestă gradual, pe termen lung. În mod realist, decalajele sociale mari acumulate în sute de ani nu pot fi anulate pe termen scurt. Important este ca progresul în reducerea decalajelor dintre grupul persoanelor aparţinând minorităţii rome şi restul populaţiei să se manifeste constant în urma unor acţiuni sistematice. Este ceea ce îşi propune şi actuala Strategie.
CAPITOLUL 3: Priorităţi, politici, cadrul juridic existent
Guvernul României îşi propune să continue măsurile întreprinse pentru incluziunea socială a romilor, inclusiv prin facilitarea dialogului instituţiilor competente din România cu partenerii europeni, dar şi cu societatea civilă.
Astfel, în 2001 a fost adoptată Strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor pentru perioada 2001-2010, prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor, cu modificările şi completările ulterioare, ca document cuprinzător de politică publică în domeniul incluziunii sociale a romilor din România.
Ulterior, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1.221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020 s-a avut în vedere asigurarea incluziunii socioeconomice a romilor prin implementarea unor politici publice în domeniul educaţiei, ocupării forţei de muncă, sănătăţii, locuirii, culturii şi infrastructurii sociale.
În anul 2010, UE a lansat Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, prin care a stabilit obiective în cinci domenii majore: ocuparea forţei de muncă, cercetarea, mediul şi energia, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, educaţia, combaterea sărăciei. Obiectivul social pentru UE la nivelul anului 2020 urmăreşte reducerea cu aproximativ 20 de milioane a numărului de cetăţeni europeni expuşi riscului de sărăcie, precum şi asigurarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi sprijinirea categoriilor supuse riscului de excluziune socială.
În anul 2010, România şi-a asumat ţinte pentru toate obiectivele Strategiei Europa 2020, inclusiv o ţintă de reducere a numărului celor aflaţi în risc de sărăcie şi incluziune socială cu 580.000 persoane.
Aşa cum a arătat Comisia Europeană, cauzele principale ale excluziunii sociale sunt: sărăcia, lipsa competenţelor de bază şi a oportunităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii sau discriminarea. Acestea sunt cauze care explică şi decalajul social dintre cetăţenii români aparţinând minorităţii rome şi restul populaţiei; datele ne arată că populaţia romă este afectată în proporţie semnificativ mai mare, comparativ cu restul populaţiei de: rată scăzută de ocupare, rată ridicată de părăsire timpurie a şcolii, acumulare educaţională scăzută şi sărăcie. Este limpede în acest context că obiectivele Strategiei Europa 2020, transpuse în ţinte naţionale, nu pot fi atinse în România fără a aborda problema decalajului de incluziune socială a romilor comparativ cu restul populaţiei. Strategia prezentă poate fi considerată ea însăşi un demers important pentru atingerea ţintelor naţionale ale Strategiei Europa 2020 transpuse în Programul Naţional de Reformă.
În anul 2011, la nivelul Uniunii Europene, au fost aprobate Cadrul European pentru strategiile naţionale privind incluziunea romilor (2011-2020) şi, în 2013, Recomandarea Consiliului UE cu privire la măsurile de incluziune efectivă a romilor în statele membre.
CAPITOLUL 4: Provocări actuale în domenii-cheie
SUBCAPITOLUL 1:
Potrivit celor mai recente date pe care administraţia publică centrală le are la dispoziţie, grupul cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome manifestă, în cadrul celor vulnerabile, un risc mai ridicat de excluziune socială20, înregistrându-se diferenţe de acumulare educaţională, de incluziune pe piaţa muncii, în ceea ce priveşte starea de sănătate şi a locuirii. Gradul de incluziune socială a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, la fel ca în restul ţărilor din Uniunea Europeană, este inferior mediei naţionale la toate capitolele care caracterizează calitatea vieţii, iar explicaţia unei asemenea situaţii se regăseşte într-un complex de cauze care ţin atât de blocajul într-un cerc vicios al sărăciei perpetuat de la o generaţie la alta, cât şi de manifestarea unor mecanisme sociale care pot provoca uneori marginalizare socială. Mai jos sunt prezentate date punctuale, la nivelul domeniilor relevante, privind situaţia actuală şi modalităţi de eficientizare a politicilor guvernamentale specifice.
20Analiza socioeconomică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020, GLT Afaceri Sociale şi Incluziune Socială, Comitetul Consultativ Tematic Ocupare, incluziune socială şi servicii sociale, MMFPSPV, Bucureşti, iunie 2013, pp. 22-25.
SUBCAPITOLUL 2:
SECŢIUNEA 1: A. Educaţie
Educaţia este cel mai puternic instrument prin intermediul căruia adulţii şi copii din grupurile marginalizate se pot ridica din starea de sărăcie, atât din punct de vedere social, cât şi economic. În România rata de înscriere la grădiniţă a copiilor romi de vârstă 3-6 ani este mult sub cea a populaţiei majoritare, 37% la copii romi vs. 77% la copii care nu aparţin minorităţii rome21. Doi din zece copii romi nu merg la şcoală, cel mai frecvent motiv invocat fiind cel legat de lipsa resurselor financiare22. Unul din şase părinţi romi explică slaba participare şcolară a copiilor prin discriminarea etnică23. Peste 80% dintre părinţii romi afirmă că îşi doresc cel puţin educaţie secundară pentru copiii lor, însă mai mult de 75% dintre copiii romi nu termină 8 clase24.
21The World Bank, Toward an equal start: closing the early learning gap for Roma children in Eastern Europe, 2012, p. 12.
22Ana Maria Preoteasa, Monica Şerban, Daniela Tarnovschi. Situaţia romilor în România, 2011. Între incluziune socială şi migraţie. 2011. Bucureşti: Fundaţia Soros România.
23Surdu, Laura, 2011. "Roma school participation, non-attendance and discrimination in Romania", Bucharest, Vanemonde; citat în United Nations Economic and Social Council (2012) Draft country programme document Romania, p. 3-4.
24The World Bank, Toward an equal start: closing the early learning gap for Roma children in Eastern Europe, 2012. p. 9.
Integrarea în sistemul educaţional a copiilor de vârstă şcolară la nivel primar şi gimnazial
 

2005/2006

2007/2008

2009/2010

Ponderea copiilor de vârsta învăţământului primar (7-10 ani) în afara sistemului de educaţie care nu mai frecventează sistemul de educaţie

3,33%

5,43%

6,48%

Ponderea copiilor de vârsta învăţământului gimnazial (11-14 ani) în afara sistemului de educaţie care nu mai frecventează sistemul de educaţie

3,84%

5,68%

5,45%

Sursa: Prelucrări pe baza datelor INS, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. 2012. "STUDIU NAŢIONAL - ROMÂNIA. Analiza situaţiei copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie în România". UNICEF
Datele arată că există rate semnificative de copii care nu frecventează şcoala (unul din douăzeci de copii de vârsta învăţământului primar sau gimnazial au părăsit sistemul de educaţie), dar şi faptul că situaţia s-a deteriorat în intervalul 2006-2010 (probabil un efect secundar al crizei economice). Rata nefrecventării şcolii a crescut, mai ales la nivel primar, din 2006 până în 2010 aceasta aproape dublându-se (de la 3,3% la 6,5%), în vreme ce la nivel gimnazial pare a se stabiliza la un nivel de 5%.
Un alt studiu a remarcat că ponderea ridicată a copiilor romi în şcoală este asociată cu scăderea calităţii dotărilor materiale ale instituţiei în cauză25. A fost semnalat şi faptul că persoanele rome de gen feminin se confruntă cu riscuri semnificativ mai mari de a abandona sau părăsi timpuriu şcoala, în raport cu cele de gen masculin26. Acest fapt se reflectă şi în ce priveşte rata de analfabetism care este semnificativ mai ridicată în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor romi (conform unui sondaj din 2011 ponderea femeilor rome care declară că nu ştiu să scrie şi să citească este cu 10% mai mare decât în rândul bărbaţilor)27.
25Duminică G., Ivasiuc A. 2010. O şcoală pentru toţi. Agenţia Împreună şi UNICEF.
26Ana Maria Preoteasa, Monica Şerban, Daniela Tarnovschi. Situaţia romilor în România, 2011. Între incluziune socială şi migraţie. 2011. p. 36-39. Bucureşti: Fundaţia Soros România.
27Idem.
Conform datelor recensământului din 2011, ponderea persoanelor cu studii superioare este: la cele care s-au declarat cetăţeni români 14,8%; la cele declarate de etnie maghiară 10,2%, iar la cele aparţinând minorităţii rome 0,7% (au fost identificate 3.397 persoane aparţinând minorităţii rome cu studii superioare).
În privinţa analfabetismului, din totalul persoanelor analfabete pe care România le are (245.38728) o pondere de 27,4% (67.480) sunt cetăţenii români aparţinând minorităţii rome. Dacă la persoanele care s-au declarat cetăţeni români cu vârstă de peste 10 ani, ponderea celor analfabeţi este de 1% (0,8% în rândul persoanelor de etnie maghiară), analfabetismul în rândul persoanelor aparţinând minorităţii rome s-a ridicat la 14,1%.
28Conform recensământului din 2011.
SECŢIUNEA 2: B. Ocuparea forţei de muncă
Nivelul limitat de educaţie, combinat cu discriminarea, conduce la decalaje foarte mari în ceea ce priveşte ocuparea şi la rate ale productivităţii extrem de reduse. Romii din România înregistrează o participare redusă pe piaţa formală a muncii, dar au o participare ridicată pe piaţa informală a muncii, fără a putea beneficia de mecanismele de securitate socială. Un studiu realizat pe un eşantion reprezentativ de cetăţenii români aparţinând minorităţii rome de 16 ani şi peste29 arată că rata de ocupare a fost de doar 36%, iar alte 36% persoane îşi căutau un loc de muncă şi 28% erau inactive (faţă de rata de ocupare de 58%, respectiv rata de şomaj de 7,4%, la nivel naţional, conform datelor INS 2011).
29Ana Maria Preoteasa, Monica Şerban, Daniela Tarnovschi. Situaţia romilor în România, 2011. Între incluziune socială şi migraţie. 2011. Bucureşti: Fundaţia Soros România.
Doar unul din zece romi au avut un contract de muncă pe durată nedeterminată în ultimii doi ani, iar 52% declară că nu au găsit niciun loc de muncă în această perioadă. În rândul femeilor rome, participarea pe piaţa muncii este deosebit de scăzută, doar 27% desfăşurând activităţi economice şi 36% declarându-se în căutarea unui loc de muncă. În plus, majoritatea femeilor rome au, încă de foarte tinere, un număr mare de copii în îngrijire.
Persoanele aparţinând minorităţii rome care sunt ocupate lucrează majoritar pe cont propriu, doar 10-15% fiind salariaţi. Dintre salariaţii romi, majoritatea fie nu au nicio calificare, fie desfăşoară activităţi care nu necesită calificare. Per total, din populaţia ocupată de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome de 15 ani şi peste, 38% lucrează ca muncitori necalificaţi, 32% au ocupaţii care solicită o calificare (muncitori, vânzători, comercianţi), 9% sunt muncitori în agricultură, iar 13% au ocupaţii tradiţionale rome.
Activităţile economice pe care le desfăşoară sunt în cea mai mare parte temporare, sezoniere sau ocazionale, ceea ce indică gradul ridicat de subocupare la nivelul acestei populaţii. Barometrul de incluziune socială (2010) arată că riscul de concediere în cazul cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome este de zece ori mai ridicat decât în cazul întregii populaţii, iar 41% dintre romii care îşi caută de lucru nu sunt angajaţi tocmai pentru că sunt romi. Din acest motiv, 55% dintre romii angajaţi nu au un contract de muncă şi 45% deţin doar slujbe ocazionale sau temporare (faţă de 5% dintre români). În aceste condiţii, 72% dintre romii aflaţi în căutarea unui loc de muncă sunt dispuşi să presteze o muncă indiferent de condiţii, să fie angajaţi fără forme legale, ceea ce înseamnă că nu vor contribui nici la sistemul de pensii şi nici nu vor beneficia de asigurări sociale.
Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ponderea şomerilor în rândul cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome reprezintă, în medie, aproximativ 10% din totalul şomerilor înregistraţi: 49.242 de persoane din rândul minorităţii rome din totalul de 492.427 de şomeri înregistraţi la sfârşitul lunii martie 2013. Similar cu populaţia generală, romii şomeri înregistraţi sunt în majoritate bărbaţi, cu vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani, cu un nivel scăzut de educaţie: 32% nu au nicio şcoală formală, 37% au învăţământ gimnazial incomplet, 22% au terminat 8 clase şi doar 4% au studii liceale. Aproximativ 58% dintre cetăţenii romi înregistraţi în evidenţe (martie 2013) provin din trei regiuni: Centru, Nord-Vest şi Sud. Cea mai mare parte (88%) nu sunt şomeri indemnizaţi, aceste persoane înregistrându-se doar pentru a obţine documentele necesare pentru venitul minim garantat
Participarea redusă şi accesul limitat la poziţii nesigure şi marginale pe piaţa muncii se traduc în venituri precare şi risc ridicat de sărăcie şi excluziune socială. Astfel, venitul total disponibil la nivelul gospodăriilor rome este de trei ori mai mic decât în rândul populaţiei generale. În fapt, 60% dintre gospodăriile rome trăiesc dintr-un venit lunar mai mic decât un salariu minim. În plus, instabilitatea locului de muncă rezultă în venituri care variază considerabil de-a lungul anului, ceea ce poate afecta negativ în special copiii (absenteism şi chiar abandon şcolar, subnutriţie, dezvoltarea unor boli cronice etc.).
Consecinţa directă constă în sărăcie şi o rată mare a privaţiunilor materiale, cu atât mai mult cu cât gospodăriile cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome sunt formate din adulţi cu mulţi copii şi puţine (sau niciuna) persoane ocupate. În România, precum şi în Bulgaria sau Ungaria, atât incidenţa, cât şi profunzimea sărăciei sunt semnificativ mai ridicate la cetăţenii aparţinând minorităţii rome decât la alte grupuri etnice. Riscul de sărăcie absolută cu care se confruntă aceştia este de şapte ori mai mare, 31,1% dintre romi faţă de 4,4% din populaţia ţării.
SECŢIUNEA 3: C. Sănătate
Starea de sănătate a populaţiei este determinată multifactorial. Un acces universal şi echitabil la servicii de sănătate, deşi esenţial, are o contribuţie limitată la îmbunătăţirea stării de sănătate a unei populaţii. Nivelul de dezvoltare socio-economică, condiţiile de locuit, nivelul de educaţie, factorii de mediu şi comportamentali/stilul de viaţă contribuie în egală măsură la menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a unei populaţii.
Studii şi analize recente demonstrează un decalaj semnificativ al indicatorilor de morbiditate şi mortalitate a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome faţă de populaţia generală din România şi explică acest decalaj prin condiţionarea socioeconomică. Altfel spus, fără reducerea gradului de sărăcie, asigurarea unor condiţii de locuit decente, creşterea nivelului de educaţie, nu se poate vorbi despre îmbunătăţirea substanţială a indicatorilor care măsoară starea de sănătate a romilor. Studiul privind starea de sănătate a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome arată că, deşi diferenţele între starea de sănătate a romilor şi majoritate sunt semnificative, "nu există o singură afecţiune sau factor care explică această discrepanţă în ceea ce priveşte rezultatele privind starea de sănătate dintre romi şi restul populaţiei din România. Mai degrabă, discrepanţa se datorează interacţiunii multiplilor factori care se află la rădăcina inegalităţii din domeniul sănătăţii, între care pot fi menţionaţi: sărăcia, condiţiile precare de trai, niveluri mai scăzute ale şomajului şi educaţiei şi excludere socială."30
30"Criza ascunsă din sănătate: Inegalităţi în domeniul sănătăţii şi date dezagregate", Centrul European pentru Drepturile Romilor, octombrie 2013.
În plus, sănătatea bărbaţilor şi femeilor aparţinând minorităţii rome este determinată de stilul de viaţă şi de normele sociale care guvernează rolurile lor în rândul populaţiei rome. Pe de altă parte, comunităţile în care trăiesc cetăţenii români aparţinând minorităţii rome sunt foarte diverse. Prin urmare, sunt necesare măsuri care să aibă în vedere condiţiile de viaţă ale romilor, iar implementarea măsurilor trebuie adaptată în funcţie de situaţia particulară a acestora. Astfel, direcţiile de acţiune care au drept scop îmbunătăţirea stării de sănătate a romilor trebuie să includă şi această dimensiune.
Speranţa de viaţă a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome este în medie cu 6 ani mai mică decât a restului populaţiei nerome din România. Studiul regional 2011 UNDP/Banca Mondială/CE31 arată că doar 2,6% dintre romii din România depăşesc 65 de ani, comparativ cu 18% în rândul populaţiei generale.
31Banca Mondială, Raport Intermediar, septembrie 2013.
Conform aceluiaşi studiu, indicatorii care măsoară starea de sănătate arată o stare de sănătate a populaţiei rome precară comparativ cu restul populaţiei. În special în cazul femeilor rome, problemele de sănătate sunt mai frecvente şi apar la vârste mai tinere. Între factorii care contribuie la starea de sănătate deficitară se regăsesc condiţiile precare de locuire. Conform aceluiaşi studiu, povara mare a bolilor cronice în rândul romilor este atribuibilă unui comportament cu risc crescut, cum este fumatul, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, dieta săracă şi un nivel scăzut de activitate fizică. Analiza arată că aproape jumătate din adulţii romi fumează regulat, comparativ cu aproximativ 30% din populaţia generală. Prevalenţa fumatului în rândul femeilor rome este de 2,2 ori mai mare decât în rândul femeilor care nu aparţin acestei etnii. Studiul regional 2011 UNDP constată o utilizare redusă a serviciilor de sănătate de către cetăţeni români aparţinând minorităţii rome. Astfel, 42% dintre romi declară că nu solicită asistenţă medicală atunci când au nevoie. Peste 80% dintre romii care nu apelează la serviciile de sănătate motivează acest comportament prin lipsa mijloacelor financiare, a asigurărilor de sănătate şi lipsa de cunoştinţe asupra a ceea ce ar avea de plătit dacă merg la medic, o barieră declarată fiind costurile ridicate ale medicamentelor. Studiul constată o suprautilizare a serviciilor de urgenţă şi ambulanţă.
O intervenţie inovatoare promovată de către Ministerul Sănătăţii este integrarea serviciilor de sănătate şi sociale la nivel comunitar. Accesul scăzut la servicii de sănătate, educaţie şi protecţie socială, capacitatea şi cunoştinţele reduse asupra drepturilor de asigurat duc la excluziunea socială a unor întregi familii. Pentru a aborda multiplele forme de excluziune, evidenţele arată că intervenţiile cu impact ridicat sunt cele de furnizare de servicii intersectoriale la nivel comunitar cu accentul pus pe prevenire. Problemele majore rezultă din cadrul de reglementare fragmentat, lipsa personalului de la nivel local având cunoştinţe temeinice în planificarea, organizarea şi monitorizarea serviciilor publice, inclusiv a serviciilor de sănătate, precum şi din lipsa unor bugete adecvate.
Este important de menţionat că direcţiile de acţiune şi măsurile propuse pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome fac parte din Strategia Naţională de Sănătate şi vizează perioada 2014-2020. Având în vedere că măsurile de reformă a sistemului de sănătate, inclusiv din perspectiva procesului de descentralizare recent legiferat, sunt în permanentă dinamică, planul de măsuri propus pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome va fi revizuit, în funcţie de evoluţia indicatorilor de morbiditate şi mortalitate.
SECŢIUNEA 4: D. Locuire şi mică infrastructură
Conform Analizei socioeconomice pentru programarea fondurilor europene 2014-202032, în România aproape o treime din gospodăriile rome nu au niciun contract (cumpărare sau închiriere) privind locuinţa în care stau şi, ca atare, nu o pot asigura. O mare parte din locuinţele romilor sunt construite din paiantă şi chirpici, nefiind conectate la utilităţi (apă, canalizare şi gaze); 13% dintre romi nu au electricitate vs. 2%, media la nivel naţional. Locuinţele sunt supra-populate, slab dotate cu mobilier şi bunuri de folosinţă îndelungată.
32Analiza socioeconomică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020, GLT Afaceri Sociale şi Incluziune Socială, Comitetul Consultativ Tematic Ocupare, incluziune socială şi servicii sociale, MMFPSPV, Bucureşti, iunie 2013, pp. 22-25.
Din cauza lipsei capitalului uman şi material, comunităţile compacte de romi şi instituţiile care le deservesc - şcoală, dispensar - funcţionează cu resurse reduse, într-o perpetuă situaţie de criză. Riscul marginalizării din cauza accesului mai dificil la anumite servicii, în cazul comunităţilor compacte de romi, este ridicat.
Aproximativ 30% din gospodăriile cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome trăiesc în locuinţe inadecvate, comparativ cu 4% din gospodăriile ne-rome, doar 18% din gospodăriile cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome au canalizare în timp ce 40% din familiile ne-rome din jur au aceste facilităţi. O pondere de 35% din gospodăriile cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome nu dispun de facilităţi de colectare a deşeurilor solide, comparativ cu 20% din gospodăriile ne-rome în apropiere. 42% din gospodăriile cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome folosesc combustibil lemnos pentru gătit (14% din gospodăriile ne-rome din jur) şi 87% din gospodăriile cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome utilizează lemn sau cărbune pentru încălzire33.
33Banca Mondială, Raport intermediar, septembrie 2013.
SECŢIUNEA 5: E. Cultură
Politicile culturale vizând persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au drept obiective, printre altele, folosirea şi păstrarea limbii/limbilor minoritare, păstrarea/dezvoltarea culturii scrise şi a mass-mediei etnice, conservarea patrimoniului material (colecţii muzeale şi etnografice), păstrarea patrimoniului imaterial (artele spectacolului, meşteşuguri tradiţionale, tezaure umane vii, sărbători, festivaluri). Atât politicile culturale pentru ansamblul populaţiei, cât şi elementele specifice pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale se bazează pe câteva principii precum: participarea populaţiei la activităţile culturale, aspiraţia către egalitatea accesului la cultură şi înţelegerea faptului că sectorul cultural poate avea efecte economice şi sociale benefice atunci când programele sunt de succes. În acest sens, din anul 2003 funcţionează la Bucureşti Centrul Naţional de Cultură a Romilor având ca obiectiv principal al activităţii conservarea şi promovarea culturii tradiţionale rome.
SECŢIUNEA 6: F. Infrastructură şi servicii sociale
SUBSECŢIUNEA 1: Prevenirea şi combaterea discriminării
Începând cu anul 2000, în România s-a perfecţionat cadrul legislativ şi instituţional pentru prevenirea şi combaterea discriminării, inclusiv discriminarea la adresa cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome.
Cu toate acestea, discriminarea la adresa romilor este un fenomen care continuă să se manifeste, la fel ca în alte ţări europene, în ceea ce priveşte accesul la serviciile publice, piaţa muncii şi prezentarea în mass-media, aceste atitudini fiind întreţinute de stereotipuri negative şi prejudecăţi înrădăcinate în mentalitatea publică.
România înregistrează la nivel european cea mai mică pondere de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome care declară că au suferit acte discriminatorii din partea celorlalţi datorită faptului că sunt romi, fiind singura ţară din UE care înregistrează la acest indicator o valoare de sub 30%34. Acest fapt este şi o consecinţă directă a eforturilor constante depuse după anul 2000 în România pentru creşterea incluziunii sociale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome.
34The situation of Roma in 11 EU Member States; Survey Results at a Glance, publicat de The Fundamental Rights Agency şi The United Nations Development Programme (2012), p. 26, graficul 17.
CAPITOLUL 5: Scopul, obiectivele şi grupul-ţintă al Strategiei
SUBCAPITOLUL 1: Scopul Strategiei
Scopul Strategiei este incluziunea socioeconomică a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome la un nivel similar cu cel al restului populaţiei şi asigurarea de şanse egale prin iniţierea şi implementarea unor politici şi programe publice în domenii precum: educaţia, formarea profesională şi ocuparea forţei de muncă, sănătatea, locuirea şi mica infrastructură, cultura, servicii sociale, prevenirea şi combaterea discriminării, inclusiv prin proiecte şi programe integrate care să vizeze problemele comunităţii în ansamblu. Totodată, Strategia urmăreşte implicarea autorităţilor publice centrale şi locale, a romilor înşişi şi a societăţii civile în activităţi care vizează creşterea incluziunii socioeconomice.
SUBCAPITOLUL 2: Obiectivele Strategiei
1.creşterea nivelului de incluziune educaţională a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, inclusiv al celor din comunităţile tradiţionale rome, la un nivel similar cu cel al restului populaţiei, inclusiv prin combaterea decalajelor sociale care cresc riscul de abandon şcolar şi analfabetism, prin măsuri afirmative şi asigurarea accesului egal, gratuit şi universal al romilor la o educaţie de calitate;
2.asigurarea accesului tuturor copiilor romi la o educaţie de calitate;
3.creşterea nivelului de ocupare a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome şi combaterea decalajelor de participare pe piaţa muncii formală comparativ cu populaţia majoritară, inclusiv prin acordarea de sprijin persoanelor cu şanse reduse de acces la piaţa muncii formală (tineri, persoane cu educaţie scăzută, de gen feminin, în şomaj de lungă durată, din zonele în care oportunităţile de angajare sunt limitate, fără competenţe profesionale într-o meserie specifică cu cerere în zona de locuire, cu dizabilităţi etc.) şi persoanelor care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, inclusiv prin măsuri proactive de ocupare precum consiliere, mediere şi formare profesională;
4.îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome prin creşterea accesului la servicii de sănătate preventive şi curative;
5.îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în comunităţile locale defavorizate rome din punct de vedere economico-social, precum şi asigurarea accesului la servicii publice şi mica infrastructură;
6.păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii culturale (limbă, obiceiuri, patrimoniu etc.) a romilor, în concordanţă cu respectarea drepturilor omului şi a legislaţiei în vigoare;
7.îmbunătăţirea situaţiei sociale a categoriilor defavorizate rome, inclusiv a comunităţilor tradiţionale rome, în domeniile: dezvoltare comunitară, protecţia copilului, justiţie şi ordine publică;
8.dezvoltarea unei abordări integrate a domeniilor prioritare şi corelarea tuturor măsurilor cuprinse în Strategie, în vederea sprijinirii cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, pe tot parcursul vieţii, cu măsuri directe specifice problemelor fiecărei etape de viaţă.
SUBCAPITOLUL 3: Grup-ţintă
Grupul-ţintă vizat de actuala Strategie este constituit din persoane aparţinând minorităţii rome, în special cele care sunt în risc de excluziune socioeconomică şi de marginalizare socială. În acest mod se are în vedere instituirea unui principiu de prioritizare a beneficiarilor măsurilor de intervenţie prevăzute în Strategie. Direcţiile de acţiune stabilite în Strategie vor viza explicit, dar nu exclusiv, cetăţenii români aparţinând minorităţii rome, inclusiv cei din comunităţile tradiţionale.
CAPITOLUL 6: Principii
(1)În elaborarea şi implementarea Strategiei Guvernul României are în vedere cu prioritate cele 10 principii de bază comune agreate la nivel european privind incluziunea romilor35:
35http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/lsa/108377.pdf
a)_
1.politici constructive, pragmatice şi nediscriminatorii;
2.vizarea explicită, dar nu exclusivă a persoanelor aparţinând minorităţii romilor;
3.abordarea interculturală;
4.vizarea unei abordări integratoare, a tuturor domeniilor-cheie la nivelul societăţii;
5.conştientizarea dimensiunii de gen;
6.transferul politicilor bazate pe elemente concrete;
7.utilizarea instrumentelor puse la dispoziţia statelor membre de către UE;
8.implicarea autorităţilor publice regionale şi locale;
9.implicarea societăţii civile;
10.participarea activă a romilor.
b)Strategia va avea în vedere şi următoarele principii complementare:
11.principiul diviziunii sectoriale şi complementarităţii - Strategia este un angajament al Guvernului României, conceput integrat şi aplicabil pe domenii de responsabilitate sectorială ce asigură implicarea părţilor interesate în procesul decizional şi în procesul de implementare a Strategiei;
12.principiul cooperării - Strategia destinată incluziunii sociale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome are la bază realizarea de proiecte integrate care să trateze în acelaşi timp problemele în domeniile: educaţie, ocupare, sănătate, cultură, infrastructură şi locuire, administraţie publică şi dezvoltare comunitară;
13.principiul adiţionalităţii fondurilor - Strategia va asigura o alocare eficace şi suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, de la bugetele locale, sau a instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanţare;
14.principiile subsidiarităţii şi al descentralizării în execuţie - Strategia se va realiza conform partajării competenţelor specifice instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale şi va asigura luarea deciziilor cât mai aproape de cetăţean;
15.principiul nediscriminării şi respectării demnităţii umane în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată;
16.principiul transparenţei - Implementarea Strategiei se face în mod transparent, cu participarea societăţii civile, alături de instituţiile publice centrale şi locale, pentru atingerea obiectivelor acesteia, în concordanţă cu politicile publice naţionale şi ale UE din domeniul incluziunii sociale.
CAPITOLUL 7: Direcţii de acţiune
SUBCAPITOLUL 1: A. Educaţie
(1)În domeniul educaţiei, una dintre ţintele asumate de România în cadrul Strategiei Europa 2020 este reducerea ratei abandonului şcolar la maximum 11,3% (în anul 2013 rata părăsirii timpurii a şcolii a fost de 17,3%). Având în vedere riscul ridicat de părăsire timpurie a şcolii în rândul copiilor şi tinerilor din zonele şi grupurile dezavantajate (de exemplu în mediul rural, în rândul cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome etc.), atingerea acestui obiectiv este de o importanţă majoră. Tot în domeniul educaţiei şi în contextul Strategiei Europa 2020, România şi-a asumat ca minimum 26,7% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani să fie absolvenţi ai unei forme de educaţie terţiară (procentul absolvenţilor unei forme de învăţământ terţiar din acest segment de vârstă era, în anul 2013, de 22,8 %). În acest context, o creştere a ponderii tinerilor romi absolvenţi ai unei forme de educaţie superioară ar asigura coagularea unei elite de tineri intelectuali de etnie romă.
(2)Obiective specifice:
1.reducerea decalajului de acumulare educaţională (nivel de cunoştinţe) şi de participare şcolară la toate nivelurile (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, terţiar) între cetăţenii români aparţinând minorităţii rome, inclusiv cei din comunităţile tradiţionale, şi restul populaţiei;
2.reducerea decalajului socioeconomic între elevii romi şi cei care nu aparţin acestei minorităţi în aspectele care blochează incluziunea educaţională (hrană, haine, condiţii de locuire, stare de sănătate) inclusiv prin furnizarea de suport pentru îmbunătăţirea situaţiei economice a familiei sau asigurarea de transport gratuit zilnic de acasă la şcoală;
3.promovarea educaţiei incluzive şi reducerea cazurilor de discriminare şi segregare şcolară pe baze etnice, de statut social, dizabilităţi sau alte criterii care afectează copiii şi tinerii proveniţi din grupuri dezavantajate, inclusiv romi, prin instituirea unui sistem de identificare eficace, monitorizare şi intervenţie promptă pentru eradicarea cazurilor de segregare şcolară şi completarea legislaţiei actuale pentru combaterea segregării (Ordinul nr. 1.540/2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi), cu sancţiuni sau acţiuni obligatorii în cazul depistării situaţiilor de segregare şcolară;
4.creşterea participării şi performanţelor şcolare a elevilor romi;
5.creşterea nivelului educaţional al romilor;
6.cultivarea şi dezvoltarea identităţii etno-culturale a romilor prin educaţie, în concordanţă cu legislaţia naţională şi cea a UE;
7.asigurarea şi extinderea predării limbii romani şi, după caz, a istoriei şi tradiţiilor romilor la toate nivelurile educaţionale, acolo unde există cerere suficientă în acest sens, inclusiv pentru beneficiarii romi admişi pe locurile distincte la licee şi facultăţi.
(3)Direcţii de acţiune:
1.crearea unor programe naţionale distincte vizând sporirea accesului la educaţia timpurie a copiilor din grupuri dezavantajate, inclusiv a copiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome:
a)facilitarea şi stimularea participării la educaţie timpurie a copiilor romi (consiliere parentală, hrană furnizată copiilor defavorizaţi la grădiniţă etc.);
b)înfiinţarea sau dezvoltarea unor creşe, grădiniţe cu program normal sau prelungit în comunităţi cu populaţie romă, inclusiv grădiniţe estivale, grădiniţe bilingve, centre de zi multifuncţionale etc., pentru a asigura şanse reale de succes şcolar acestor copii;
2.extinderea/dezvoltarea programelor de tip "Şcoală după şcoală" la nivelul comunităţilor unde ponderea elevilor romi este semnificativă, precum şi stimularea finanţării de către autorităţile publice centrale şi/sau locale a participării la aceste programe a copiilor romi (inclusiv a altor categorii de copii vulnerabili în faţa excluziunii educaţionale);
3.continuarea programelor de tipul "A doua şansă" sau a celor pentru alfabetizare funcţională, în vederea corectării părăsirii timpurii a şcolii36 (inclusiv reducerea ratei analfabetismului), pentru copii, tineri şi persoane mature, inclusiv cei din comunităţile cu populaţie majoritară romă;
36Prin părăsire timpurie a şcolii înţelegem situaţia persoanei care a abandonat şcoala/nu mai frecventează cursurile unei şcoli înainte de finalizarea învăţământului obligatoriu şi nu mai urmează alte forme de educaţie alternativă sau training (înţelegere similară definiţiei utilizate de EUROSTAT).
4.iniţierea şi dezvoltarea unor programe destinate îmbunătăţirii situaţiei socioeconomice a elevilor romi în aspectele care blochează incluziunea educaţională (hrană, haine, condiţii de locuire, stare de sănătate), inclusiv prin furnizarea de suport pentru îmbunătăţirea situaţiei economice a familiei. Astfel de programe sunt menite să stimuleze participarea şcolară, să reducă absenteismul, precum şi să sprijine accesul copiilor aparţinând minorităţii rome la o educaţie de calitate;
5.continuarea măsurilor afirmative în domeniul educaţiei. Acordarea în continuare de facilităţi şi locuri distincte pentru tinerii romi care doresc să urmeze învăţământul preuniversitar liceal, profesional sau postliceal, precum şi instituţii de învăţământ superior, incluzând masterate şi doctorate;
6.facilitarea accesului copiilor romi la învăţământul profesional care să le permită modernizarea ocupaţională şi detaşarea de profesiile tradiţionale, depăşite istoric, nerentabile şi unele anacronice;
7.asigurarea predării limbii romani şi a istoriei romilor la toate nivelurile educaţionale, acolo unde există o cerere suficientă în acest sens;
8.dezvoltarea activităţilor de consiliere şi orientare, ca şi cele de tutorat, cu conţinut specific, adaptat pentru copiii aparţinând grupurilor dezavantajate;
9.organizarea de cursuri de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice în domeniul educaţiei interculturale, al diversităţii, al nondiscriminării şi al egalităţii de şanse. Continuarea implementării unor programe de formare a cadrelor didactice care lucrează în unităţi de învăţământ cu copii aparţinând minorităţii rome, inclusiv cu cele care predau istoria şi cultura romilor;
10.continuarea implementării unor programe de formare a mediatorilor şcolari şi creşterea ponderii angajării acestora în sistemul educaţional. Formarea de mediatori şcolari romi (cu precădere absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat; pentru comunităţile tradiţionale, persoane provenite din comunitate şi vorbitori ai limbii romani);
11.conceperea şi implementarea unor programe şi activităţi de educaţie parentală şi de încurajare a participării părinţilor romi la procesul educaţional din şcoală şi din afara ei. Monitorizarea activităţii şi a grupurilor/comitetelor locale de sprijin pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate, inclusiv al romilor;
12.instituirea unui sistem de identificare eficace, monitorizare şi intervenţie promptă pentru eradicarea cazurilor de discriminare şi segregare şcolară;
13.completarea legislaţiei actuale pentru combaterea segregării (Ordinul nr. 1.540 din 19 iulie 2007) cu sancţiuni sau acţiuni obligatorii în cazul depistării situaţiilor de segregare şcolară;
14.amenajarea spaţiilor şcolare şi dotarea şcolilor în care învaţă cu preponderenţă elevi romi, cunoscut fiind faptul că în aceste şcoli spaţiile şi dotările sunt inferioare din punct de vedere calitativ în comparaţie cu alte şcoli;
15.asigurarea transportului şcolar pentru elevii romi care locuiesc în zone marginale şi îndepărtate ale localităţilor;
16.campanii de combatere şi prevenire a discriminării în şcoli şi medierea conflictelor apărute în sistemul educaţional, cu implicarea elevilor sau a părinţilor aparţinând minorităţii rome;
17.realizarea de activităţi extraşcolare cu elevi şi copii romi şi cei care nu aparţin acestei minorităţi pentru deprinderea şi stimularea relaţiilor interetnice;
18.monitorizarea cazurilor de abandon şcolar şi intervenţie prin furnizare de servicii de consiliere elevilor romi aflaţi în risc de abandon şcolar şi familiilor acestora;
19.alte intervenţii considerate necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite;
20.conceperea şi implementarea de programe de educaţie a tinerilor şi adulţilor romi/din comunităţile de romi, axate pe cunoaşterea drepturilor civice şi pe creşterea stimei de sine, prin parteneriate cu APL-uri (autorităţi publice locale), Agenţia Naţională pentru Romi, Ministerul Culturii şi/sau ONG-uri;
21.conceperea şi implementarea de programe de instruire a funcţionarilor din instituţiile publice şi a personalului din serviciile publice de educaţie, sănătate, asistenţă şi protecţie socială etc. pe teme referitoare la prevenirea şi combaterea discriminării, la promovarea diversităţii (istorică/etnică/lingvistică/culturală/religioasă/de gen/fizică etc.), a interculturalităţii şi alterităţii în societate, prin parteneriate cu ANR, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Culturii şi/sau ONG-uri;
22.adoptarea de măsuri legislative şi administrative în vederea asigurării participării şi continuităţii şcolare pentru copiii care călătoresc în străinătate, prin elaborarea unei metodologii privind reînscrierea în unităţile de învăţământ a copiilor care, din diferite motive, îşi însoţesc frecvent părinţii la muncă în străinătate.
SUBCAPITOLUL 2: B. Ocuparea forţei de muncă
(1)Obiectiv specific:
Îmbunătăţirea participării pe piaţa muncii a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome.
În contextul Strategiei Europa 2020, ţinta asumată de România în domeniul ocupării forţei de muncă este ca minimum 70% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani să fie ocupată. Participarea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome (un grup cu o medie de vârstă redusă) cu drepturi egale pe piaţa muncii devine esenţială pentru sprijinirea costurilor naţionale aflate în creştere aferente sistemelor de pensii şi de sănătate, dar şi altor costuri aferente vârstelor înaintate37.
37http://siteresources.worldbank.org/EXTROMA/Resources/Economic_Costs_Roma_Exclusion_Note_Final_RO.pdf
(2)Direcţii de acţiune:
Măsurile implementate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, în vederea integrării pe piaţa muncii a categoriilor vulnerabile, inclusiv a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, cuprinse în programele de formare profesională şi de ocupare a forţei de muncă, conduc la formularea următoarelor direcţii de acţiune:
1.asigurarea informării privind piaţa muncii şi punerea în contact a şomerilor romi cu angajatorii:
a)servicii gratuite de informare şi consiliere profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
b)servicii gratuite de mediere pe locurile de muncă vacante sau nou-create;
2.creşterea şanselor de ocupare a persoanelor aparţinând minorităţii rome prin încurajarea mobilităţii geografice şi valorificarea capacităţilor antreprenoriale:
a)stimularea mobilităţii forţei de muncă prin acordarea de prime de încadrare sau instalare, după caz;
b)acordarea gratuită de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau iniţierea unei afaceri, în scopul creşterii gradului de ocupare prin înfiinţarea propriei afaceri;
3.stimularea încadrării şomerilor indemnizaţi înainte de expirarea perioadei de acordare a indemnizaţiei de şomaj prin completarea veniturilor salariale;
4.dezvoltarea şi certificarea competenţelor profesionale:
a)organizarea de cursuri de formare profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;
b)servicii gratuite de evaluare şi certificare de competenţe dobândite în sistem informal şi non-formal;
c)cuprinderea în programe de ucenicie la locul de muncă;
5.stimularea angajatorilor care încadrează persoane aparţinând unor categorii defavorizate pe piaţa muncii prin acordarea de subvenţii;
6.acordarea de sprijin financiar pentru înfiinţarea/dezvoltarea unor noi afaceri: sprijin financiar nerambursabil, precum şi de servicii de consultanţă, mentorat şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau iniţierea unei afaceri, în scopul creşterii gradului de ocupare;
7.acordarea de acompaniament personalizat tinerilor romi cu risc de marginalizare socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea de servicii specifice.
(3)_
Cetăţenii români aparţinând minorităţii rome vor putea beneficia de măsurile finanţate din Fondul Social European 2014-2020 care vor susţine: crearea de locuri de muncă, prin: creşterea adaptabilităţii şi mobilităţii în scop de muncă; crearea unor mecanisme adecvate de căutare a unui loc de muncă; furnizarea serviciilor de ocupare în funcţie de nevoile specifice ale acestora; sprijinirea acţiunilor de ocupare pe cont propriu.
Din Fondul Social European 2014-2020 vor fi acordate stimulente financiare/subvenţii persoanelor din cadrul comunităţilor defavorizate ş grupurilor vulnerabile, inclusiv persoanelor de etnie romă, în vederea încurajării intrării sau menţinerii lor pe piaţa muncii, în paralel cu asigurarea tranziţiei de la sistemul de protecţie socială către piaţa muncii.
Fondul Social European 2014-2020 va finanţa consilierea şi pregătirea profesională pentru antreprenorii din sectorul social, entităţile d ir economia socială/întreprinderile sociale de inserţie, precum şi măsuri de integrare socioeconomică a persoanelor din comunităţile marginalizate, inclusiv a celor cu o pondere semnificativă a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, precum şi dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale la nivelul comunităţilor locale.
Tinerii de etnie romă (16-24 ani) pot beneficia de măsuri destinate integrării lor pe piaţa forţei de muncă sau de îmbunătăţire a competenţelor, în special cei care nu au un loc de muncă sau care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv prin implementarea "garanţiei pentru tineri".
SUBCAPITOLUL 3: C. Sănătate
(1)Obiective specifice:
1.îmbunătăţirea accesului cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, inclusiv al celor din comunităţile tradiţionale rome, la servicii de sănătate de bază, preventive şi curative, integrate şi de calitate;
2.reducerea riscurilor şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate modelelor de mortalitate şi morbiditate prevalente în populaţia romă;
3.creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice locale în procesul de identificare a nevoilor de sănătate, dezvoltare şi implementare a programelor/intervenţiilor de sănătate adresate comunităţilor cu romi, monitorizarea şi evaluarea acestora;
4.prevenirea discriminării cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome care accesează serviciile de sănătate.
(2)Direcţii de acţiune:
1.îmbunătăţirea accesului cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome la servicii de sănătate de bază, preventive şi curative, integrate şi de calitate:
a)dezvoltarea reţelei de servicii de sănătate de bază şi promovarea asigurării de servicii integrate în domeniile protecţiei sociale, educaţiei şi sănătăţii la nivel comunitar:
(i)continuarea înfiinţării de centre comunitare pilot (multifuncţionale) la nivel local;
(ii)îmbunătăţirea cadrului normativ de funcţionare a asistenţei comunitare în sănătate;
(iii)formarea unui grup de lucru permanent cu scopul de a analiza situaţiile identificate şi a elabora şi promova proiecte de acte normative, atât în interiorul Ministerului Sănătăţii, cât şi pe circuitul interministerial, în vederea îmbunătăţirii cadrului legislativ privind serviciile comunitare de bază şi funcţionarea acestora în sistem integrat;
(iv)asigurarea controlului metodologic de către autorităţile publice centrale şi locale:
- standarde şi proceduri privind serviciile comunitare integrate;
- monitorizarea semestrială şi evaluarea periodică a funcţionării sistemului de servicii integrate;
(v)extinderea la nivel naţional a reţelei de centre comunitare care furnizează servicii de bază integrate;
(vi)dezvoltarea capacităţii instituţionale a furnizorilor de servicii de sănătate la nivel comunitar:
- instruire şi formare;
- elaborarea de instrumente de lucru în sistem integrat, ghiduri şi protocoale de practică;
(vii)angajarea, cu prioritate, a unui asistent medical comunitar rom în comunităţile rurale cu cetăţeni români aparţinând acestei minorităţi;
(viii)sprijinirea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a tinerilor romi absolvenţi cu studii în domeniul medical, în vederea angajării acestora pe piaţa muncii, inclusiv în comunităţile cu populaţie preponderent romă;
b)creşterea ponderii cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome în sistemul asigurărilor sociale de sănătate:
(i)informarea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome asupra dreptului la pachetul minimal de servicii de sănătate pentru persoanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;
(ii)creşterea ponderii cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome care beneficiază de serviciile de asistenţă medicală primară;
(iii)monitorizarea accesului cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome neasigurate la pachetul minimal de servicii de sănătate;
2.reducerea riscurilor şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate modelelor de mortalitate şi morbiditate prevalente la cetăţenii român aparţinând minorităţii rome:
a)reducerea incidenţei bolilor transmisibile şi netransmisibile în rândul cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome:
(i)creşterea acoperirii vaccinale la copiii din categoriile vulnerabile;
(ii)implementarea de programe adaptate specificului diverselor comunităţi de romi sau mixte privind prevenţia primară şi depistarea precoce a bolilor cronice netransmisibile cu prevalenţă crescută în rândul populaţiei rome;
(iii)implementarea de programe de prevenire a bolilor transmisibile;
(iv) dezvoltarea de parteneriate între structurile deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii, autorităţile publice locale şi societatea civilă în domeniul promovării sănătăţii şi implementarea de programe şi proiecte în acest domeniu;
b)creşterea prevalenţei utilizării planificării familiale, în special în rândul tinerelor rome, şi implementarea de intervenţii adresate sănătăţi femeii şi copilului:
(i)informarea şi consilierea femeilor şi fetelor rome privind sănătatea reproducerii, riscurile asociate mariajelor timpurii, sănătatea mamei şi copilului, prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a traficului de persoane;
(ii)extinderea gradului de acoperire teritorială cu măsuri de contracepţie gratuite;
(iii)creşterea capacităţii personalului din reţeaua comunitară în domeniul sănătăţii reproducerii şi sănătăţii mamei şi copilului;
3.creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice locale în procesul de identificare a nevoilor de sănătate, dezvoltare ş implementare a programelor/intervenţiilor de sănătate adresate comunităţilor cu cetăţeni români aparţinând minorităţii rome, monitorizarea şi evaluarea acestora:
a)dezvoltarea de programe de formare pentru autorităţile locale în domeniul politicilor de sănătate bazate pe elemente concrete, al sănătăţii publice şi organizării sistemului de servicii de sănătate;
b)identificarea şi inventarierea nevoilor medico-sociale ale populaţiei cu risc atât în mediul urban, cât şi în mediul rural;
c)elaborarea şi implementarea de planuri de sănătate locale, judeţene şi regionale adaptate specificului fiecărei comunităţi;
d)furnizarea de asistenţă tehnică pentru elaborarea şi implementarea planurilor de sănătate;
e)consolidarea capacităţii autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte recunoaşterea şi reacţia la problemele de sănătate ale romilor şi ale altor grupuri vulnerabile, precum şi formarea acestora în accesarea fondurilor europene cu care să faciliteze intervenţia necesară;
f)elaborarea unor instrumente standardizate de analiză, colectare de date, planificare, comunicare între autorităţile publice locale şi centrale implicate în asigurarea asistenţei medicale comunitare;
4.prevenirea discriminării cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome care accesează serviciile de sănătate:
a)promovarea educaţiei pentru nediscriminarea grupurilor vulnerabile în învăţământul cu profil medical preuniversitar, universitar, postuniversitar;
b)înfiinţarea de către fiecare consiliu judeţean a unei linii verzi de sesizare a discriminării pacienţilor romi care accesează serviciile de sănătate;
SUBCAPITOLUL 4: D. Locuire şi mică infrastructură
(1)Obiectiv specific:
Asigurarea condiţiilor decente de locuit în comunităţile defavorizate din punct de vedere economic şi social, inclusiv în comunităţile de romi, precum şi asigurarea accesului la servicii publice şi la infrastructura de utilităţi publice.
În vederea îndeplinirii obiectivului în domeniul de competenţă, au fost identificate următoarele priorităţi:
1.realizarea de construcţii de locuinţe sociale la care să aibă acces nediscriminatoriu cetăţenii români aparţinând minorităţii rome cu venituri reduse;
2.reabilitarea unor clădiri, aflate în proprietatea autorităţilor administraţiei publice locale, din zonele cu populaţie romă defavorizată;
3.dezvoltarea infrastructurii de utilităţi publice în comunităţile locale cu populaţie romă defavorizată;
4.dezvoltarea unor programe de regenerare urbană integrată şi eradicare a habitatului insalubru, în baza unei legi şi a unei metodologii specifice;
5.elaborarea cadrului strategic prin care vor fi elaborate şi implementate proiecte integrate de dezvoltare locală, cu finanţare FESI, destinate reducerii sărăciei populaţiei defavorizate de la nivel urban;
6.identificarea aşezărilor informale în vederea dezvoltării unor politici adecvate;
7.asigurarea cadrului legislativ şi metodologic adecvat pentru îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de locuit şi a dezvoltării zonelor dezavantajate;
8.cadastru şi intabularea gratuită a proprietăţilor imobiliare, cu atenţie specială pentru grupurile vulnerabile şi cetăţenii români aparţinând minorităţii rome.
(2)Direcţii de acţiune în domeniile locuire şi mică infrastructură:
1.susţinerea proiectelor de construire şi/sau reabilitare a locuinţelor sociale, astfel încât persoanele din categoriile defavorizate, în special cetăţenii români aparţinând minorităţii rome, să poată beneficia de spaţii de locuire, inclusiv cu implicarea cetăţenilor romi în construcţia/reabilitarea locuinţelor respective (activitate care va avea impact atât în domeniul ocupării, cât şi în domeniul responsabilizării acestora);
2.asigurarea condiţiilor decente de viaţă persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, în special cetăţenii români aparţinând minorităţii rome, prin dezvoltarea infrastructurii de utilităţi publice;
3.implementarea unor programe de construcţii de locuinţe în zonele cu populaţie romă defavorizată;
4.elaborarea procedurilor prin care vor fi elaborate şi implementate proiecte integrate de dezvoltare locală, cu finanţare FESI, destinate reducerii sărăciei populaţiei defavorizate de la nivel urban;
5.definirea mecanismelor pentru dezvoltarea şi implementarea proiectelor de regenerare urbană;
6.asigurarea cadrului de reglementări şi de instrumente de intervenţie (inclusiv proiecte-pilot), în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a grupurilor vulnerabile (inclusiv romi);
7.identificarea aşezărilor informale în vederea dezvoltării unor politici adecvate, în baza strategiei naţionale a locuirii;
8.simplificarea procedurii de înregistrare sistematică a proprietăţilor imobiliare;
9.înregistrarea sistematică gratuită a proprietăţilor în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară (cu atenţie specială pentru grupurile vulnerabile şi cetăţenii români aparţinând minorităţii rome);
10.campanii de informare şi sensibilizare publică cu scopul înştiinţării cetăţenilor (cu atenţie specială pentru grupurile vulnerabile şi cetăţenii români aparţinând minorităţii rome) cu privire la desfăşurarea lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăţilor, beneficiile ce decurg şi modul de implicare a deţinătorilor de proprietăţi din zona respectivă;
11.participarea grupurilor vulnerabile şi a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome în cadrul procesului de înregistrare sistematică a proprietăţilor;
12.consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale în vederea planificării strategice şi accesării de fonduri externe nerambursabile destinate incluziunii romilor.
SUBCAPITOLUL 5: E. Cultură
(1)Obiectiv specific:
Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii culturale (limbă, obiceiuri, istorie, patrimoniu) a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome.
(2)Direcţii de acţiune:
1.iniţierea unor proiecte culturale pentru păstrarea, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului cultural al cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, acordând o atenţie deosebită tinerilor:
a)organizarea unor expoziţii tematice care să reflecte aspecte ale vieţii şi istoriei romilor pe teritoriul României, în vederea înfiinţării unui muzeu de profil;
b)sprijinirea proiectelor culturale privind păstrarea şi promovarea culturii romani, a evenimentelor culturale cu specific inspirat din folclorul şi cultura romani, a cercetărilor interculturale şi a lucrărilor cultural-ştiinţifice referitoare la romi;
c)fondarea unui ansamblu artistic-muzical în cadrul Centrului Naţional de Cultură a Romilor şi a unui repertoriu specific;
d)atragerea unor muzicieni care să constituie un atelier de creaţie muzicală specifică;
e)facilitarea manifestării artei teatrale şi cinematografice cu tematică romă sau în limba romani, în instituţiile de cultură locale;
f)valorificarea contribuţiilor muzicale ale lăutarilor şi muzicanţilor romi, organizarea de festivaluri anuale, la nivel local;
2.proiecte de promovare a interculturalităţii şi a culturii romilor în spaţiul public.
SUBCAPITOLUL 6: F. Infrastructură şi servicii sociale
(1)Obiectiv specific:
Dezvoltarea de către instituţiile publice a unor măsuri care să răspundă unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate, inclusiv ale cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, în domeniile: protecţia copilului, dezvoltare comunitară, justiţie şi ordine publică.
(2)Direcţii de acţiune:
1.protecţia copilului:
a)educarea adolescenţilor şi a părinţilor în spiritul valorilor familiale, al responsabilităţilor parentale şi al noii viziuni referitoare la drepturile copilului în familie;
b)sensibilizarea populaţiei în ceea ce priveşte atât dispoziţiile legale privind primordialitatea responsabilităţii părinţilor referitoare la creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, cât şi sancţiunile ce decurg din nerespectarea obligaţiilor părinteşti;
c)promovarea valorilor familiale prin campanii de informare şi sensibilizare;
d)dezvoltarea serviciilor de prevenire a separării copilului de familie şi asigurarea creşterii şi educării acestuia în cadrul comunităţii;
e)desfăşurarea unor programe educative pentru părinţi şi copii, în vederea prevenirii abuzului şi neglijării copilului şi a violenţei familiale;
2.justiţie şi ordine publică:
a)organizarea unor campanii de promovare şi respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
b)derularea unor programe de informare pentru identificarea şi soluţionarea corectă a cazurilor de discriminare;
c)identificarea, prevenirea şi rezolvarea operativă, prin mediere comunitară, fără caracter judiciar, a stărilor conflictuale susceptibile a genera violenţă familială, comunitară sau/şi interetnică;
d)iniţierea şi desfăşurarea unor programe de educaţie juridică, civică şi de prevenire, în colaborare cu cetăţenii români aparţinând minorităţii rome;
e)continuarea alocării de locuri distincte pentru admiterea la instituţiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne;
3.administraţie şi dezvoltare comunitară:
a)evaluarea anuală a activităţii BJR, precum şi a experţilor locali pentru problemele romilor care activează în cadrul primăriilor;
b)introducerea în programele de pregătire a specialiştilor în administraţie publică, asistenţă socială, sănătate, învăţământ etc. a unor module didactice referitoare la istoria, cultura şi situaţia socioeconomică a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome;
c)continuarea procesului de identificare a persoanelor fără certificate de stare civilă şi fără acte de identitate în vederea înregistrării în registrele de stare civilă a actelor şi faptelor de stare civilă aferente acestora, precum şi procurării certificatelor de stare civilă şi a actelor de identitate;
d)realizarea şi difuzarea de materiale cu privire la prevenirea şi combaterea discriminării, în cadrul unor campanii locale, judeţene sau/şi naţionale;
e)asigurarea reprezentării cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome în structurile administraţiei publice locale.
(3)Toate direcţiile de acţiune pentru fiecare sector, planurile sectoriale de măsuri prezentate în anexa nr. 1 şi tipurile de indicatori din anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezenta strategie.
CAPITOLUL 8: Rezultatele şi indicatorii acţiunilor propuse
Rezultatele preconizate se raportează la situaţia actuală, descrisă la capitolul Provocări actuale în domenii-cheie. Tipul de indicatori prevăzuţi în anexa nr. 2 pentru monitorizarea îndeplinirii măsurilor cuprinse în Strategie sunt indicatori primari şi terţiari stabiliţi în conformitate cu prevederile legale. Ţintele menţionate sunt previzionate a fi atinse în două etape, mai întâi sub forma unor rezultate intermediare pentru anul 2016 şi, ulterior, sub forma unor rezultate finale, până în anul 2020. Pe parcursul implementării Strategiei vor exista revizuiri ale acesteia care vor putea conţine implicit fixarea de noi ţinte intermediare.
SUBCAPITOLUL 1: A. Educaţie

Indicatori

Rezultate 2016

Rezultate 2020

1.

Numărul circumscripţiilor şcolare cu pondere elevi romi de minimum 15% în care este implementat un sistem de culegere şi monitorizare a datelor privind cuprinderea copiilor de vârstă preşcolară (3-6 ani) şi şcolară (7-16 ani) într-o formă de învăţământ

Sistem de culegere şi monitorizare date implementat în 300 de circumscripţii şcolare unde ponderea elevilor romi este de minimum 15%

Sistem de culegere şi monitorizare date implementat în toate şcolile unde ponderea elevilor romi este de minimum 15%

2.

Numărul copiilor romi de vârstă ante-preşcolară şi preşcolară care nu sunt înscrişi la grădiniţă, beneficiari de sprijin pentru a se înscrie la grădiniţă şi a beneficia de educaţie preşcolară (identificare, consiliere parentală, haine, hrană, scurtarea duratei necesare pentru a ajunge la cea mai apropiată grădiniţă etc.)

5.800 copii romi de vârstă ante-preşcolară şi preşcolară beneficiari de sprijin pentru a se înscrie la grădiniţă şi a beneficia de educaţie ante-preşcolară/preşcolară/şcolară38

38Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011.

30.000 copii romi de vârstă ante-preşcolară şi preşcolară beneficiari de suport pentru a se înscrie la grădiniţă şi a beneficia de educaţie ante-preşcolară/preşcolară/şcolară

3.

Rata de participare la educaţie timpurie (preşcolară) a copiilor cu vârste între 3-5 ani

Creşterea la cel puţin 50% în anul 2016 (faţă de 37% în 2011)39

39The World Bank, Toward an equal start: closing the early learning gap for Roma children in Eastern Europe, 2012, p. 12.

Creşterea la 70% în anul 2020 (faţă de 37% în 2011)

4.

Numărul copiilor romi cu vârstă aferentă nivelului primar şi gimnazial în afara sistemului educaţional, care primesc sprijin pentru a se înscrie şi a urma efectiv cursurile şcolare (identificare, consiliere parentală, haine, hrană, scurtarea duratei necesare pentru a ajunge la cea mai apropiată grădiniţă etc.)

2.000 de copii romi cu vârstă aferentă nivelului primar sau gimnazial beneficiari de sprijin pentru a se înscrie şi a urma efectiv cursurile şcolare

Toţi copiii din grupuri vulnerabile (inclusiv romi) cu vârstă aferentă nivelului primar şi gimnazial beneficiari de sprijin pentru a se înscrie şi a urma efectiv cursurile şcolare

5.

Numărul copiilor romi cu vârste între 7-14 ani (nivel primar + gimnazial) care nu urmează şcoala

Reducerea cu 10% (faţă de anul 2011) a numărului copiilor cu vârste între 7-14 ani care nu urmează şcoala

Toţi copiii din grupuri vulnerabile (inclusiv romi) cu vârste între 7-14 ani urmează şcoala

6.

Număr de elevi romi beneficiari de program şcolar suport "Şcoală după şcoală"

10.000 de elevi romi beneficiari de programe-suport "Şcoală după şcoală"

40.000 de elevi romi beneficiari de programe-suport "Şcoală după şcoală"

7.

Număr de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome care şi-au îmbunătăţit nivelul educaţional ca beneficiari de program şcolar suport "A doua şansă"

5.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome şi-au îmbunătăţit nivelul educaţional în urma participării la un program-suport "A doua şansă"

20.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome şi-au îmbunătăţit nivelul educaţional în urma participării la un program-suport "A doua şansă"

8.

Pondere persoane analfabete din totalul cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome cu vârsta de peste 10 ani

Reducere de la 14,1% în 201140 la 13,1% în 2016. Acest fapt presupune alfabetizarea a 5.000 de persoane aparţinând minorităţii rome în următorii 2 ani

40Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011.

Reducere de la 14,1% în 201141 la 10% în 2020. Acest fapt presupune alfabetizarea a încă 15.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome până în 2020 (în plus faţă de cei alfabetizaţi în intervalul 2015-2016) 41 Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011.

9.

Număr de elevi din mediul rural din categorii vulnerabile (cu precădere romi), din localităţi unde ponderea elevilor romi din şcoală este de minimum 15%, care beneficiază de transport şcolar gratuit

10.000 de copii din mediul rural din categorii vulnerabile (cu precădere romi), din localităţi unde ponderea elevilor romi din şcoală este de minimum 15%, beneficiari de transport gratuit la şcoală

Acordarea de transport gratuit (în baza carnetului de elev) tuturor copiilor vulnerabili (inclusiv copiii romi)

10.

Număr de copii din categorii vulnerabile (cu precădere romi) în risc de abandon şcolar, ale căror familii au primit suport pentru creşterea şanselor de ocupare pe piaţa muncii (informare, mediere, formare)

10.000 de părinţi ai unor copii din categorii vulnerabile (cu precădere romi) în risc de abandon şcolar, beneficiari de suport pentru creşterea şanselor de ocupare pe piaţa muncii (informare, mediere, formare)

50.000 de părinţi ai unor copii din categorii vulnerabile (cu precădere romi) în risc de abandon şcolar, beneficiari de suport pentru creşterea şanselor de ocupare pe piaţa muncii (informare, mediere, formare)

11.

Număr de copii din categorii vulnerabile (cu precădere romi) în risc de abandon şcolar, care au beneficiat de programe pentru îmbunătăţirea situaţiei socioeconomice în aspectele care le blochează incluziunea educaţională (hrană, haine, condiţii de locuire, stare de sănătate etc.)

10.000 de copii din categorii vulnerabile (cu precădere romi) în risc de abandon şcolar, beneficiari de suport pentru îmbunătăţirea situaţiei socioeconomice în aspectele care le blochează incluziunea educaţională (hrană, haine, condiţii de locuire, stare de sănătate etc.)

30.000 de copii din categorii vulnerabile (cu precădere romi) în risc de abandon şcolar, beneficiari ai unor astfel de programe

12.

Număr de şcoli în care învaţă elevi romi în pondere de minimum 15%, în care nu s-a intervenit prin alte programe similare de reabilitare şcolară

200 de şcoli în care învaţă elevi romi în pondere de minimum 15%, reabilitate şcolar

Toate şcolile în care învaţă elevi romi cu pondere de minimum 15%, în care nu s-a intervenit prin alte programe similare de reabilitare şcolară reabilitate şcolar

13.

Număr de studenţi romi înscrişi pe locuri speciale la universitate

800 de tineri romi înscrişi la facultate pe locuri distincte destinate candidaţilor romi (faţă de 600 în 2013)

1.000 de tineri romi înscrişi la facultate pe locuri distincte destinate candidaţilor romi (faţă de 600 în 2013)

14.

Număr de mediatori şcolari formaţi, cu accent pe managementul problemelor asociate educaţiei incluzive pentru copii romi

252 de mediatori formaţi

 

15.

Număr de mediatori şcolari încadraţi şi angajaţi în unităţile de învăţământ care necesită mediere şcolară

Încadrarea şi angajarea a minimum 600 de mediatori şcolari în unităţile de învăţământ care necesită mediere şcolară

Încadrarea şi angajarea de mediatori şcolari în toate cele 1.680 de unităţi de învăţământ în care numărul de copii şi elevi romi este de minimum 15%

16.

Număr de cadre didactice iniţiate/perfecţionate în cunoştinţe de limba romani, principiile şcolii incluzive, a cunoaşterii şi aplicării elementelor de istorie, cultură a romilor

252 de persoane formate ca potenţiali educatori, învăţători, profesori de limba romani

 

17.

Număr de judeţe care au elaborate planuri de prevenire a segregării şcolare pe criteriu etnic

Toate judeţele (42) vor avea elaborate planuri de prevenire a segregării şcolare pe criteriu etnic.

În toate şcolile segregarea şcolară este prevenită şi eliminată.

18.

Îmbunătăţirea legislaţiei antidiscriminare prin includerea de acţiuni şi măsuri obligatorii în cazurile de segregare etnică constatate

Modificarea Ordinului nr. 1.540 din 19 iulie 2007 cu completări privind acţiuni şi măsuri obligatorii, în cazurile de segregare etnică constatate

 

19.

Numărul elevilor romi care studiază în şcoală limba romani ori disciplina istoria şi tradiţiile romilor (la clasele a VI-a - a VII-a, în trunchiul comun ori ca disciplină opţională la alte clase)

Creşterea cu aproximativ 10% a numărului de elevi romi care studiază în şcoală limba romani şi/sau istoria şi tradiţiile romilor

Creşterea cu aproximativ 15% a numărului de elevi romi care studiază în şcoală limba romani şi/sau istoria şi tradiţiile cultura romilor în şcoală

20.

Numărul de elevi romi înscrişi în clase/secţii cu predare în limba romani

Creşterea cu 10% a numărului de elevi romi înscrişi în clase/secţii cu predare în limba romani

Creşterea cu 15% a numărului de elevi romi înscrişi în clase/secţii cu predare în limba romani

21.

Includerea în programele şcolare de la toate nivelurile de învăţământ (în nota de prezentare, activităţi de învăţare, recomandări metodologice, teme/conţinuturi ale învăţării) a unor elemente specifice diversităţii, inclusiv cu elemente privind romii (în acord cu prevederile OMECT nr. 1.529/2007)

Programele şcolare revizuite cuprind elemente privind diversitatea şi, în baza lor, manualele şcolare promovează diversitatea, indiferent de disciplină.

În întreg curriculumul naţional şi în toate manualele şcolare sunt prezente elemente care promovează în mod explicit diversitatea.

22.

Număr de cadre didactice beneficiare ale cursurilor de formare continuă pe teme referitoare la diversitate

Aproximativ 500 de cadre didactice/an

Aproximativ 500 de cadre didactice/an

SUBCAPITOLUL 2: B. Ocuparea forţei de muncă

Indicatori

Rezultate 2016

Rezultate 2020

1.

Număr de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome care au accesat măsurile active

70.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome care au accesat măsurile active

Cel puţin 75.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome care au accesat măsurile active/4.500 de persoane ocupate în urma accesării măsurilor active

2.

Număr de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome informate şi consiliate

5.000 de români aparţinând minorităţii rome informate şi consiliate

Cel puţin 7.500 de cetăţenii români aparţinând minorităţii rome informate şi consiliate

3.

Număr de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome mediate

Număr de persoane încadrate ca urmare a medierii

Cel puţin 5.000 de persoane mediate, din care cel puţin 2.000 de persoane încadrate ca urmare a medierii

Cel puţin 7.500 de persoane mediate, din care cel puţin 4.000 de persoane încadrate ca urmare a medierii

4.

Număr de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome cărora li s-a aplicat măsura: stimularea mobilităţii forţei de muncă prin acordarea de prime de încadrare sau instalare, după caz

60 de persoane cărora li s-a aplicat măsura: stimularea mobilităţii forţei de muncă prin acordarea de prime de încadrare sau instalare, după caz

Cel puţin 100 de persoane cărora li s-a aplicat măsura: stimularea mobilităţii forţei de muncă prin acordarea de prime de încadrare sau instalare, după caz

5.

Număr de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome formaţi în meserii/calificări cerute pe piaţa muncii

1.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome formate în meserii/calificări cerute pe piaţa muncii

1.500 de persoane aparţinând minorităţii rome formate în meserii/calificări cerute pe piaţa muncii

6.

Număr de persoane aparţinând minorităţii rome evaluate şi certificate în competenţe dobândite nonformal

100 de persoane aparţinând minorităţii rome evaluate/an şi certificate în competenţe dobândite nonformal

100 de persoane aparţinând minorităţii rome evaluate/an şi certificate în competenţe dobândite nonformal

7.

Număr de persoane cărora li s-a aplicat măsura: acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aparţinând unor categorii dezavantajate sau cu acces mai greu pe piaţa muncii

100 de persoane cărora li s-a aplicat măsura: acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aparţinând unor categorii dezavantajate sau cu acces mai greu pe piaţa muncii

150 de persoane cărora li s-a aplicat măsura: acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aparţinând unor categorii dezavantajate sau cu acces mai greu pe piaţa muncii

8.

Număr de persoane cărora li s-a aplicat măsura: acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea de servicii specifice, inclusiv prin acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie care încadrează persoane din această categorie

50 de persoane cărora li s-a aplicat măsura: acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea de servicii specifice, inclusiv prin acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie care încadrează persoane din această categorie

100 de persoane cărora li s-a aplicat măsura: acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea de servicii specifice, inclusiv prin acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie care încadrează persoane din această categorie

*Numărul persoanelor incluse în măsurile 1 şi 2 ale capitolului "Ocupare" poate fi mai mare decât cel menţionat ca indicator. Ţintele propuse se referă numai la persoanele care se declară conform legii ca aparţinând minorităţii rome.
SUBCAPITOLUL 3: C. Sănătate

Indicatori

Rezultate 2016

Rezultate 2020

1.

Îmbunătăţirea accesului cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome la servicii de sănătate de bază, preventive şi curative, integrate şi de calitate:

(1)

a) % populaţie rurală acoperită cu servicii comunitare, dezagregat pe judeţ/regiune; gravide/copii sub 5 ani; beneficiari romi

b) Nr. de AMC şi MSR42 angajaţi

42AMC (Asistente medicale comunitare), MSR (Mediatori sanitari romi).

c) Nr. (%) comunităţi rurale acoperite cu asistenţi medicali comunitari romi (din total comunităţi cu AMC)

Centre comunitare care furnizează servicii de bază integrate medico-sociale extinse la nivel naţional

Centre comunitare care furnizează servicii de bază integrate medico-sociale extinse la nivel naţional

(2)

Legislaţie primară şi secundară aprobată de Guvern

Cadrul normativ privind serviciile de sănătate comunitare îmbunătăţit

Cadrul normativ privind serviciile de sănătate comunitare coerent, aplicabil şi sustenabil

(3)

Compleanţa la standarde (% furnizori servicii comunitare care raportează conform standardelor)

- Grup de lucru permanent interministerial cu participarea societăţii civile

- Standarde şi proceduri de lucru definite

- Plan de monitorizare şi evaluare

Standarde şi proceduri de lucru definite

(4)

Procent de furnizori de servicii de bază comunitare instruiţi (din total angajaţi)

Furnizori de servicii de bază comunitare instruiţi şi/sau formaţi43 conform ghidurilor şi procedurilor definite

43Formarea va include şi principii/practici ale nediscriminării şi respectării drepturilor omului.

Furnizori de servicii de bază comunitare instruiţi şi/sau formaţi44 conform ghidurilor şi procedurilor definite

44Formarea va include şi principii/practici ale nediscriminării şi respectării drepturilor omului.

(5)

Rapoarte de evaluare a asistenţei comunitare integrate (2016, 2018, 2020)

Plan standardizat de monitorizare şi evaluare a asistenţei comunitare

Plan standardizat de monitorizare şi evaluare a asistenţei comunitare

2.

Reducerea riscurilor şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate modelelor de mortalitate şi morbiditate prevalente în rândul populaţiei rome:

(1)

Procentul (%) persoanelor rome cu calitate de asigurat de sănătate din total asiguraţi/judeţ

Creşterea numărului cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome cu calitate de asigurat de sănătate45

45Se colectează prin intermediul furnizorilor de servicii comunitare.

Creşterea numărului cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome cu calitate de asigurat de sănătate46

46Se colectează prin intermediul furnizorilor de servicii comunitare.

(2)

Procentul (%) persoane rome cu minimum 1 vizită la medicul de familie pe an47

47Se colectează prin intermediul furnizorilor de servicii comunitare şi medicină de familie.

Procentul (%) populaţie romă neasigurată beneficiară de servicii de sănătate48

48Idem 3, 4.

Creşterea ponderii populaţiei rome care beneficiază de serviciile de asistenţă medicală primară

Creşterea ponderii populaţiei rome care beneficiază de serviciile de asistenţă medicală primară

(3)

Procent (%) persoane rome informate (indicator dezagregat pe judeţe, pe tipuri de comunităţi/grupuri)

Creşterea ponderii populaţiei informate asupra dreptului la pachetul minimal de servicii de sănătate pentru persoanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate

Creşterea ponderii populaţiei informate asupra dreptului la pachetul minimal de servicii de sănătate pentru persoanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate

(4)

Procent acoperire vaccinală la copil (conform JAF49). Procent (%) mame rome informate asupra campaniilor de imunizare

49Joint Assessment Framework este un sistem de evaluare bazat pe indicatori elaborat la nivelul Comisiei Europene în contextul Strategiei Europa 2020.

Creşterea acoperirii vaccinale la copiii din categoriile vulnerabile, inclusiv romi

Creşterea acoperirii vaccinale la copiii din categoriile vulnerabile, inclusiv romi

(5)

Număr pacienţi romi cu HTA, DZ, BPOC50, monitorizaţi în AMP conform ghidurilor de practică

50HTA (hipertensiune arterială); DZ (diabet zaharat); BPOC (boli pulmonare obstructive cronice).

Programe de prevenţie primară şi depistare precoce a bolilor cronice prevalente populaţiei rome, implementate în fiecare regiune-judeţ

Programe de prevenţie primară şi depistare precoce a bolilor cronice prevalente populaţiei rome, implementate în fiecare regiune-judeţ

(6)

Procent (%) populaţie romă beneficiară de programe de prevenire a bolilor transmisibile Raport anual privind bolile transmisibile prioritare

Programe de prevenire a bolilor transmisibile, în special tuberculoză şi HIV/SIDA adresate romilor, implementate în fiecare regiune-judeţ

Programe de prevenire a bolilor transmisibile, în special tuberculoză şi HIV/SIDA adresate romilor, implementate în fiecare judeţ

(7)

Procent (%) populaţie romă beneficiară de programe de promovare a unui stil de viaţă sănătos

Programe de promovare a unui stil de viaţă sănătos (campanii) adresate romilor, implementate în fiecare regiune-judeţ

Programe de promovare a unui stil de viaţă sănătos (campanii) adresate romilor, implementate în fiecare regiune-judeţ

(8)

Procent (%) femei rome care beneficiază de servicii de planificare familială/an

Servicii de planificare familială şi măsuri de contracepţie gratuite disponibile

Servicii de planificare familială şi măsuri de contracepţie gratuite disponibile

3.

Creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice locale în procesul de identificare a nevoilor de sănătate, dezvoltare şi implementare a programelor/intervenţiilor de sănătate adresate comunităţilor de romi:

(1)

Număr de persoane din structurile CJ/APL51 formate în domeniul politicilor de sănătate bazate pe dovezi, al sănătăţii publice şi organizării sistemului de servicii de sănătate

51Formarea va include şi principii/practici ale nediscriminării şi respectării drepturilor omului.

Creşterea numărului de persoane din structurile CJ/APL52 formate în domeniul politicilor de sănătate bazate pe dovezi, al sănătăţii publice şi organizării sistemului de servicii de sănătate

52Formarea va include şi principii/practici ale nediscriminării şi respectării drepturilor omului.

Creşterea numărului de persoane din structurile CJ/APL53 formate în domeniul politicilor de sănătate bazate pe dovezi, al sănătăţii publice şi organizării sistemului de servicii de sănătate

53Formarea va include şi principii/practici ale nediscriminării şi respectării drepturilor omului.

(2)

Număr de populaţie vulnerabilă pe furnizor de servicii comunitare integrate

Creşterea numărului de populaţie vulnerabilă pe furnizor de servicii comunitare integrate

Creşterea numărului de populaţie vulnerabilă pe furnizor de servicii comunitare integrate

(3)

Număr (%) de planuri locale, judeţene şi regionale realizate conform standardului MS

Planuri de sănătate locale, judeţene şi regionale elaborate conform standardelor naţionale

Planuri de sănătate locale, judeţene şi regionale elaborate conform standardelor naţionale

(4)

Rapoarte naţionale de cercetare privind sănătatea romilor (2016, 2018, 2020)

Instrumente standardizate de analiză/colectare date/planificare/comunicare între autorităţile publice locale şi centrale privind sănătatea romilor implementate

Instrumente standardizate de analiză/colectare date/planificare/comunicare între autorităţile publice locale şi centrale privind sănătatea romilor implementate

(5)

Procent de realizare a măsurilor planurilor de sănătate judeţene/locale/regionale de servicii de sănătate

Realizarea/implementarea măsurilor planurilor de sănătate judeţene/locale/regionale de servicii de sănătate

Realizarea/implementarea măsurilor planurilor de sănătate judeţene/locale de servicii de sănătate

4.

Prevenirea discriminării cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome care accesează serviciile de sănătate:

(1)

a. Număr (%) de instituţii de învăţământ medical care au în curriculum de formare un astfel de curs

b. Număr anual de cursanţi

Educaţia pentru nediscriminarea grupurilor vulnerabile este inclusă în învăţământul cu profil medical preuniversitar, universitar, postuniversitar

Educaţia pentru nediscriminarea grupurilor vulnerabile este inclusă în învăţământul cu profil medical preuniversitar, universitar, postuniversitar

(2)

a. Număr (%) de beneficiari informaţi/consiliaţi

Furnizorii de servicii comunitare sunt formaţi în prevenirea/combaterea discriminării pacienţilor romi

Furnizorii de servicii comunitare sunt formaţi în prevenirea/combaterea discriminării pacienţilor romi

(3)

Număr de cazuri de discriminare în acordarea serviciilor medicale în unităţile medicale instrumentate anual

Consiliile de etică ale spitalelor cu mecanisme funcţionale de monitorizare şi instrumentare a cazurilor de discriminare a pacienţilor romi

Consiliile de etică ale spitalelor cu mecanisme funcţionale de monitorizare şi instrumentare a cazurilor de discriminare a pacienţilor romi

(4)

Număr de cazuri raportate

Rapoarte anuale de monitorizare şi evaluare

Fiecare consiliu judeţean dispune de o linie verde pentru sesizarea cazurilor de discriminare a pacienţilor romi care accesează serviciile de sănătate

Fiecare consiliu judeţean dispune de o linie verde pentru sesizarea cazurilor de discriminare a pacienţilor romi care accesează serviciile de sănătate

(5)

Număr de cazuri analizate de Colegiul Medicilor, raportate anual în fiecare judeţ de observatorii incluşi în comisiile de etică ale colegiilor medicilor judeţene

Procedura de aplicare a Ordonanţei nr. 137/2003, aplicată de CMR. Includerea unor observatori din structurile ANR în toate comisiile judeţene de etică ale colegiilor medicilor care instrumentează cazuri de discriminare a romilor.

Procedura de aplicare a Ordonanţei nr. 137/2003, aplicată de CMR. Includerea unor observatori din structurile ANR în toate comisiile judeţene de etică ale colegiilor medicilor care instrumentează cazuri de discriminare a romilor

SUBCAPITOLUL 4: D. Locuire şi mică infrastructură

Indicatori

Rezultate 2016

Rezultate 2020

1.

Implementarea unui proiect de regenerare urbană integrată şi eradicare a habitatului insalubru în cartierul Ferentari

Cadru instituţional şi partenerial definit, Grup de lucru constituit

 

Strategie de dezvoltare locală integrată, primele proiecte individuale implementate

Proiecte individuale aferente strategiei implementate, condiţii de locuire ameliorate, zone reabilitate, acces îmbunătăţit la servicii sociale

2.

Elaborare metodologie de analiză şi intervenţie cu privire la habitatul insalubru

Ghid aprobat prin ordin al ministrului şi aplicat de autorităţile publice locale

Zone cu habitat insalubru identificate, număr intervenţii ale autorităţilor locale realizate

3.

Elaborarea lucrării "Analiză privind aşezările informale din România - evaluarea situaţiei actuale în vederea formulării unor reglementări şi instrumente de intervenţie" - studiu care participă la fundamentarea strategiei naţionale a locuirii

Reglementări elaborate conform strategiei naţionale a locuirii

 

4.

Actualizarea legislaţiei cu privire la locuire, în baza consultării grupurilor-ţintă

Acte normative modificate sau elaborate, conform nevoilor identificate

 

5.

Elaborarea proiectului de lege privind regenerarea urbană integrată

Lege aprobată

Proiecte de regenerare urbană implementate în baza legii privind regenerarea urbană integrată

6.

Elaborarea Strategiei naţionale a locuirii, în cadrul componentei nr. 4 a proiectului "Coordonarea şi selecţia eficientă şi transparentă a proiectelor de infrastructură finanţate din instrumente structurale şi de la bugetul de stat pentru perioada 2014-2020

Strategia naţională a locuirii elaborată şi aprobată

Evaluări, rapoarte aferente monitorizării implementării Strategiei

7.

Număr de locuinţe nou-construite de care beneficiază cetăţenii români aparţinând minorităţii rome confruntate cu riscul sărăciei şi excluziunii

Creşterea numărului de locuinţe de care beneficiază cetăţenii români aparţinând minorităţii rome confruntate cu riscul sărăciei şi excluziunii

 

8.

Număr de locuinţe reabilitate de care beneficiază cetăţenii români aparţinând minorităţii rome confruntate cu riscul sărăciei şi excluziunii

Creşterea numărului de locuinţe reabilitate

 

9.

Număr de gospodării rome care beneficiază de accesul la utilităţi

Creşterea numărului de gospodării care să aibă acces la utilităţi publice

 

10

Proiecte integrate prin care se finanţează măsuri destinate incluziunii sociale a comunităţilor defavorizate (inclusiv cetăţenii români aparţinând minorităţii rome - nr.)

Strategii integrate de dezvoltare locală

Persoane care trăiesc în zone urbane unde s-au implementat strategii de dezvoltare locală

11.

Număr de prevederi legale modificate

Simplificarea procedurii de înregistrare sistematică gratuită a proprietăţilor, eliberarea certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietari, respectiv dezbaterea succesiunilor în cazul proprietarilor decedaţi

 

12.

Număr de proprietăţi/hectare înregistrate gratuit, în general şi în special pentru grupurile vulnerabile şi cetăţenii români aparţinând minorităţii rome

Creşterea numărului de proprietăţi înregistrate gratuit, ca urmare a derulării proiectelor de înregistrare sistematică a proprietăţilor în 240 UAT

Creşterea numărului de proprietăţi înregistrate gratuit, ca urmare a derulării proiectelor de înregistrare sistematică a proprietăţilor în 970 UAT

13.

Număr de persoane, în general şi în special din grupurile vulnerabile şi cetăţenii români aparţinând minorităţii rome, care au fost implicate în întâlnirile de informare organizate în cadrul campaniilor de informare publică locală şi care au participat la etapele procesului de înregistrare sistematică

Creşterea numărului de persoane, care au înţeles beneficiile ce decurg din înregistrarea gratuită a proprietăţilor şi modul de implicare a deţinătorilor de proprietăţi din zona respectivă

Creşterea numărului de persoane, care au înţeles beneficiile ce decurg din înregistrarea gratuită a proprietăţilor şi modul de implicare a deţinătorilor de proprietăţi din zona respectivă

14.

Numărul de persoane din cadrul grupurilor vulnerabile şi de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome care au participat la procesul de înregistrare sistematică atât în etapa de informare, cât şi în etapa de publicare a datelor obţinute

Creşterea numărului de persoane din cadrul grupurilor vulnerabile şi al cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome care au fost asistaţi la participarea în toate etapele procesului de înregistrare sistematică a proprietăţilor

Creşterea numărului de persoane din cadrul grupurilor vulnerabile şi al cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome care au fost asistaţi la participarea în toate etapele procesului de înregistrare sistematică a proprietăţilor

15.

Numărul de unităţi administrativ-teritoriale beneficiare ale planurilor locale de acţiune privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome

Creşterea calităţii planurilor locale de acţiune privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome

 
SUBCAPITOLUL 5: E. Cultură

Indicatori

Rezultate 2016

Rezultate 2020

1.

Numărul de sesiuni de finanţare realizate pentru cercetări etnografice, publicaţii, proiecte video şi multimedia destinate documentării şi păstrării identităţii rome, inclusiv limba romani, muzica şi dansul

Realizarea unei sesiuni de finanţare pe an

Realizarea unei sesiuni de finanţare pe an

2.

Numărul de târguri de meşteşuguri tradiţionale ale romilor realizate

Realizarea unui târg/semestru

Realizarea unui târg/semestru

3.

Numărul de cursuri de formare/perfecţionare organizate pentru meşteşugarii romi, precum şi numărul de cursanţi

Realizarea unui curs/semestru

Număr cursanţi pe serie - 20

Realizarea unui curs/semestru

Număr cursanţi pe serie - 20

4.

Numărul de concursuri de meşteşuguri tradiţionale rome realizate

Realizarea unui concurs/semestru

Realizarea unui concurs/semestru

5.

Numărul de proiecte realizate în cadrul Programului naţional de cercetare a arhivelor naţionale şi locale pentru crearea patrimoniului unui Centru Naţional de Documentare despre Romi.

Realizarea a 2 proiecte/an în cadrul programului

Realizarea a 2 proiecte/an în cadrul programului Crearea Centrului Naţional de Documentare despre Romi

6.

Numărul de proiecte realizate în cadrul Programului naţional de cercetare a comunităţilor de romi (neamuri, meserii, obiceiuri şi tradiţii, graiuri etc.)

Realizarea a 2 proiecte/an

Realizarea a 2 proiecte/an

7.

Numărul de volume despre istoria şi cultura romilor publicate, precum şi tirajul acestora

Publicarea primei cărţi până în anul 2016, cu un tiraj de aproximativ 3.000 de exemplare

Creşterea gradului de cunoaştere a culturii şi simbolurilor identităţii rome

Publicarea celei de-a doua cărţi până în anul 2020, cu un tiraj de aproximativ 3.000 de exemplare

Creşterea gradului de cunoaştere a culturii şi simbolurilor identităţii rome

8.

Numărul de plăci memoriale referitoare la personalităţi rome şi la momente din istoria romilor amplasate

Amplasarea anuală a unei plăci memoriale

Punerea în valoare, în circuitul naţional şi internaţional, a principalelor momente din istoria romilor

Amplasarea anuală a unei plăci memoriale

Punerea în valoare, în circuitul naţional şi internaţional, a principalelor momente din istoria romilor

9.

Numărul de monumente de for public referitoare la istoria şi cultura romilor amplasate

Amplasarea unui monument de for public până în anul 2016

Creşterea interesului copiilor, elevilor, tinerilor şi adulţilor în studierea istoriei

Amplasarea a trei monumente de for public până în anul 2020

Creşterea interesului copiilor, elevilor, tinerilor şi adulţilor în studierea istoriei

10.

Numărul de programe culturale rome realizate la nivel local, în comunităţi de romi

Realizarea a patru programe/an

Realizarea a patru programe/an

11.

Numărul de romi cărora li s-a acordat titlul de Tezaur Uman Viu

Acordarea titlului de Tezaur Uman Viu pentru 2 romi până în anul 2016

Acordarea titlului de Tezaur Uman Viu pentru 4 romi până în anul 2020

12.

Numărul de elemente din patrimoniul cultural imaterial rom incluse în repertoriul naţional

3 elemente/an

3 elemente/an

13.

Numărul de publicaţii în limba romani pentru cultivarea limbii romani în comunităţile de romi şi societate în general, precum şi tirajul acestora

Realizarea a două publicaţii pe an în tiraj de 1.000 bucăţi

Realizarea a două publicaţii pe an în tiraj de 1.000 bucăţi

14.

Numărul de beneficiari ai burselor de excelenţă

4 beneficiari/an

4 beneficiari/an

15.

Numărul de tabere de creaţie realizate, precum şi numărul de beneficiari ai acestora

Realizarea a 2 tabere de creaţie/an

15-25 beneficiari/an

Realizarea a 2 tabere de creaţie/an

15-25 beneficiari/an

16.

Numărul de artişti premiaţi anual

Premierea a unui minimum de 6 artişti/an

Premierea a unui minimum de 6 artişti/an

17.

Numărul de expoziţii organizate cu lucrări ale artiştilor romi

Realizarea unei expoziţii/an

Realizarea unei expoziţii/an

18.

Numărul de cărţi publicate ale scriitorilor romi

Publicarea a două cărţi/an

Publicarea a două cărţi/an

19.

Numărul de spectacole de teatru, de muzică, de dans şi de filme artistice ale artiştilor romi sau cu tematică romă realizate

Realizarea a două spectacole/an pentru fiecare domeniu în parte

Realizarea a două spectacole/an pentru fiecare domeniu în parte

20.

Numărul de organizaţii ale artiştilor romi care au primit sprijin pentru autoorganizare şi infrastructură

două organizaţii/an

două organizaţii/an

21.

Numărul de expoziţii ale artiştilor romi realizate în alte ţări

Realizarea a două expoziţii/an

Realizarea a două expoziţii/an

22.

Numărul de spectacole de teatru, muzică, dans şi de filme artistice ale artiştilor romi sau cu tematică romă realizate în alte ţări

Realizarea a două spectacole/an

Realizarea a două spectacole/an

23.

Numărul de cursuri de formare profesională/şcoli de vară de limba romani/pe teme rome pentru funcţionarii care lucrează cu şi pentru persoanele aparţinând minorităţii romilor în administraţia publică, asistenţă socială, sănătate, poliţie, învăţământ

Realizarea a două activităţi de formare/an

Minimum 20 de cursanţi/an

Realizarea a două activităţi de formare/an

Minimum 20 de cursanţi/an

SUBCAPITOLUL 6: F. Infrastructură şi servicii sociale
1.Protecţia copilului

Indicatori

Rezultate 2016

Rezultate 2020

1.

Număr de campanii de promovare a valorilor familiale

Cel puţin o campanie derulată

Campanii de informare şi sensibilizare derulate la nivel comunitar

2.

Număr de servicii de zi înfiinţate

107 servicii de zi înfiinţate

Creşterea cu 50% a numărului serviciilor de prevenire a separării copilului de familie

3.

Număr copii beneficiari ai serviciilor de zi nou-înfiinţate

Cel puţin 30% dintre copiii beneficiari ai serviciilor de zi nou-înfiinţate să provină din familii rome.

Creşterea cu cel puţin 20% a numărului de copii romi beneficiari ai serviciilor de zi

4.

Număr de ONG-uri implicate în campania de prevenire a abuzului şi neglijării şi a oricărei forme de violenţă asupra copilului

Cel puţin două parteneriate semnate în vederea implementării unor proiecte în cadrul cărora familiile de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome să fie prevăzute ca grup-ţintă distinct.

Asigurarea serviciilor necesare de consiliere pentru toate familiile aflate în risc de abuz, neglijare, violenţă în familie, în cadrul unor proiecte derulate în parteneriat de către autorităţile locale şi ONG-uri

2.Justiţie şi ordine publică

Indicatori

Rezultate 2016

Rezultate 2020

MAI

1.

Număr de locuri distincte pentru cetăţenii români aparţinând minorităţii rome în instituţiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne

Minimum 2% din totalul locurilor alocate candidaţilor cetăţeni români aparţinând minorităţii rome

Minimum 2% din totalul locurilor alocate candidaţilor cetăţeni români aparţinând minorităţii rome

CNCD

1.

Număr de campanii derulate (pentru măsura 1)

1. Două campanii derulate;

(o campanie derulată anual 2015-2016)

2. Număr de petiţii depuse*

3. Număr de petiţii soluţionate*

4. Număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare*

1. 6 campanii derulate;

(o campanie derulată anual 2015-2020)

2. Număr de petiţii depuse*

3. Număr de petiţii soluţionate*

4. Număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare*

2.

Număr de programe derulate, număr de beneficiari (pentru măsura 2)

1. 8 programe derulate (4 programe derulate anual 2015-2016)

2. 336 beneficiari (168 beneficiari anual 2015-2016)

3. Număr de petiţii depuse*

4. Număr de petiţii soluţionate*

5. Număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare*

1. 24 programe derulate (4 programe derulate anual 2015-2020)

2. 1.008 beneficiari (168 beneficiari anual 2015-2016)

3. Număr de petiţii depuse*

4. Număr de petiţii soluţionate*

5. Număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare*

3.

Număr de programe derulate, număr de beneficiari (pentru măsura 3)

1. 8 programe derulate (4 programe derulate anual 2015-2016)

2. 336 beneficiari (168 beneficiari anual 2015-2016)

3. Număr de petiţii depuse*

4. Număr de petiţii soluţionate*

5. Număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare*

1. 24 programe derulate (4 programe derulate anual 2015-2020)

2. 1.008 beneficiari (168 beneficiari anual 2015-2016)

3. Număr de petiţii depuse*

4. Număr de petiţii soluţionate*

5. Număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare*

3.Administraţie şi dezvoltare comunitară

Indicatori

Rezultate 2016

Rezultate 2020

MADR

1.

Număr de organizaţii neguvernamentale şi parteneri cetăţeni români aparţinând minorităţii rome din grupurile de acţiune locală (GAL)

10

30

2.

Număr de proiecte care abordează aspecte privind romii prin programul LEADER

5

15

 

Număr de acţiuni de animare şi promovare LEADER care se vor adresa comunităţilor

  

3.

locale, potenţiale teritorii GIL semnificativ populate cu cetăţeni români aparţinând minorităţii rome

10

30

MAI

1.

Număr de campanii de informare şi acţiuni de îndrumare şi control metodologic la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor

10 campanii de informare şi acţiuni de îndrumare şi control metodologic la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor

10 campanii de informare şi acţiuni de îndrumare şi control metodologic la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor

ANR

1.

Număr de campanii organizate anual cu privire la implicaţiile exercitării dreptului la liberă circulaţie în cadrul Uniunii Europene

16 campanii

48 de campanii

2.

Număr de persoane informate cu privire la implicaţiile exercitării dreptului la liberă circulaţie în cadrul Uniunii Europene

1.000 de persoane informate

5.000 de persoane informate

3.

Număr de reuniuni organizate pentru lansarea unui proces de dialog social şi intervenţii specifice

40 de reuniuni BJR şi structuri regionale, cu participarea ONG-urilor 2016: iniţierea unui mecanism consultativ la nivel regional, compus din serviciile publice deconcentrate (nivel judeţean) şi ONG-uri active (nivel local)

 

4.

Număr de planuri regionale de intervenţie elaborate

elaborarea a 8 planuri regionale de intervenţie

 

5.

Număr de campanii de informare în vederea obţinerii actelor de proprietate/posesie

16 campanii

48 de campanii

CAPITOLUL 9: Implicaţii pentru buget
Planurile de acţiune pe termen scurt pentru implementarea Strategiei sunt concepute pe baza planurilor sectoriale şi specifică sursele de finanţare necesare îndeplinirii fiecărui obiectiv.
Cheltuielile estimate în mii RON pentru implementarea prezentului proiect de act normativ în perioada 2015-2016 sunt următoarele:

Domeniu

Cheltuieli (mii RON)

2015

2016

Educaţie*

138.592

138.592

Ocuparea forţei de muncă

2.245

2.245

Sănătate

36.000

45.000

Locuire şi mică infrastructură

31.500

29.420

Cultură

500

500

Protecţia copilului

2.920

**

Egalitate de şanse şi prevenirea şi combaterea violenţei în familie***

1.100

1.128

Justiţie şi ordine publică****

344

344

Administraţie şi dezvoltare comunitară (ANR)

36

36

*Costurile la capitolul educaţie sunt împărţite per an şcolar, care începe la 15 septembrie şi se încheie la 15 iunie. De aceea, fondurile anului 2015 se referă la anul şcolar 2014/2015, deci vor fi cheltuite şi în anul 2015, iar cele din 2016 se referă la anul şcolar 2015/2016.
**În anul 2015 urmează să fie decise proiectele cu finanţare pentru 2016.
***Contribuţia totală a Guvernului României prin MMFPSPV la implementarea proiectului menţionat în cadrul Obiectivului general: Responsabilizarea familiei pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii este de 1.800.000 euro, pentru contractele de finanţare încheiate până în prezent. Menţionăm că implementarea proiectului este realizată de către Unitatea de Management a Proiectului din cadrul MMFPSPV, urmând ca ANPDCA să realizeze monitorizarea ulterioară a funcţionalităţii acestora. 1.800.000 euro la curs de 4,4 RON = 1 euro.
****Suma anuală alocată de CNCD în cadrul F2 - Justiţie şi ordine publică.
Acţiunile se suportă din bugetele prognozate pentru perioada 2015-2016 aferente ordonatorilor principali de credite cu responsabilităţi în implementarea Strategiei.
În anul 2016 se va elabora de către Comitetul Interministerial de Monitorizare şi Evaluare, pe baza propunerilor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, o nouă propunere privind sursele de finanţare pentru perioada 2017-2020, care va fi adoptată de către Guvern.
Sumele menţionate mai sus reprezintă o parte a bugetului alocat implementării Strategiei, la care contribuie şi alte surse, în special finanţări din fonduri europene.
CAPITOLUL 10: Implicaţii juridice
În plan legislativ se impune evaluarea actelor normative incidente domeniului incluziunii cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, demersurile legislative urmărind cu precădere clarificarea competenţelor şi responsabilităţilor structurilor cu atribuţii în materie, corelarea domeniilor subsecvente, precum şi asigurarea compatibilităţii actelor normative cu reglementările UE.
În contextul descentralizării administrative se impun completări atât la Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stimulării punerii în aplicare a prevederilor prezentului document, dar şi a altor acte normative incidente Strategiei sau modificarea unor acte normative cu prevederi contrare.
De asemenea, este necesară completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile publice locale, aprobată prin Legea nr. 174/2011, cu modificările ulterioare, şi a normelor de aplicare a ordonanţei.
Completarea actelor normative menţionate este necesară pentru clarificarea desfăşurării şi monitorizării activităţii de asistenţă medicală comunitară şi mediere sanitară în scopul realizării obiectivelor strategiei de incluziune.
CAPITOLUL 11: Etape esenţiale şi instituţii responsabile
SUBCAPITOLUL 1: Structuri responsabile
Implementarea Strategiei va fi asigurată, în funcţie de aria de competenţă relevantă pentru fiecare plan de acţiune, de către următoarele instituţii:
a)la nivel central
- Ministerul Fondurilor Europene;
- Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice;
- Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin instituţiile aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, respectiv Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
- Ministerul Sănătăţii;
- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;
- Ministerul Culturii;
- Ministerul Finanţelor Publice;
- Ministerul Afacerilor Interne;
- Secretariatul General al Guvernului;
- Agenţia Naţională pentru Romi;
- Departamentul pentru Relaţii Interetnice;
- Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Justiţiei, în funcţie de atribuţiile specifice acestora, vor fi informate şi consultate în ceea ce priveşte procesul de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei, precum şi în procesul de raportare către Guvern şi partenerii externi asupra progreselor înregistrate în aplicarea acesteia.
b)la nivel local:
- instituţiile prefectului, prin birourile judeţene pentru romi;
- autorităţile administraţiei publice locale;
- serviciile publice deconcentrate.
SUBCAPITOLUL 2: Etape organizatorice
a)la nivel central:
Ministerele de resort şi celelalte instituţii şi autorităţi publice responsabile vor înfiinţa sau, după caz, vor reactiva în termen de 30 de zile de la data adoptării Strategiei, prin ordine ale miniştrilor de resort, comisiile ministeriale pentru romi/comisiile pentru romi.
Comisia va fi formată din personal cu funcţii de conducere şi experţi cu atribuţii în implementarea planurilor de măsuri, va fi condusă la nivel de secretar de stat şi se va reuni trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.
Din Comisie face parte şi punctul de contact responsabil în cadrul instituţiei respective pentru activitatea de monitorizare şi implementare (a se vedea pct. 12 subpct. 1). Aceasta va coordona o structură administrativă internă formată din minimum 3 experţi cu atribuţii directe în sprijinirea implementării planurilor de măsuri, colectarea de date şi elaborarea raportului de monitorizare şi evaluare la nivelul instituţiei.
Comisia analizează şi propune măsuri şi acţiuni necesare pentru implementarea actualei Strategii în domeniul de responsabilitate. De asemenea, Comisia analizează şi andosează raportul de monitorizare privind modul de implementare a strategiei pe domeniul de activitate, transmis de către punctul de contact responsabil Secretariatului Comitetului Interministerial de Evaluare şi Monitorizare.
De asemenea, Comisia va lua măsuri în vederea implementării deciziilor adoptate de Comitetul Interministerial de Evaluare şi Monitorizare.
Comisia poate organiza şi reuniuni cu reprezentanţi ai societăţii civile.
b)la nivel local:
(i)Grupul de lucru mixt (GLM) este format la nivel judeţean din reprezentanţi ai structurilor deconcentrate ale ministerelor, membrii organizaţiilor neguvernamentale şi delegaţi ai comunităţilor locale cu un număr semnificativ de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome, inclusiv consilieri judeţeni/locali. GLM se înfiinţează prin ordin al prefectului.
GLM analizează şi adoptă planul de măsuri pentru incluziunea socială a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome elaborat la nivel judeţean de BJR, în baza Strategiei. Fiecare instituţie reprezentată în GLM va fi responsabilă pentru implementarea măsurilor din aria sa de activitate, cuprinse în planul judeţean de măsuri.
GLM adoptă raportul anual de progres referitor la implementarea planului judeţean de măsuri.
(ii)Birourile judeţene pentru romi (BJR) sunt structuri funcţionale organizate la nivel judeţean în cadrul instituţiilor prefectului. Din componenţa acestora fac parte maximum 3 experţi/funcţionari din aparatul de execuţie şi/sau conducere, unul dintre experţi aparţinând în mod obligatoriu minorităţii rome. (În cazul în care nu există post în organigramă, acesta se va crea special, după ce actualul act normativ va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.)
Membrii BJR desfăşoară activităţi în echipă, în mod planificat, întreprind periodic vizite de evaluare şi monitorizare a situaţiei comunităţilor de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome, obţin date şi informaţii de la nivel local pe care le centralizează la nivel judeţean.
BJR funcţionează în subordinea prefectului şi în coordonarea tehnică a ANR. Componenţa nominală a BJR se stabileşte prin ordin al prefectului.
Principalele activităţi ale BJR includ, însă nu se limitează la:
- elaborarea planului judeţean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, prin armonizarea principalelor nevoi identificate prin procesul de facilitare comunitară sau identificate de către autorităţile publice locale, cu măsurile prevăzute în Strategie;
- monitorizarea implementării măsurilor din aria de activitate a autorităţilor locale şi a serviciilor deconcentrate ale ministerelor de resort pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor din Strategie;
- sprijinirea implementării măsurilor stabilite în planurile judeţene prin acordarea de consultanţă reprezentanţilor serviciilor deconcentrate şi prin facilitarea accesului acestora în cadrul comunităţilor de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome;
- întocmirea rapoartelor anuale de progres referitoare la implementarea planului judeţean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome şi, după adoptarea acestora în GLM, înaintarea către prefect şi ANR;
(iii)Experţii locali pentru romi sunt angajaţi şi funcţionează la nivelul primăriilor. Ei se subordonează tehnic BJR şi administrativ primarului. Experţii locali aparţin minorităţii rome şi reprezintă principala interfaţă dintre autorităţile publice locale şi comunităţile de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome. Experţii locali pentru romi au un rol esenţial în procesul de facilitare comunitară şi organizează, la nivel local, Grupul de iniţiativă locală (GIL) şi Grupul de lucru local (GLL).
(iv)Grupul de iniţiativă locală (GIL) este format din reprezentanţi ai cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome.
Expertul local pentru romi propune componenţa GIL care va fi agreată de către Grupul de lucru local. Rolul GIL este de a identifica, în baza procesului de facilitare comunitară organizat de expertul local pentru romi, principalele nevoi şi priorităţi la nivelul comunităţii, conform direcţiilor de acţiune ale Strategiei şi de a face propuneri care vor fi discutate în cadrul GLL.
(v)Grupul de lucru local (GLL) este format din expertul local pentru romi, reprezentanţi ai instituţiilor publice locale, membri ai consiliului local (inclusiv consilieri aparţinând minorităţii rome), membri ai organizaţiilor neguvernamentale şi un delegat al comunităţii locale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome din cadrul GIL. GLL va fi înfiinţat prin hotărâre a consiliului local.
Grupul de lucru local (GLL) are ca atribuţii:
- Elaborarea planului local de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome prin armonizarea principalelor nevoi identificate prin procesul de facilitare comunitară în cadrul GIL sau identificate de către autorităţile publice locale, cu măsurile prevăzute în Strategie. Planul de acţiune va fi asumat de către consiliul local prin hotărâre.
- Fiecare membru al GLL va fi responsabil pentru implementarea măsurilor din aria sa de activitate, cuprinse în planul local de acţiune.
Introducerea planului local de acţiune privind incluziunea romilor în strategia de dezvoltare a localităţii.
Transmiterea planului local de acţiune către BJR în vederea introducerii în planul judeţean de măsuri.
Monitorizarea implementării măsurilor din planul de acţiune locală şi formularea de propuneri în vederea îmbunătăţirii acestora.
Întocmirea rapoartelor semestriale de monitorizare a progresului înregistrat în implementarea planului de acţiune locală şi transmiterea or către primar, BJR şi ANR.
SUBCAPITOLUL 3: Implicarea societăţii civile
În vederea asigurării implementării cu succes a Strategiei este esenţială implicarea activă a societăţii civile. Principalul cadru de consultare a societăţii civile este Consiliul Consultativ constituit în cadrul ANR, prin ordin al preşedintelui instituţiei. Cel puţin o treime din membrii Consiliului Consultativ sunt reprezentanţi ai societăţii civile, selectaţi pe baza unor criterii transparente şi reprezentative publicate pe site-ul instituţiei.
Acesta se întruneşte trimestrial şi va analiza stadiul şi modul de implementare a măsurilor prevăzute în Strategie şi va elabora propuneri de îmbunătăţire a activităţii. Aceste propuneri vor fi transmite, prin ANR, spre analiză Comitetului Interministerial de Evaluare şi Monitorizare.
Procesul de consultare a societăţii civile se constituie ca un principiu de bază şi în faza de revizuire a Strategiei.
SUBCAPITOLUL 4: Punctul naţional de contact
Urmărind dispoziţiile referitoare la punctele naţionale de contact (art. 3.8 şi 3.9) din cadrul Recomandării Consiliului UE cu privire la măsurile de incluziune efectivă a romilor în statele membre din 9-10 decembrie 2013, Punctul naţional de contact pentru romi este responsabil de coordonarea eforturilor naţionale de îmbunătăţire a situaţiei cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, de implicare în procesul de evaluare şi monitorizare a progreselor înregistrate sub umbrela Strategiei, de raportare a acestora către Comisia Europeană ş de formularea de propuneri de adaptare şi revizuire a Strategiei. Punctul naţional de contact participă la reuniunile organizate de Comisia Europeană şi alte instituţii europene pe tematica menţionată mai sus.
Punctul naţional de contact va urmări ca politicile şi măsurile propuse la nivel naţional să fie în linie cu recomandările la nivel european ş corelate cu Strategia Europa 2020, prin orientarea eforturilor de incluziune socială a romilor cu precădere către principalele patru domenii: educaţie, ocupare a forţei de muncă, sănătate şi locuire.
Punctul naţional de contact are următoarele atribuţii:
- a) participarea la elaborarea Strategiei şi la dezvoltarea planurilor de acţiune, la urmărirea îndeplinirii măsurilor planificate, actualizarea obiectivelor şi la evaluarea finală a rezultatelor Strategiei;
- b) participarea la coordonarea interinstituţională pentru implementarea Strategiei, împreună cu celelalte ministere şi organe ale administraţiei publice centrale şi locale implicate, precum şi la asigurarea coerenţei cu măsurile dispuse prin alte programe naţionale de reformă sau alte strategii naţionale; face parte din comitetul de selecţie al DLRC (Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii) şi din Grupul funcţional de lucru DLRC, constituit la nivelul Ministerului Fondurilor Europene;
- c) participarea, cu informarea şi consultarea MAE, la întâlnirile punctelor naţionale de contact din Europa, la atelierele de lucru şi la schimburile de experienţă, precum şi în alte formate care relevă de competenţa sa; prezentarea şi raportarea către Comisia Europeană a progreselor înregistrate în implementarea Strategiei, a revizuirilor şi a altor modificări.
CAPITOLUL 12: Mecanismul de monitorizare şi evaluare a strategiei
SUBCAPITOLUL 1: Structura
În vederea asigurării monitorizării şi evaluării Strategiei se constituie Comitetul Interministerial de Monitorizare şi Evaluare a Strategiei. Comitetul va fi constituit din reprezentanţi ai instituţiilor centrale cu atribuţii în implementarea Strategiei, la nivel de secretar de stat. Desemnarea acestora se face de către conducătorii instituţiilor respective în termen de o lună de la intrarea în vigoare a Strategiei. Comitetul va fi condus de către un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului sau al Cancelariei Primului-Ministru, la nivel de secretar de stat, desemnat prin ordin comun al secretarului general al Guvernului şi şefului Cancelariei Primului-Ministru.
Comitetul este sprijinit în activitatea sa de un secretariat tehnic, constituit din experţi din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi ai Cancelariei Primului-Ministru. Acesta va fi sprijinit în activitatea sa de doi experţi din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Romi, desemnaţi prin decizie a preşedintelui ANR, şi de Punctul naţional de contact pentru strategiile naţionale de incluziune a romilor, ce va fi desemnat prin memorandum aprobat de prim-ministru conform recomandărilor la nivelul UE. Secretariatul tehnic se înfiinţează prin ordin comun al secretarului general al Guvernului şi al şefului Cancelariei Primului-Ministru.
Fiecare autoritate reprezentată în Comitetul interministerial va desemna, prin ordin sau decizie a conducătorului autorităţii, o persoană responsabilă şi un supleant, la nivel de conducere care vor avea calitatea de punct de contact responsabil pentru monitorizarea şi evaluarea Strategiei la nivelul instituţiei respective precum şi în relaţia cu Secretariatul tehnic.
SUBCAPITOLUL 2: Funcţionarea sistemului de monitorizare şi evaluare a Strategiei
Sistemul de monitorizare şi evaluare va urmări următoarele aspecte intercorelate:
a)Analiza semestrială de către Comitetul Interministerial de Monitorizare şi Evaluare a stadiului implementării Planului de măsuri (anexa nr. 1) şi Indicatorilor stabiliţi (anexa nr. 2), în sensul atingerii rezultatelor urmărite prin implementarea prezentei strategii. În primul an de implementare a Strategiei Comitetul se va întruni trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea expresă a unui membru al acestuia, pentru a asigura verificarea funcţionării mecanismului de monitorizare şi evaluare în ansamblul său.
Analiza se va face pe baza unui raport integrat de monitorizare elaborat de către secretariatul tehnic pe baza rapoartelor de monitorizare şi evaluare transmise de către punctele de contact responsabile din cadrul instituţiile centrale şi ANR, care va prezenta şi rapoartele elaborate de BJR.
În vederea elaborării acestui raport integrat se organizează reuniuni periodice de lucru ale secretariatului tehnic cu punctele de contact responsabile.
ANR are responsabilitatea elaborării instrumentelor de lucru (model plan monitorizare, chestionar, formular vizită teren, soft colectare date, ghid de interviuri etc.), inclusiv prin contractarea de servicii de asistenţă tehnică. De asemenea, asistenţa tehnică va asigura şi formarea resurselor umane implicate în procesul de monitorizare şi va elabora sistemul de colectare, analizare şi raportare a datelor, ce va fi pus la dispoziţia ministerelor şi autorităţilor locale.
Indicatorii urmăriţi în procesul de monitorizare şi evaluare sunt subsumaţi fiecăreia dintre măsurile de intervenţie specificate în Strategie (anexa nr. 1). Aceşti indicatori specifici vor putea monitoriza progresul în atingerea rezultatelor vizate (anexa nr. 2).
b)Identificarea şi implementarea de soluţii/măsuri de remediere pentru atingerea rezultatelor propuse, atunci când datele arată progrese limitate în implementarea Strategiei.
Raportul integrat de evaluare elaborat de Secretariatul tehnic va conţine şi propuneri de soluţii/măsuri de remediere a deficienţelor constatate şi, în funcţie de evoluţii şi rezultatele înregistrate, propuneri de actualizare a planurilor de acţiune.
Comitetul Interministerial de Monitorizare şi Evaluare va analiza aceste propuneri şi va decide asupra soluţiilor/măsurilor de remediere sau îmbunătăţire a activităţii sectoriale pentru atingerea obiectivelor propuse, plecând de la indicatorii existenţi. Acestea vor fi transmise spre implementare instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu.
Comitetul poate decide totodată măsuri pentru asigurarea funcţionării sistemului de monitorizare şi evaluare a Strategiei, atunci când se constată disfuncţionalităţi (întârzieri de raportare, date insuficiente transmise etc.) şi poate dispune asupra necesităţii revizuirii Strategiei în raport cu disfuncţionalităţile constatate şi evoluţiile la nivel naţional şi european.
Comitetul va elabora un raport anual asupra stadiului implementării Strategiei care va fi transmis pentru informare Guvernului. Un rezumat al acestui raport va fi făcut public.
Acest raport va fi trimis Comisiei Europene prin intermediul Punctului naţional de contact.
c)Respectând principiul parteneriatului cu societatea civilă, în procesul de elaborare a raportului de monitorizare şi evaluare a Strategiei vor fi analizate şi recomandările rapoartelor independente iniţiate de societatea civilă.
Acestea vor fi prezentate în cadrul Comitetului Interministerial de Monitorizare şi Evaluare de către ANR, pe baza discuţiilor din cadrul Consiliului Consultativ.
Comitetul Interministerial de Monitorizare şi Evaluare poate organiza reuniuni cu reprezentanţii societăţii civile.
CAPITOLUL 13: Mecanismul de revizuire a strategiei
Strategia va fi revizuită, adaptată şi completată în funcţie de evoluţiile în plan naţional sau european.
Comitetul Interministerial de Monitorizare şi Evaluare poate decide revizuirea Strategiei funcţie de rezultatele procesului de evaluare şi monitorizare internă sau la propunerea Punctului naţional de contact, ca urmare a evoluţiilor în plan european sau a recomandărilor instituţiilor europene.
În 2016 Strategia va fi completată prin hotărâre a Guvernului cu sursele de finanţare pentru perioada 2017-2020. Planurile de măsuri din prezenta strategie vor fi actualizate după 3 ani.
Un principiu de bază în procesul de revizuire, adaptare sau completare rămâne consultarea societăţii civile, prin supunerea documentului procesului de dezbatere publică, conform legii.
***
Următoarele anexe fac parte integrantă din prezenta Strategie:
- anexa nr. 1 la Strategie - Planuri de măsuri sectoriale;
- anexa nr. 2 la Strategie - Tipuri de indicatori de performanţă pentru priorităţile Strategiei.
ANEXA nr. 1: Planuri de măsuri sectoriale
CAPITOLUL 1: ABREVIERI

ADR

Agenţiile pentru Dezvoltare Regională

AMPOR

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional

AMPNDR

Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

APL

Autorităţile Publice Locale

ARACIP

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

ARACIS

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior

BDCE

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

CCD

Casa Corpului Didactic

CJ

Consiliul Judeţean

CJRAE

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională

CL

Consiliul Local

CMBRAE

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

CMJ

Colegiul Medicilor de la nivel judeţean

CNAS

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

CNSPCI

Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial

CRED

Centrul Român pentru Educaţie şi Dezvoltare Durabilă

CRSE

Centrele de Resurse şi Sprijin în Educaţie

DGASPC

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

GELL

Grupul Educaţional Local de Lucru

INP

Institutul Naţional al Patrimoniului

INSP

Institutul Naţional de Sănătate Publică

ISJ

Inspectoratul Şcolar Judeţean

FNUAS

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

PMB

Primăria Municipiului Bucureşti

Programul ADŞ

Programul A doua şansă

Programul ŞDŞ

Programul Şcoală după şcoală

CAPITOLUL 2:
SUBCAPITOLUL 1: A. Educaţie
(1)Obiective:
1.Creşterea nivelului de incluziune educaţională a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, prin combaterea decalajelor sociale care cresc riscul de abandon şcolar, prin măsuri afirmative şi asigurarea accesului egal, gratuit şi universal al romilor la o educaţie de calitate, la toate nivelurile, în principal în sistemul public de învăţământ, pentru a sprijini creşterea economică şi dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere.
2.Promovarea unei educaţii de calitate pentru cetăţenii romi, prin:
- facilitarea accesului la programe suport (de exemplu, "Şcoală după şcoală") a copiilor romi cu resurse insuficiente (economice, familiale etc.), pentru a asigura un nivel ridicat educaţional;
- prevenirea şi eliminarea segregării pe criterii etnice din sistemul educaţional, precum şi prin combaterea altor discriminări pe baze etnice, de statut social, dizabilităţi sau alte criterii care afectează copiii şi tinerii proveniţi din grupuri dezavantajate, inclusiv romi;
- promovarea de programe pentru prezervarea şi cultivarea identităţii rome în sistemul şcolar şi universitar prin limbă, cultură, tradiţii, istorie etc.

Măsuri

Instituţii responsabile

Termen realizare

Interval evaluare

Buget

Rezultate

L - Lunar

T - Trimestrial

S - Semestrial

A - Anual

Costuri estimative până în 2016, calculate în funcţie de rezultatele vizate

Surse de finanţare

2016

2020

0

1

2

3

4

5

6

7

1. Dezvoltarea unui sistem de culegere şi monitorizare a datelor privind cuprinderea copiilor de vârstă preşcolară (3-6 ani) şi şcolară (7-16 ani) într-o formă de învăţământ. Sistemul va fi pilotat (până în 2016) în minimum 300 de circumscripţii şcolare unde ponderea elevilor romi este de minimum 15%.

Instituţie coordonatoare: MECS - (responsabili cu atribuţii legate de curriculum, evaluare, activităţi extraşcolare şi inspecţie şcolară). Alte instituţii implicate: MMFPSPV, ANR, inspectorate şcolare, CJRAE/CRED/CRSE DGASPC, unităţi de învăţământ, serviciul de evidenţă a populaţiei din primărie, ONG-uri cu experienţă în domeniu.

T/S/A

T/S/A

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

Buget MECS, bugete locale, alte resurse.

Sistem de culegere şi monitorizare date implementat în minim 300 de circumscripţii şcolare unde ponderea elevilor romi este de minimum 15%.

Sistem de culegere şi monitorizare date implementat în toate şcolile unde ponderea elevilor romi este de minimum 15%.

1.1. Culegerea şi actualizarea semestrială a datelor (de la nivel local, judeţean, regional şi central) privind participarea copiilor romi la educaţie pe niveluri de învăţământ.

Toţi partenerii, GELL, primării, unităţi de învăţământ, dispensare, asistenţii sociali/consilieri locali/mediatori şcolari şi mediatori sanitari.

T/S/A

T/S/A

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

Buget MECS, bugete locale, alte resurse.

  

1.2. Culegerea şi actualizarea anuală a datelor (de la nivel local, judeţean, regional şi central) privind nivelul de educaţie a romilor aflaţi în afara sistemului de învăţământ.

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

T/S/A

T/S/A

Buget MECS, bugete locale, alte resurse.

Buget MECS, bugete locale, alte resurse.

  

2. Extinderea, derularea, monitorizarea şi mediatizarea setului de programe de sprijin care vizează stimularea participării şcolare, reducerea absenteismului/a abandonului şcolar/a analfabetismului, în scopul obţinerii succesului şcolar în învăţământul preuniversitar şi terţiar.

Coordonator: MECS. Inspectorate şcolare (atribuţii legate de educaţia grupurilor dezavantajate, de reţeaua şcolară şi culegerea datelor din educaţie în sistem informatic), alte instituţii implicate: ANR, CJRAE, unităţi şcolare.

T/S/A

T/S/A

Nu necesită alocări defalcate pentru grupul-ţintă din partea MECS.

Buget MECS, bugete locale, bugete proiecte FSE la nivel central/judeţean, sponsorizări.

  

2.1. Extinderea, completarea, adaptarea şi revizuirea metodologiilor specifice de organizare a programelor educaţionale de sprijin, promovate de noua Lege a educaţiei naţionale, în scopul includerii cât mai multor cetăţeni români aparţinând minorităţii rome în cadrul acestora, precum şi continuarea programelor locale de sprijin social şi a celor care intră în responsabilitatea MECS: "A doua şansă" (ADŞ); Alfabetizare funcţională; "Şcoala de după şcoală" (ŞDŞ); Bani de liceu; Burse sociale; Burse de studiu; "Sprijin achiziţionare computer"; "Cornul şi laptele"; Decont transport de către autorităţi locale şi altele. Extinderea şi completarea programelor de sprijin social vor consta în:

    

Fonduri identificate la nivel local/central (inclusiv fonduri europene), buget MECS, bugete locale, sponsorizări.

  

2.1.1. Iniţierea unui program naţional prin colaborarea între nivelul central şi cel local al administraţiei publice în vederea acordării de transport gratuit la şcoală pentru minimum 10.000 de copii din categorii vulnerabile (inclusiv romi) din mediul rural care parcurg mai mult de 5 km de acasă la şcoală, din localităţi unde ponderea elevilor romi din şcoală este de minimum 15%.

   

TRANSPORT 40 RON/lună/calculat la 50 km dus-întors/zi/elev - (auto/micro/tren) - 9 luni/an.

Total anual per elev: 360 RON.

Total pentru rezultatele vizate (10.000 de copii): 3.600.000 RON.

Fonduri identificate la nivel local/central (inclusiv fonduri europene), buget MECS, bugete locale, bugete proiecte FSE la nivel central/judeţean, sponsorizări.

10.000 de copii din categorii vulnerabile (inclusiv romi) din mediul rural, din localităţi unde ponderea elevilor romi din şcoală este de minimum 15%, beneficiari de transport gratuit la şcoală.

Acordarea de transport gratuit tuturor copiilor din categorii vulnerabile (inclusiv copii romi).

2.1.2. Iniţierea unui program naţional, prin colaborarea între nivelul central şi cel local al administraţiei publice, în vederea furnizării de suport pentru 10.000 de copii din categorii vulnerabile (inclusiv romi) şi în risc de abandon şcolar, pentru îmbunătăţirea situaţiei socioeconomice în aspectele care le blochează incluziunea educaţională (hrană, haine, condiţii de locuire, stare de sănătate etc.). În identificarea beneficiarilor se va păstra, pe cât posibil, echilibrul de gen.

   

400 RON/lună per copil (hrană: 170 RON/lună, haine: 150 RON/lună, condiţii de locuire: 50 RON/lună, stare de sănătate: 30 RON/lună) - 9 luni/an.

Total anual per elev: 400*9 = 3.600 RON.

Total pentru rezultatele vizate (10.000 de copii): 36.000.000 RON.

Fonduri identificate la nivel local/central (inclusiv fonduri europene), buget MECS, bugete locale, bugete proiecte FSE la nivel central/judeţean, sponsorizări.

10.000 de copii din categorii vulnerabile (inclusiv romi) în risc de abandon şcolar beneficiari de suport pentru îmbunătăţirea situaţiei socioeconomice în aspectele care le blochează incluziunea educaţională (hrană, haine, condiţii de locuire, stare de sănătate etc.).

Furnizare suport pentru 30.000 de copii din categorii vulnerabile (inclusiv romi) în risc de abandon şcolar pentru îmbunătăţirea situaţiei socioeconomice în aspectele care le blochează incluziunea educaţională (hrană, haine, condiţii de locuire, stare de sănătate etc.).

2.1.3. Extinderea programului "Şcoală după şcoală" (ŞDŞ), prin includerea în rândul beneficiarilor a minimum 10.000 de copii romi de la nivel primar şi gimnazial din şcoli unde ponderea elevilor romi este peste 10%.

   

250 RON/lună: hrană+rechizite, plată cadru didactic:2 RON/elev/zi X 2 ore/zi X 20 zile/lună = 80 RON/lună.

Total cost lunar elev: 250 + 80 = 330 RON.

Total anual per elev (9 luni): 330*9 = 2.970 RON.

Total pentru rezultatele vizate (10.000 de copii): 29.700.000 RON.

Fonduri identificate la nivel local/central (inclusiv fonduri europene), buget MECS, bugete locale, bugete proiecte FSE la nivel central/judeţean, sponsorizări.

Includerea a minimum 10.000 de copii romi în programul "Şcoală după şcoală" (până în 2016).

Includerea a minimum 40.000 de copii romi în programul "Şcoală după şcoală".

2.1.4. Extinderea programului "A doua şansă" (ADŞ), prin includerea în rândul beneficiarilor a minimum 5.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome.

   

70 RON/lună: (50 RON - rechizite şi manuale; 20 RON/cadru didactic).

Total anual per elev (9 luni): 70*9 = 630 RON.

Total pentru rezultatele vizate (5.000 de beneficiari): 3.150.000 RON.

Fonduri identificate la nivel local/central (inclusiv fonduri europene), buget MECS, bugete locale, bugete proiecte FSE la nivel central/judeţean, sponsorizări.

5.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome beneficiari programe suport "A doua şansă" pentru îmbunătăţirea rezultatelor şcolare.

20.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome beneficiari programe suport "A doua şansă" pentru îmbunătăţirea rezultatelor şcolare

2.1.5. Iniţierea unui program naţional de sprijin acordat pentru 10.000 de copii din categorii vulnerabile (inclusiv romi) în risc de abandon şcolar, prin furnizare de suport familiilor acestora pentru creşterea şanselor de ocupare pe piaţa muncii (informare, mediere, formare), prin colaborarea între nivelul central şi cel local al administraţiei publice.

   

1.000 RON/lună per părinte.

Total anual per părinte beneficiari (6 luni): 1.000*6 = 6.000 RON

Total pentru rezultatele vizate (10.000 de beneficiari): 60.000.000 RON

Fonduri identificate la nivel local/central (inclusiv fonduri europene), buget MECS, bugete locale, bugete proiecte FSE la nivel central/judeţean, sponsorizări.

10.000 de părinţi ai unor copii din categorii vulnerabile (inclusiv romi) în risc de abandon şcolar, beneficiari de suport pentru creşterea şanselor de ocupare pe piaţa muncii (informare, mediere, formare).

50.000 de părinţi ai unor copii din categorii vulnerabile (inclusiv romi) în risc de abandon şcolar beneficiari suport pentru creşterea şanselor de ocupare pe piaţa muncii (informare, mediere, formare).

2.1.6. Iniţierea unui program naţional de suport acordat copiilor romi de vârstă antepreşcolară, preşcolară, primară şi gimnazială, care sunt în afara sistemului educaţional, pentru a se înscrie în structurile de educaţie antepreşcolară, preşcolară/şcolară şi a beneficia de educaţie (identificare, consiliere parentală, haine, hrană, scurtarea duratei necesare pentru a ajunge la cea mai apropiată grădiniţă/şcoală etc.), prin colaborarea între nivelul central şi cel local al administraţiei publice. Aportul mediatorilor şcolari (prin identificarea preşcolarilor/elevilor romi care nu frecventează grădiniţa, prin facilitarea furnizării de consiliere parentală, haine, hrană, transport gratuit etc.) va fi esenţială.

   

320 RON/lună, din care: hrană - 100 RON; rechizite 50 RON, haine - 150 RON; cadrul didactic - 20 RON.

Total anual per beneficiar (9 luni) 320*9 = 2.880 RON.

Total pentru rezultatele vizate (5.800 de preşcolari + 2.000 de şcolari): 22.464.000 RON

Fonduri identificate la nivel local/central (inclusiv fonduri europene), buget MECS, bugete locale, bugete proiecte FSE la nivel central/judeţean, sponsorizări.

5.800 de copii romi de vârstă antepreşcolară şi preşcolară care nu sunt înscrişi la grădiniţă vor primi până în anul 2016 suport pentru a se înscrie la grădiniţă şi a beneficia de educaţie antepreşcolară/preşcolară/şcolară 2.000 de copii romi cu vârstă aferentă nivelului primar sau gimnazial beneficiari de suport pentru a se înscrie şi a urma efectiv cursurile şcolare.

20.000 de copii romi de vârstă antepreşcolară şi preşcolară care nu sunt înscrişi la grădiniţă vor primi suport pentru a se înscrie la grădiniţă şi a beneficia de educaţie preşcolară Toţi copiii romi cu vârstă aferentă nivelului primar şi gimnazial beneficiari de suport pentru a se înscrie şi a urma efectiv cursurile şcolare.

2.1.7. Iniţierea unui program naţional pentru reabilitarea şcolilor în care învaţă elevi romi, în pondere de minimum 15%, în care nu s-a intervenit prin alte programe similare de reabilitare şcolară, prin colaborarea între nivelul central şi cel local al administraţiei publice

   

500.000 RON/per şcoală.

Total pentru rezultatele vizate (200 de şcoli): 100.000.000 RON

Fonduri identificate la nivel local/central (inclusiv fonduri europene), buget MECS, bugete locale, sponsorizări

200 de şcoli în care învaţă elevi romi, în pondere de minimum 15%, reabilitate şcolar

Toate şcolile în care învaţă elevi romi cu pondere de minimum 15%, în care nu s-a intervenit prin alte programe similare de reabilitare şcolară

2.2. Promovarea şi derularea unor programe de educaţie parentală la nivel local, precum şi a activităţilor/proiectelor care vizează cooperarea şcoală-familie, şcoală-comunitate: Şcoala mamelor, Şcoala părinţilor etc.

   

Nu necesită cheltuieli suplimentare din partea MECS.

FSE, bugetele de la unităţi şcolare/primării/inspectorate şcolare/CJRAE-CMBRAE, autorităţile publice locale/ale municipiului Bucureşti.

  

2.3. Continuarea programului "Grădiniţa de vară" (în formele "Toţi la grădiniţă - Fiecare în grupa lui"/"Toţi la grădiniţă - Toţi la clasa pregătitoare/Toţi în clasa I") şi a altor iniţiative comunitare alternative asemănătoare, în zonele în care instituţiile şcolare locale depistează cel puţin 7-10 copii romi care nu au frecventat învăţământul preşcolar

   

420 RON/lună per beneficiari: 250 RON hrană + hăinuţe; 150 RON rechizite; 20 RON cadru didactic Pentru o medie de 20 de beneficiari, cuprinşi în grădiniţă, costul pentru organizarea unei grădiniţe estivale este de 420 x 20=8.400

Total anual (3 luni): 25.200 RON

Total pentru rezultatele vizate: 100 de grădiniţe x 25.200 = 2.520.000 RON

FSE, bugetele de la unităţi şcolare/primării/inspectorate şcolare/CJRAE-CMBRAE, autorităţile publice locale/ale municipiului Bucureşti

100 de grădiniţe estivale organizate pe plan local

300 de grădiniţe estivale organizate pe plan local

2.4. Extinderea reţelei de grădiniţe/clase cu predare în limba maternă romani, inclusiv prin abordări bilingve în predare, în perioada de debut (romani - română; romani - maghiară etc.), respectiv a orelor de limbă, istorie, tradiţii şi educaţie muzicală în limba romani, în comunităţile unde există cel puţin 7-10 solicitări de acest tip. Editarea manualelor şcolare necesare pentru învăţământul în limba romani/a disciplinelor predate în această limbă

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

 

20 de grădiniţe în limba maternă romani nou-înfiinţate

80 de grădiniţe în limba maternă romani nou-înfiinţate

2.5. Organizarea de către MECS, împreună cu structurile şcolare locale şi judeţene, a unor concursuri şi olimpiade şcolare naţionale şi internaţionale, pentru promovarea limbii, literaturii şi a creaţiei literare, a istoriei şi culturii romilor, a diversităţii, alterităţii, interculturalităţii, a nondiscriminării şi nonsegregării

    

Fonduri identificate la nivel local/central (inclusiv fonduri europene), buget MECS, bugete locale, sponsorizări

  

2.6. Particularizarea programului ADŞ, pentru persoanele care necesită alfabetizare

   

70 RON/lună: (50 RON rechizite şi manuale; 20 RON cadru didactic).

Total anual per elev (9 luni): 70 x 9=630 RON.

Total anual pentru grupul-ţintă vizat (5.000 de beneficiari): 3.150.000 RON

Fonduri identificate la nivel local/central (inclusiv fonduri europene), buget MECS, bugete locale, bugete proiecte FSE la nivel central/judeţean, sponsorizări

5.000 de persoane alfabetizate

15.000 de persoane alfabetizate până în 2020

3. Armonizarea şi completarea sistemului de asigurare a calităţii, cu accent pe managementul educaţiei incluzive (adaptată la specificul rom)

MECS - instituţie coordonatoare (responsabili cu atribuţii legate de educaţia grupurilor dezavantajate şi realizarea progresului şcolar real, precum şi experţi ai ARACIP), inspectorate şcolare, unităţi de învăţământ, CJRAE/CMBRAE, CRED/CRSE, ANR, ONG-uri cu experienţă în domeniu

T/S/A

T/S/A

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

Bugete MECS, ISJ-uri şi CCD-uri, bugete proiecte FSE la nivel judeţean

  

3.1. Adaptarea şi completarea setului de standarde ale ARACIP privind calitatea în învăţământul cu număr semnificativ de elevi romi. Revizuirea metodologiilor privind criteriile de evaluare a cadrelor didactice, a directorilor şi a unităţilor de învăţământ, în sensul creşterii ponderii componentei de educaţie incluzivă şi a celei ce priveşte lucrul cu grupurile cu specific cultural diferit, cele provenite din medii dezavantajate, inclusiv rome, aplicarea metodelor activ-participative

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

   

3.2. Revizuirea metodologiilor de inspecţie şcolară din perspectiva includerii componentei de educaţie remedială şi de progres şcolar real, a educaţiei multi şi interculturale, a educaţiei incluzive, precum şi monitorizarea măsurilor de promovare a educaţiei incluzive prin inspecţie şcolară şi prin comisiile de asigurare a calităţii

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

   

3.3. Analizarea şi actualizarea metodologiei de formare continuă, în sensul valorizării modulelor referitoare la educaţie incluzivă, cu accent pe cunoaşterea valorilor fundamentale rome, a setului de cutume rome ce pot genera, prin necunoaşterea lor de către cadrele didactice, efecte negative în defavoarea elevilor romi. Implicarea CCD-urilor în susţinerea nondiscriminării, a egalităţii de şanse, a multiculturalităţii, interculturalităţii şi a educaţiei incluzive, prin organizarea de cursuri în domeniul romanipenului educaţional (ansamblul de cutume şi valori fundamentale ale romilor), a cursurilor privind diversitatea sub toate aspectele ei etc., la nivel judeţean, local/unitate de învăţământ cu elevi romi (minimum 15%), precum şi din perspectiva utilizării setului de măsuri ce privesc educaţia incluzivă, atitudinile şi valorile nondiscriminatorii, nonsegregaţioniste, ale alterităţii şi interculturalităţii ş.a.

   

MECS şi ISJ-urile/CCD-urile vor prevede alocaţiile bugetare anuale necesare în vederea organizării şi derulării de cursuri de formare în domeniul romanipenului educaţional (istoria tragică a romilor, cutume rome, comunicare specifică în spaţiul şcolar şi comunitar cu romi, istoricul învăţământului rom şi dezideratele acestuia)

 

200 de cadre didactice care activează în şcoli unde ponderea copiilor romi este peste 15% formate în tematica specifică privind respectarea principiilor şcolii incluzive, a cunoaşterii şi aplicării elementelor de istorie şi cultură romă.

 

3.4. Pregătirea persoanelor - resursă, ca formatori MECS în profil romanipen educaţional, pentru necesităţile fiecărui ISJ/ISMB/CCD, în vederea asigurării modulelor de formare privind specificul rom (de istorie, cutume, tradiţii, cultură şi limbă romani).

   

Buget MECS, la nivel naţional Anual, 450 de formatori judeţeni în profilul romanipenului educaţional X 2 zile stagiu/pers. X 150 RON/zi/pers = 135.000 RON (cazare şi masă) + 58.500 transport = 293.500 RON/an.

Buget total pentru doi ani: 2 x 293.500 = 587.000 RON.

Bugete locale, bugetele ISJ, CCD, CJRAE-CMBRAE CJ/, bugete din proiecte FSE sau din alte surse de finanţare pentru organizarea anuală de cursuri similare MECS în fiecare judeţ, cu participarea a câte 450 de cadre didactice/judeţ din unităţile şcolare cu minimum 15% copii şi elevi romi

  

3.5. Aplicarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1529/18.07.2007 privind dezvoltarea problematicii diversităţii în curriculumul naţional, prin introducerea de prevederi concrete în noile programe şcolare de studiu (curricula) menite să inducă autorilor şi editurilor introducerea obligatorie a elementelor de diversitate (istorică, etnică, lingvistică, culturală, de gen, fizică, religioasă etc.) în toate manualele şcolare, indiferent de disciplina sau nivelul de studiu

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

   

4. Continuarea măsurilor de prevenire a segregării copiilor şi elevilor romi şi a celor de eliminare a eventualelor segregări produse în sistemul educaţional

MECS - instituţie coordonatoare (responsabili cu atribuţii legate de educaţia grupurilor dezavantajate, reţea şcolară şi mişcarea personalului didactic), ANR, ARACIP, inspectorate şcolare, CJRAE-CMBRAE, unităţile şcolare, CJ/CL, ONG-uri cu experienţă în domeniu

T/S/A

T/S/A

 

Bugete MECS, ISJ, CJ/CL, bugete proiecte FSE sau alte surse de finanţare.

  

4.1. Revizuirea de către MECS a Legii nr. 1/2011 şi a Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.540/19.07.2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi, a altor documente conexe, în scopul evitării situaţiilor de segregare şi a includerii unor prevederi menite să prevină, să interzică, să remedieze şi să elimine astfel de fenomene în sistemul de educaţie Modificare Ordin nr. 1.540 din 19 iulie 2007, cu completări, privind acţiuni şi măsuri obligatorii în cazurile de segregare etnică constatate

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

   

4.2. Elaborarea planurilor de prevenire a segregărilor la nivel judeţean, monitorizarea de către toţi inspectorii din structura fiecărui inspectorat şcolar, cu prilejul deplasării acestora în unităţile de învăţământ, în intervalul februarie-septembrie al fiecărui an, a modului de constituire a grupelor de grădiniţă şi a claselor de început (clasa pregătitoare/clasa I, clasa a V-a) La nivelul inspectoratelor şcolare se impune analizarea planurilor judeţene şi locale de prevenire a segregărilor şi, în situaţiile excepţionale, nedorite, de producere a unor segregări, vor fi întocmite planuri punctuale de desegregare cu aplicare imediată. În toate aceste situaţii, contribuţia permanentă a mediatorului şcolar este necesară.

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

 

Toate judeţele vor avea elaborate planuri de prevenire a segregării şcolare pe criteriu etnic în baza monitorizării, la iniţiativa şi prin aportul direct al mediatorilor şcolari. Mediatorii şcolari vor fi cooptaţi de către unităţile de învăţământ în toate activităţile de prevenire continuă a segregării, inclusiv colectarea datelor pentru identificarea segregării şi transmiterea către inspectoratele şcolare şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Angajarea de mediatori şcolari în cadrul unităţilor şcolare unde există temerea manifestării fenomenului de segregare şcolară

În toate şcolile segregarea şcolară este prevenită şi eliminată.

5. Restructurarea formării universitare iniţiale a cadrelor didactice, ţinând cont de respectarea principiilor şcolii incluzive, a cunoaşterii şi aplicării elementelor de istorie şi cultură romă, dobândite în formarea iniţială a acestora, în cadrul modulului psihopedagogic

MECS - instituţie coordonatoare (responsabili cu atribuţii legate de formarea iniţială, învăţământ universitar pedagogic şi incluziune şcolară/socială), inspectorate şcolare, CCD-uri, ARACIS, ARACIP, Conferinţa Rectorilor, rectoratele institutelor de învăţământ superior, unităţile de învăţământ, ONG-uri cu experienţă în domeniu

T/S/A

T/S/A

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS

Bugete MECS, CCD-uri, universităţi, bugete FSE

În tot sistemul universitar au fost introduse module/cursuri universitare pentru promovarea diversităţii, a dezideratelor şcolii incluzive şi ale romanipenului educaţional.

 

6. Extinderea promovării şi cultivării limbii, istoriei şi tradiţiilor rome în sistemul educaţional preuniversitar şi universitar

MECS - instituţie coordonatoare (responsabili cu atribuţii legate de educaţia grupurilor dezavantajate, educaţie incluzivă), ANR, inspectorate şcolare, Casele Corpului Didactic, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, ONG-uri cu experienţă în domeniu

T/S/A

T/S/A

    

6.1. Dotarea bibliotecilor din CCD-uri şi unităţi şcolare (cu minimum 15% elevi romi) cu materiale din domeniul limbii, istoriei şi culturii rome, inclusiv organizarea de secţiuni virtuale ale bibliotecilor cu lucrări în format pdf

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

Bugete MECS, ISJ, CCD, bugete proiecte FSE la nivel judeţean, sponsorizări

300 de şcoli dotate cu materiale din domeniul limbii, istoriei şi culturii rome, inclusiv organizarea de secţiuni virtuale ale bibliotecilor cu lucrări în format pdf

 

6.2. Înfiinţarea unui liceu/a unor licee cu predarea în limba romani (clasele I-XII), cu clase paralele la clasele a IX-a - a XII-a cu predare bilingvă romani - română şi cu clase paralele de mediatori şcolari, muzică, teatru şi dans, meserii tradiţionale adaptate contextului modern

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

 

Minimum un liceu cu predarea în limba romani (clasele I-XII) înfiinţat până în 2016.

Minimum 3 licee cu predare în limba romani (clasele I-XII) înfiinţate până în 2020.

6.3. Înfiinţarea, la universităţile cu tradiţie, a unor departamente/secţii de limbă şi cultură romani

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

 

3

5

7. Continuarea măsurilor afirmative de formare şi de încadrare a resursei umane rome în sistemul educaţional, care să aibă acces şi suport continuu, direct şi eficient în comunităţile rome, care să cunoască nevoile şi soluţiile reale

MECS - instituţie coordonatoare (responsabili cu atribuţii legate de educaţia grupurilor dezavantajate şi mişcarea personalului didactic). Inspectorate şcolare, unităţi de învăţământ preuniversitar şi universităţi. Alte organizaţii implicate direct: ANR, UNICEF.

T/S/A

T/S/A

ISJ-MECS.

   

7.1. Asigurarea, la nivelul fiecărui ISJ, a câte unui post cu normă întreagă de inspector şcolar pentru problemele educaţionale ale romilor şi predarea în limba sau a limbii romani. Continuarea formării inspectorilor şcolari pentru problemele educaţionale ale romilor, a metodiştilor pentru limba, istoria şi cultura romă. Şcolarizarea romilor şi a mediatorilor şcolari

   

MECS va asigura 42 de posturi cu normă întreagă pentru funcţia de inspector şcolar pentru problemele educaţionale ale romilor şi pentru predarea în limba sau a limbii romani, a istoriei şi culturii rome, conform art. 95 alin. (5) din Legea nr. 1/2011: "În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveniţi din medii socioeconomice dezavantajate".

Bugete parteneri, fonduri extrabugetare, sponsorizări, buget MECS, ISJ, CCD

  

7.2. Continuarea formării mediatorilor şcolari din fondurile MECS, pregătirea periodică de mediatori şcolari prin cursuri organizate de MECS, împreună cu alte instituţii guvernamentale, neguvernamentale şi interguvernamentale, cu finanţări identificate şi atrase împreună

   

Anual, formarea a câte 3 potenţiali mediatori şcolari romi/judeţ X 42 judeţe = 126 X 10 zile/stagiu X 300 RON/zi/pers. = 252.000 RON + 25.200 transport = 277.200 RON/an

Total pentru rezultatele vizate: 277.200 RON x 2 ani = 554.400 RON.

Buget MECS

252 de mediatori şcolari nou-formaţi

 

7.3. Încadrarea de mediatori şcolari în toate cele 1.680 de unităţi de învăţământ în care numărul de copii şi elevi romi este de minimum 15% (procentul se revalidează de unităţile şcolare împreună cu organizaţiile rome, cu reprezentanţii romi, cu structurile rome locale şi judeţene). Mediatorii şcolari vor fi cooptaţi de către unităţile de învăţământ în toate activităţile de prevenire continuă a segregării. Angajarea celor 1.680 de mediatori şcolari se face conform art. 250 din Legea nr. 1/2011 şi OMECT nr. 1.539/19.07.2007.

   

1.000 RON/lună per mediator x 24 luni = 24.000 RON per an.

Total pentru rezultatele vizate: 500 x 24.000= 14.400.000 RON.

Unităţi de învăţământ

Încadrarea şi angajarea a minimum 600 de mediatori şcolari în unităţile de învăţământ care necesită mediere şcolară

Încadrarea şi angajarea de mediatori şcolari în toate cele 1.680 de unităţi de învăţământ în care numărul de copii şi elevi romi este de minimum 15%.

7.4. Continuarea cursurilor de iniţiere/perfecţionare a cunoştinţelor de limba romani destinate cadrelor didactice rome sau nerome, calificate şi necalificate, care vor preda/predau limba sau în limba romani la grădiniţe şi în şcoli

  

î

Formarea anuală a câte 3 potenţiali educatori, învăţători, profesori de limba romani/judeţ x 42 judeţe = 126 x 20 zile/stagiu x 300 RON/zi/pers. = 504.000 RON + 25.200 transport = 529.200 RON/an.

Total pentru rezultatele vizate: 529.200 RON x 2 ani = 1.058.400 RON.

Buget MECS

252 de persoane formate ca potenţiali educatori, învăţători, profesori de limba romani

 

7.5. Creşterea cu 200 (până în 2016, faţă de numărul din 2014) a numărului de tineri romi admişi pe locuri distincte destinate candidaţilor romi la admiterea acestora în învăţământul profesional/superior. Completarea legislaţiei privind accederea la locuri distincte a candidaţilor romi, astfel încât acei candidaţi care obţin note de admitere superioare ultimei medii de admitere pe locuri normale bugetate să intre pe aceste locuri, iar locurile distincte să fie ocupate de candidaţi romi cu note de admitere mai mici decât ultima medie pentru locurile normale bugetate. În plus, candidaţii romi care au ocupat în urma admiterii locuri bugetate să îşi păstreze locul bugetat până la terminarea facultăţii - cu condiţia să promoveze toate examenele anuale.

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

 

800 de tineri romi înscrişi la facultate pe locuri distincte destinate candidaţilor romi (faţă de 600 în 2013).

1.000 de tineri romi înscrişi la facultate pe locuri distincte destinate candidaţilor romi (faţă de 600 în 2013).

8. Monitorizarea activităţii ISJ-urilor şi a grupurilor/comitetelor locale de sprijin pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate

MECS - instituţie coordonatoare (responsabili cu atribuţii legate de educaţia grupurilor dezavantajate şi inspecţie şcolară), inspectorate şcolare, unităţi de învăţământ preuniversitar, CJ/CL, ANR, instituţii centrale şi locale, ONG-uri cu experienţă în domeniu

T/S/A

T/S/A

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

Buget MECS, bugete proiecte FSE sau alte surse de finanţare

  

8.1. Elaborarea setului de proceduri standard, în profil educaţional, cu privire la colaborarea eficientă interinstituţională la nivel judeţean/local, ca parte a sistemului de monitorizare

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

   

9. Participarea comunităţii locale la activităţi şi programe de îmbunătăţire a accesului nediscriminatoriu al copiilor din grupuri dezavantajate, aparţinând minorităţii rome, la învăţământ obligatoriu, în învăţământul de stat

MECS - coordonator (responsabili cu atribuţii legate de educaţia grupurilor dezavantajate şi inspecţie şcolară), inspectorate şcolare, unităţi de învăţământ, CJRAE/CRED/CRSE şi MMFPSPV, ANR, CJ/CL, DGASPC, ONG-uri cu experienţă în domeniu, mass-media

T/S/A

T/S/A

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

Buget MECS, bugete locale, bugete proiecte FSE sau alte surse de finanţare

  

9.1. În metodologia de constituire a consiliilor de administraţie ale şcolilor se vor introduce prevederi care să asigure reprezentarea proporţională şi participarea relevantă a părinţilor romi în procesul de luare a deciziilor în consiliile de administraţie.

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

   

9.2. Constituirea, la nivel judeţean şi local, a unor grupuri educaţionale de lucru pentru sprijinirea accesului la educaţie pentru grupurile dezavantajate, inclusiv romi

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

   

9.3. Cuprinderea propunerilor acestor grupuri/comitete de sprijin în strategiile judeţene privind îmbunătăţirea accesului la educaţie

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

   

9.4. Includerea de informaţii privind participarea şi performanţele şcolare ale elevilor romi în rapoartele şi documentele strategice ale ISJ-urilor, precum şi publicarea şi distribuirea de publicaţii, studii, care evidenţiază exemple de succes în ceea ce priveşte participarea la educaţie a romilor

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

   

10. Informare/Diseminare referitoare la segregare/desegregare, acces nediscriminatoriu la educaţie, prevenirea absenteismului şi a abandonului şcolar, egalitatea de şanse, eliminarea abuzării şi a neglijării copilului aflat în dificultate

MECS - instituţie coordonatoare (responsabili cu atribuţii legate de educaţia grupurilor dezavantajate, politici publice şi relaţia cu partenerii sociali), inspectorate şcolare, ANR, instituţii centrale (implicate în soluţionarea problematicii grupurilor dezavantajate), CJ/CL, ONG-uri cu experienţă în domeniu, mass-media

T/S/A

T/S/A

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

Bugete MECS, ISJ, CJ, bugete proiecte FSE sau alte surse de finanţare

  

10.1. Continuarea editării şi postării pe site-ul MECS a buletinului informativ electronic privind educaţia copiilor romi

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

   

10.2. Conceperea şi derularea unor campanii de prevenire a discriminării şi de promovare a diversităţii şi a principiilor de incluziune în sistemul educaţional

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

   

10.3. Introducerea, la nivelul şcolilor, a unor programe de iniţiere/formare a cadrelor didactice nerome, a părinţilor şi a elevilor care nu aparţin minorităţii rome, în spiritul respectului pentru diversitate, interculturalitate, multiculturalism, prevenirea şi combaterea discriminării, cunoaşterea culturii, a cutumelor şi a mentalităţilor rome

   

Nu necesită alocări suplimentare din partea MECS.

   
SUBCAPITOLUL 2: B. Ocuparea forţei de muncă
Obiectiv general:
Accesarea măsurilor active în vederea creşterii şanselor de ocupare a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome.
Obiective specifice, pentru obiectivul asumat, "Ocuparea forţei de muncă", conform atribuţiilor conferite de lege, în vederea implementării Strategiei Guvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor:
- creşterea numărului persoanelor aparţinând minorităţii rome, active pe piaţa muncii
- creşterea numărului femeilor rome, active pe piaţa muncii.

Măsuri

Instituţii responsabile

Termen realizare

Interval evaluare

Buget

Rezultate

L - Lunar

T - Trimestrial

S - Semestrial

A - Anual

Costuri estimative până în 2016, calculate în funcţie de rezultatele vizate

Surse de finanţare

2016

2020

0

1

2

3

4

5

6

7

Măsurile implementate, în conformitate cu Legea nr. 76/2002, în vederea integrării pe piaţa muncii a categoriilor vulnerabile, inclusiv romi, sunt cuprinse în programele de formare profesională şi de ocupare a forţei de muncă şi cuprind:

ANOFM

P

L

În ceea ce priveşte finanţarea măsurilor active pentru cetăţenii români aparţinând minorităţii rome, ANOFM nu are o alocare bugetară doar pentru romi, ci pentru toţi beneficiarii, asigurând astfel accesul nediscriminatoriu la măsurile active al tuturor persoanelor interesate.

Bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj; FSE

70.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome care au accesat măsurile active

Cel puţin 75.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome care au accesat măsurile active/4.500 de persoane ocupate în urma accesării măsurilor active 1. Numărul cetăţenilor romi care au accesat măsurile active

1. Servicii gratuite de informare şi consiliere profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă

ANOFM

A

L

Costurile cu această măsură activă sunt în regie

Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri europene

5.000 de cetăţeni romi informaţi şi consiliaţi

Cel puţin 7.500 de cetăţeni romi informaţi şi consiliaţi

2. Servicii gratuite de mediere privind locurile de muncă vacante sau nou-create

ANOFM

A

L

Costurile cu această măsură activă sunt în regie

Bugetul asigurărilor pentru şomaj; Fonduri europene

Cel puţin 5.000 de persoane mediate, din care cel puţin 2.000 de persoane încadrate ca urmare a medierii

Cel puţin 7.500 de persoane mediate, din care cel puţin 4.000 de persoane încadrate ca urmare a medierii

3. Stimularea mobilităţii forţei de muncă prin acordarea de prime de încadrare sau instalare, după caz

ANOFM

A

L

10 pers. x 2 x 500 RON = 10.000 RON 10 pers. x 7 x 500 RON = 35.000 RON

Bugetul asigurărilor pentru şomaj; Fonduri europene

60 de persoane cărora li s-a aplicat această măsură

Cel puţin 100 de persoane cărora li s-a aplicat această măsură

4. Organizarea de cursuri de formare profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă

ANOFM

A

L

1.000 de persoane/an x 1.000 RON = 1.000.000 RON

Bugetul asigurărilor pentru şomaj; Fonduri europene

1.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome formaţi în meserii sau calificări cerute pe piaţa muncii

1.500 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome formaţi în meserii sau calificări cerute pe piaţa muncii

5. Evaluarea de competenţe adresată cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome

ANOFM

A

L

100 de persoane/an x 1.500 RON = 150.000 RON

Bugetul asigurărilor pentru şomaj; Fonduri europene

100 de cetăţeni romi/an evaluaţi şi certificaţi în competenţe dobândite nonformal

150 de cetăţeni romi/an evaluaţi şi certificaţi în competenţe dobândite nonformal

6. Acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aparţinând unor categorii dezavantajate sau cu acces mai greu pe piaţa muncii

ANOFM

A

L

100 persoane x 500 RON (indicatorul social) x 9 luni = 450.000 RON

Bugetul asigurărilor pentru şomaj; Fonduri europene

100 de persoane cărora li s-a aplicat această măsură

150 de persoane cărora li s-a aplicat această măsură

7. Acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea de servicii specifice, inclusiv prin acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie care încadrează persoane din această categorie

ANOFM

A

L

50 de tineri romi nou-încadraţi/an x 2 x 500 x 12 luni = 600.000 RON

Bugetul asigurărilor pentru şomaj; Fonduri europene

50 de persoane cărora li s-a aplicat această măsură

100 de persoane cărora li s-a aplicat această măsură

SUBCAPITOLUL 3: C. Sănătate
(1)Obiectiv general: Îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome prin creşterea accesului la servicii de sănătate preventive şi curative şi prin promovarea unui stil de viaţă sănătos.
(2)Obiective specifice:
1.Îmbunătăţirea accesului cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome la servicii de sănătate de bază, preventive şi curative, integrate şi de calitate
2.Reducerea riscurilor şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate modelelor de mortalitate şi morbiditate prevalente în rândul populaţiei rome
3.Creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice locale în procesul de identificare a nevoilor de sănătate, dezvoltare şi implementare a programelor/intervenţiilor de sănătate adresate comunităţilor de romi, monitorizarea şi evaluarea acestora
4.Prevenirea discriminării cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome care accesează serviciile de sănătate

Măsuri

Instituţii responsabile

Termen realizare

Interval evaluare

Buget

Rezultate

a. Instituţii responsabile

b. Instituţii implicate în implementare

L - Lunar

T - Trimestrial

S - Semestrial

A - Anual

Costuri estimative până în 2016, calculate în funcţie de rezultatele vizate

Surse de finanţare

2016

2020

0

1

2

3

4

5

6

7

1. Îmbunătăţirea accesului cetăţenilor aparţinând minorităţii rome la servicii de sănătate de bază, preventive şi curative, integrate şi de calitate

Direcţia de acţiune 1.1: Dezvoltarea reţelei de servicii de sănătate de bază şi promovarea asigurării de servicii integrate în domeniile protecţiei sociale, educaţiei şi sănătăţii la nivel comunitar

1.1. Îmbunătăţirea cadrului normativ de funcţionare a asistenţei comunitare în sănătate

a. MS, INSP

2015, continuu

S/A

Nu necesită alocare suplimentară din partea MS.

Buget naţional

Cadrul normativ funcţional pentru servicii de bază

Cadrul normativ funcţional pentru servicii specializate

1.2. Asigurarea suportului metodologic de către autorităţile centrale şi regionale

a. standarde şi proceduri privind serviciile comunitare integrate

b. evaluarea periodică a funcţionării sistemului de servicii integrate

a. MS, INSP

b. MMFPSPV/MECS MDRAP/ANR/instituţii publice de specialitate/CJ/APL/ONG

2016 - continuu 2020

S/A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional şi local Fonduri Europene, UNICEF

- Grup de lucru permanent interministerial cu participarea societăţii civile

- Standarde şi proceduri de lucru definite

- Plan de monitori-zare şi evaluare

- Compleanţa la standardele metodologice a serviciilor de asistenţă medicală comunitară

- 3 rapoarte anuale de evaluare a asistenţei comunitare integrate (2016, 2018, 2020)

1.3. Înfiinţarea/Extinderea la nivel naţional a reţelei de centre comunitare care furnizează servicii de bază integrate

a. MS/INSP//MFPSPV/MEN/MDRAP

b. CJ/APL, instituţii publice de specialitate, ONG

2020

A

45.000.000 RON estimare buget naţional şi din proiecte cu finanţare europeană, elveţian şi norvegian

Buget naţional

Mecanism Financiar Elveţian

Mecanism Financiar Norvegian RO 19

Fonduri europene

Centre comunitare care furnizează servicii medico-sociale de bază integrate

Centre comunitare care furnizează servicii medico-sociale de bază integrate

1.4. Dezvoltarea capacităţi instituţionale a furnizorilor de servicii de sănătate la nivel comunitar:

a. instruire şi formare

b. elaborarea de instrumente de lucru în sistem integrat, ghiduri şi protocoale de practică

a. MS, INSP

b. MMFPSPV/MDRAP/ANR/instituţii publice de specialitate/CJ/APL/ONG

2016 - continuu 2020

S/A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional

Mecanism Financiar Elveţian

Mecanism Financiar Norvegian RO 19

UNICEF

Fonduri europene

Furnizori de servicii comunitare de bază, instruiţi şi/sau formaţi conform ghidurilor şi procedurilor definite - Instrumente de lucru în sistem integrat, ghiduri şi protocoale de practică definite

Furnizori de servicii comunitare de bază, instruiţi şi/sau formaţi conform ghidurilor şi procedurilor definite - Instrumente de lucru în sistem integrat, ghiduri şi protocoale de practică definite

1.5. Angajarea cu prioritate în comunităţile de romi rurale a asistentului medical comunitar rom şi a mediatorului sanitar

a. MS, INSP MDRAP/CJ/APL/instituţii publice de specialitate

2016 - continuu

2020

A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional şi local, Mecanism Financiar Norvegian RO 19

Fonduri europene

Creşterea numărului de asistenţi medicali romi angajaţi şi/sau mediatori sanitari

Creşterea numărului de asistenţi medicali romi angajaţi şi/sau mediatori sanitari

1.6. Susţinerea programelor de burse pentru tinerii romi, care să faciliteze accesul acestora la cursuri postliceale şi universitare din domeniul serviciilor de sănătate

a. MS/MEN

b. universităţi, alte instituţii de învăţământ

2020

A

Nu necesită alocare financiară din partea MS.

Buget naţional

Fonduri europene

Programe de burse pentru tinerii romi care să faciliteze accesul la cursuri în domeniul sanitar

Programe de burse pentru tinerii romi care să faciliteze accesul la cursuri în domeniul sanitar

1.7. Sprijinirea în condiţiile legislaţiei în vigoare a absolvenţilor romi cu studii în domeniul medical în vederea angajării acestora pe piaţa muncii (inclusiv în comunităţile de romi)

a. MS/MMFPS

2020

A

Nu necesită alocare financiară din partea MS.

 

Creşterea numărului de angajaţi romi cu studii în domeniul medical, inclusiv în comunităţile de romi

Creşterea numărului de angajaţi romi cu studii în domeniul medical, inclusiv în comunităţile de romi

Direcţia de acţiune 1.2: Creşterea ponderii populaţiei rome care are acces la servicii de sănătate de bază

1.2.1. Consilierea populaţiei rome asupra dreptului la pachetul minimal de servicii de sănătate pentru persoanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate

a. MS, INSP

b. instituţii publice de specialitate/furnizori servicii comunitare/ONG

2020

S/A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional şi local

Fonduri europene

Creşterea numărului de persoane rome informate (pe tipuri de comunităţi/grupuri)

Creşterea numărului de persoane rome informate (pe tipuri de comunităţi/grupuri)

1.2.2. Înscrierea populaţiei rome pe listele medicilor de familie

a. MS, CNAS

b. furnizori de servicii comunitare, medici de familie

2016 - continuu 2020

T/S/A

Nu necesită alocare financiară din partea MS.

Buget FNUAS

Creşterea numărului de persoane rome cu minimum o vizită la medicul de familie pe an54

54Se colectează prin intermediul furnizorilor de servicii comunitare şi medicină de familie.

Creşterea numărului de persoane rome cu minimum o vizită la medicul de familie pe an55

55Se colectează prin intermediul furnizorilor de servicii comunitare şi medicină de familie.

1.2.3. Monitorizarea accesului populaţiei rome neasigurate la pachetul minimal de servicii de sănătate

a. MS, INSP

b. instituţii publice de specialitate/furnizori servicii comunitare/ONG

2016 - continuu 2020

A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional şi local

Fonduri europene

Creşterea numărului populaţiei rome neasigurate beneficiare de servicii de sănătate56

56Idem 3, 4.

Creşterea numărului populaţiei rome neasigurate beneficiare de servicii de sănătate57

57Idem 3, 4.

2. Reducerea riscurilor şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate modelelor de mortalitate şi morbiditate prevalente în rândul populaţiei rome

Direcţia de acţiune 2.1: Reducerea incidenţei bolilor transmisibile şi netransmisibile în rândul populaţiei rome

2.1. Creşterea acoperirii vaccinale la copiii din categoriile vulnerabile, inclusiv romi

a. MS, CNAS, INSP, structuri de specialitate

b. furnizori de servicii de sănătate, inclusiv comunitari

2020

A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional

Mecanism Financiar Norvegian RO 19

Fonduri europene

Creşterea numărului de copii vaccinaţi

Creşterea numărului de copii vaccinaţi

2.2. Implementarea de programe privind prevenţia primară şi depistarea precoce a bolilor cronice prevalente în cazul populaţiei rome

a. MS/CNAS/INSP/CJ/APL/structuri de specialitate

b. furnizori de servicii de sănătate, inclusiv cei comunitari, ONG-uri

2020

A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional

Mecanism Financiar Norvegian RO 19

Fonduri europene

- Programe de prevenţie primară şi depistare precoce a bolilor cronice prevalente în cazul populaţiei rome, implementate în fiecare judeţ

- Raport anual privind bolile transmisibile prioritare

- Programe de prevenţie primară şi depistare precoce a bolilor cronice prevalente în cazul populaţiei rome implementate în fiecare judeţ

- Raport anual privind bolile transmisibile prioritare

2.3. Implementarea de programe de prevenire a bolilor transmisibile, în special tuberculoză şi HIV/SIDA

a. MS, INSP

b. instituţii publice, furnizori de servicii de sănătate, inclusiv cei comunitari, ONG-uri

2016 - continuu 2020

A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional

Fondul Global

Mecanism Financiar Norvegian RO 19

Fonduri europene

Programe de prevenire a bolilor transmisibile, în special tuberculoză şi HIV/SIDA, adresate comunităţilor de romi, implementate în fiecare judeţ

Programe de prevenire a bolilor transmisibile, în special tuberculoză şi HIV/SIDA adresate comunităţilor de romi, implementate în fiecare judeţ

2.4. Dezvoltarea de parteneriate între structurile deconcentrate ale MS în teritoriu, autorităţi publice locale şi societatea civilă în domeniul promovării sănătăţii şi implementarea de programe şi proiecte în acest domeniu

a. CJ/structuri deconcentrate

b. APL/instituţii publice de specialitate/ONG

2016 - continuu 2020

A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional

Fonduri europene

Programe de promovare a unui stil de viaţă sănătos (campanii) adresate comunităţilor de romi, implementate în fiecare judeţ

Programe de promovare a unui stil de viaţă sănătos (campanii) adresate comunităţilor de romi, implementate în fiecare judeţ

Direcţia de acţiune 2.2: Creşterea prevalenţei utilizării planificării familiale, în special în rândul tinerelor, şi implementarea de intervenţii adresate sănătăţii femeii şi copilului

2.2.1. Informarea şi consilierea femeilor şi fetelor rome privind sănătatea reproducerii, riscurile asociate mariajelor timpurii, sănătatea mamei şi copilului, prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a traficului de persoane

a. MS/CJ/structuri de specialitate

b. APL/instituţii publice de specialitate/ONG

2016 - continuu 2020

A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional

Fonduri europene

Creşterea numărului de persoane informate şi consiliate

Creşterea numărului de persoane informate şi consiliate

2.2.2. Extinderea gradului de acoperire teritorială (şi populaţională) cu măsuri de contracepţie gratuite

a. MS/CNAS

b. structuri de specialitate, ONG

2016 - continuu 2020

A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional

Fonduri europene

Servicii de planificare familială şi măsuri de contracepţie gratuite disponibile

Servicii de planificare familială şi măsuri de contracepţie gratuite disponibile

2.2.3. Creşterea capacităţii personalului din reţeaua comunitară în domeniul sănătăţii reproducerii, sănătăţii mamei şi copilului

a. MS/CJ/structuri de specialitate

b. APL/instituţii publice de specialitate/ONG

2016 - continuu 2020

A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional şi bugete locale Fonduri europene

Creşterea numărului de furnizori de servicii de bază comunitare instruiţi şi/sau formaţi în domeniul sănătăţii reproducerii, sănătăţii mamei şi copilului58

58Inclusiv recunoaşterea diversităţii normelor şi tradiţiilor comunităţilor de romi.

Creşterea numărului de furnizori de servicii de bază comunitare instruiţi şi/sau formaţi în domeniul sănătăţii reproducerii, sănătăţii mamei şi copilului59

59Inclusiv recunoaşterea diversităţii normelor şi tradiţiilor comunităţilor de romi.

3. Creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice locale în procesul de identificare a nevoilor de sănătate, dezvoltare şi implementare a programelor/intervenţiilor de sănătate adresate comunităţilor de romi

3.1. Dezvoltarea de programe de formare pentru autorităţile locale în domeniul politicilor de sănătate bazate pe exemple de succes, sănătăţii publice şi organizării sistemului de servicii de sănătate

a. MS, INSP/structuri de specialitate/INSP/ANR

b. CJ/APL, ONG

2016 - continuu 2020

S/A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Bugete locale

Fonduri europene

Mecanism Financiar Norvegian RO 19

Creşterea numărului de persoane din structurile CJ/APL60 formate în politicile de sănătate bazate pe exemple de succes, sănătate publică şi organizarea sistemului de servicii de sănătate

60Formarea va include şi principii/practici ale nediscriminării şi respectării drepturilor omului.

Creşterea numărului de persoane din structurile CJ/APL61 formate în politicile de sănătate bazate pe exemple de succes, sănătate publică şi organizarea sistemului de servicii de sănătate

61Formarea va include şi principii/practici ale nediscriminării şi respectării drepturilor omului.

3.2. Identificarea/cartografierea nevoilor medico-sociale ale populaţiei cu risc atât în mediul urban, cât şi în mediul rural

a. MS/structuri de specialitate

b. CJ/APL, ONG

2016 - continuu 2020

S/A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional şi bugete locale

Fonduri europene

Creşterea numărului de populaţie vulnerabilă pe furnizor de servicii comunitare integrate

Creşterea numărului de populaţie vulnerabilă pe furnizor de servicii comunitare integrate

3.3. Elaborarea şi implementarea de planuri de sănătate locale, judeţene şi regionale de sănătate adaptate specificului fiecărei comunităţi

a. CJ/APL/structuri de specialitate

b. APL/instituţii publice de specialitate/ONG

2016 - continuu 2020

S/A

Nu necesită alocare suplimentară din partea MS.

Buget naţional şi bugete locale

Fonduri europene

Planuri locale şi judeţene elaborate conform standardelor naţionale

Planuri locale şi judeţene elaborate conform standardelor naţionale

3.4. Furnizarea de asistenţă tehnică pentru elaborarea şi implementarea planurilor de sănătate

a. MS/structuri de specialitate/ANR

b. CJ, APL/instituţii publice de specialitate/ONG

2016 - continuu 2020

S/A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Bugete locale

Fonduri europene

Realizarea/Implementarea măsurilor planurilor de sănătate judeţene/locale de servicii de sănătate

Realizarea/Implementarea măsurilor planurilor de sănătate judeţene/locale de servicii de sănătate

3.5. Consolidarea capacităţii autorităţilor locale pentru recunoaşterea şi reacţia la problemele de sănătate ale romilor/altor grupuri vulnerabile şi formarea acestora în accesarea fondurilor europene în acest scop

a. MS/MMFPS/MDRAP/ANR

b. CJ/APL/instituţii publice de specialitate/ONG

2020

S/A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Bugete locale Fonduri europene

Creşterea numărului de reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale formaţi pentru a accesa fonduri europene destinate comunităţilor cu populaţie vulnerabilă, inclusiv romă

Creşterea numărului de reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale formaţi pentru a accesa fonduri europene destinate comunităţilor cu populaţie vulnerabilă, inclusiv romă

3.6. Elaborarea de instrumente standardizate de analiză/colectare date/planificare/comunicare între autorităţile publice locale şi centrale implicate în monitorizarea sănătăţii romilor

a. MS/MMFPS/MDRAP/INSP/ANR

b. CJ, APL/instituţii publice de specialitate/ONG

2020

S/A

Inclus în estimarea de 45.000.000 RON

Buget naţional şi bugete locale

Fonduri europene

Mecanism Financiar Norvegian RO 19

- Instrumente standardizate de analiză, colectare date, planificare

- Rapoarte de cercetare privind sănătatea romilor

- Instrumente standardizate de analiză, colectare date, planificare

- Rapoarte de cercetare privind sănătatea romilor

4. Prevenirea discriminării cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome care accesează serviciile de sănătate

4.1. Promovarea educaţiei pentru nediscriminarea grupurilor vulnerabile în învăţământul cu profil medical preuniversitar, universitar, postuniversitar

a. MS/MEN/CMR UMF/ANR

b. instituţii de învăţământ, furnizori de programe de formare, ONG

2016 - continuu 2020

A

Nu necesită alocare financiară din partea MS.

Buget naţional

Fonduri europene

Educaţia pentru nediscriminarea grupurilor vulnerabile este inclusă în învăţământul cu profil medical preuniversitar, universitar, postuniversitar.

Educaţia pentru nediscriminarea grupurilor vulnerabile este inclusă în învăţământul cu profil medical preuniversitar, universitar, postuniversitar.

4.2. Introducerea conceptului de antidiscriminare în programul de formare al furnizorilor de servicii de bază integrate la nivel comunitar

a. MS, ANR

b. structuri de specialitate/APL ONG

2016 - continuu 2020

A

Nu necesită alocare suplimentară din partea MS.

Buget naţional

Fonduri europene

Furnizorii de servicii comunitare sunt formaţi în prevenirea/combaterea discriminării pacienţilor romi.

Furnizorii de servicii comunitare sunt formaţi în prevenirea/combaterea discriminării pacienţilor romi.

4.3. Dezvoltarea la nivelul consiliilor de etică ale spitalelor a unui mecanism de monitorizare şi instrumentare a cazurilor de discriminare

a. MS/CNAS/CMR, ANR

b. structuri de specialitate, ONG

2016 - continuu 2020

A

Nu necesită alocare suplimentară din partea MS.

Buget naţional

Consiliile de etică ale spitalelor au mecanisme funcţionale de monitorizare şi instrumentare a cazurilor de discriminare a pacienţilor romi.

Consiliile de etică ale spitalelor au mecanisme funcţionale de monitorizare şi instrumentare a cazurilor de discriminare a pacienţilor romi.

4.4. Înfiinţarea liniei verzi de sesizare a discriminării pacienţilor romi care accesează serviciile de sănătate, de către fiecare consiliu judeţean

a. CJ

b. APL

2020

 

Nu necesită alocare financiară din partea MS.

Bugete locale

Fonduri europene

Fiecare consiliu judeţean dispune de o linie verde pentru sesizarea cazurilor de discriminare a pacienţilor romi care accesează serviciile de sănătate.

Fiecare consiliu judeţean dispune de o linie verde pentru sesizarea cazurilor de discriminare a pacienţilor romi care accesează serviciile de sănătate.

4.5. Dezvoltarea şi asumarea de către Colegiul Medicilor a unei proceduri de aplicare a Ordonanţei nr. 137/2003 şi acceptarea unui observator neutru din rândul structurilor centrale sau locale ale Agenţiei Naţionale pentru Romi în cadrul comisiei de etică ale colegiilor medicilor de la nivel judeţean, în procesele de evaluare a cazurilor cu componentă de discriminare a romilor

a. MS/CMR/ANR

b. CMJ

2016 - continuu 2020

A

Nu necesită alocare financiară din partea MS.

Buget naţional

Procedura de aplicare a Ordonanţei nr. 137/2003, aplicată de CMR

Observatori din structurile ANR fac parte din toate comisiile de etică ale colegiilor medicilor judeţene care instrumentează cazuri de discriminare a romilor.

Procedura de aplicare a Ordonanţei nr. 137/2003, aplicată de CMR

Observatori din structurile ANR fac parte din toate comisiile de etică ale colegiilor medicilor judeţene care instrumentează cazuri de discriminare a romilor.

SUBCAPITOLUL 4: D. Locuire şi mică infrastructură

Măsuri

Instituţii responsabile

Termen realizare

Interval evaluare

Buget

Rezultate

L - Lunar

T - Trimestrial

S - Semestrial

A - Anual

Costuri estimative până în 2016, calculate în funcţie de rezultatele vizate

Surse de finanţare

2016

2020

0

1

2

3

4

5

6

7

1. Dezvoltarea unui proiect de regenerare urbană integrată şi eradicare a habitatului insalubru

MDRAP, PMB, Primăria Sectorului 5

2016

S

Urmează a fi identificat.

Fonduri

europene 2014-2020

Cadru instituţional şi partenerial definit

Grup de lucru constituit

 

Strategie de dezvoltare locală integrată, primele proiecte individuale implementate

Proiecte individuale aferente strategiei implementate, condiţii de locuire ameliorate, zone reabilitate, acces la servicii sociale îmbunătăţit

2. Asigurarea cadrului legislativ şi metodologic adecvat pentru îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de locuit şi a dezvoltării zonelor dezavantajate

MDRAP

2015

S

123.740 RON

Buget MDRAP

Ghid aprobat prin ordin al ministrului şi aplicat de autorităţile administraţiei publice locale

Zone cu habitat insalubru identificate, nr. intervenţii ale autorităţilor administraţiei publice locale realizate

2015

S

135.780 RON

Buget MDRAP

Reglementări elaborate conform strategiei naţionale a locuirii

 

2016

S

Nu necesită alocări suplimentare de fonduri.

Buget MDRAP

Acte normative modificate sau elaborate, conform nevoilor identificate

 

2016

S

Nu necesită alocări suplimentare de fonduri.

Buget MDRAP

Lege aprobată

Proiecte de regenerare urbană implementate în baza legii privind regenerarea urbană integrată

2016

S

1.729.350 RON

Fonduri POAT - FEDR

Strategia Naţională a Locuirii elaborată şi aprobată

Evaluări, rapoarte aferente monitorizării implementării strategiei

3. Programul-pilot "Locuinţe sociale pentru comunităţile de romi", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.237/2008

MDRAP prin ANL

T

T

2016 - 60.275.000 RON

2020 - 71.935.000 RON

Buget de stat

300 de unităţi locative

280 de unităţi locative

4. Măsuri dedicate incluziunii sociale şi reducerii sărăciei populaţiei defavorizate de la nivel urban

MDRAP - AM POR

MFE - AM POCU

Termen finalizare POR 2015-2020:2015

A

Urmează a fi identificat.

FESI

2014-2020

Strategii integrate de dezvoltare locală selectate (nr.)

Strategii integrate de dezvoltare locală implementate (nr.)

5. Modificarea legislaţiei cu privire la înregistrarea sistematică a proprietăţilor (Legea nr. 7/1996, Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare)

ANCPI

2015

A

Nu este cazul.

Nu este cazul.

Simplificarea procedurii de înregistrare sistematică a proprietăţilor

 

6. Prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară se vor intabula gratuit proprietăţile, inclusiv ale romilor.

ANCPI

2020

A

Nu este cazul.

Buget ANCPI

Înregistrarea gratuită a proprietăţilor în 240 UAT

Înregistrarea gratuită a proprietăţilor în 1.210 UAT

7. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităţilor administraţiei publice locale în vederea dezvoltării planurilor locale de acţiune privind incluziunea romilor

MDRAP, autorităţile administraţiei publice locale

2016

S

Urmează a fi identificat.

Fonduri europene 2014-2020

Creşterea calităţii planurilor locale de acţiune privind incluziunea romilor prin corelarea obiectivelor stabilite în urma consultării cu factorii interesaţi, cu resursele disponibile şi cu oportunităţile de finanţare

 
SUBCAPITOLUL 5: E. Cultură
1.Prioritatea (1): Iniţierea unor proiecte culturale pentru păstrarea, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului cultural al romilor

Măsuri

Instituţii responsabile

Termen realizare

Interval evaluare

Buget

Rezultate

L - Lunar

T - Trimestrial

S - Semestrial

A - Anual

Costuri estimative până în 2016, calculate în funcţie de rezultatele vizate

Surse de finanţare

2016

2020

0

1

2

3

4

5

6

7

1. Realizarea de sesiuni anuale de finanţare pentru cercetări etnografice, publicaţii, proiecte video şi multimedia destinate documentării şi păstrării identităţii rome, inclusiv limba romani, muzica şi dansul

Ministerul Culturii prin intermediul AFCN şi INP, ANR prin intermediul CNCR, MECS, centrele judeţene de promovare şi conservare a culturii tradiţionale

S

A

80.000 RON

Buget AFCN

Bugete locale, alte resurse

Realizarea unei sesiuni de finanţare pe an

Realizarea unei sesiuni de finanţare pe an

2. Înfiinţarea teatrului rom

ANR prin intermediul CNCR, Ministerul Culturii - sprijin metodologic

 

A

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Punerea în valoare a talentelor artistice ale populaţiei rome.

Educarea tinerei generaţii

3. Înfiinţarea muzeului romilor

ANR prin intermediul CNCR, Ministerul Culturii - sprijin metodologic

 

A

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Cercetarea, identificarea, achiziţionarea şi salvarea patrimoniului cultural al romilor.

Cunoaşterea şi valorificarea în spaţiul expoziţional a patrimoniului cultural al romilor.

Educarea tineretului în spiritul toleranţei.

4. Păstrarea, dezvoltarea şi promovarea meşteşugurilor tradiţionale rome

Ministerul Culturii prin muzeele subordonate (acordarea de sprijin logistic), centrele judeţene de promovare şi conservare a culturii tradiţionale, CJ prin muzeele subordonate, ANR prin CNCR, MMFPSPV

-

-

-

-

Salvarea, cunoaşterea, promovarea şi dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale ale culturii rome. Antrenarea şi educarea tineretului în preluarea şi continuarea meşteşugurilor tradiţionale practicate de etnia romă. Conştientizarea importanţei păstrării şi dezvoltării culturii tradiţionale rome. Promovarea schimbului de experienţă între participanţi. Asigurarea unei activităţi productive în rândul familiilor de romi.

Stimularea talentelor din rândul etniei rome.

Valorificarea produselor create.

 

4.1 Organizarea de târguri de meşteşuguri tradiţionale ale romilor, a unor galerii de artă tradiţională romă cu ateliere demonstrative şi spaţii comerciale

S

A

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Realizarea unui târg/semestru

Realizarea unui târg/semestru

4.2 Cursuri de formare/perfecţionare pentru meşteşugarii romi, în vederea modernizării tehnicilor de lucru şi a dezvoltării de produs

S

A

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Realizarea unui curs/semestru

Număr cursanţi pe serie - 20

Realizarea unui curs/semestru

Număr cursanţi pe serie - 20

4.3 Organizarea de concursuri de meşteşuguri tradiţionale rome şi expoziţii, premierea şi expunerea celor mai bune lucrări

S

A

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Realizarea unui concurs/semestru

Realizarea unui concurs/semestru

5. Cercetarea, în teren şi de arhivă, a istoriei şi culturii rome

MECS, Arhivele Naţionale, Ministerul Culturii prin muzeele subordonate, CJ prin muzeele subordonate, ANR prin CNCR, centrele judeţene de promovare şi conservare a culturii tradiţionale

    

O mai bună cunoaştere a istoriei minorităţii rome din România; punerea în valoare,în circuitul naţional şi internaţional, a principalelor momente din istoria romilor; creşterea interesului copiilor, elevilor, tinerilor şi a adulţilor în studierea trecutului minorităţii rome.

 

5.1 Program naţional de cercetare a arhivelor naţionale şi locale pentru crearea patrimoniului unui Centru Naţional de Documentare despre Romi

S

A

 

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Realizarea a două proiecte/an în cadrul programului

Realizarea a două proiecte/an în cadrul programului; crearea Centrului Naţional de Documentare despre Romi

5.2 Program naţional de cercetare a comunităţilor de romi (neamuri, meserii, obiceiuri şi tradiţii, graiuri etc.)

S

A

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Realizarea a două proiecte/an

Realizarea a două proiecte/an

6. Promovarea istoriei, culturii, simbolurilor identitare şi personalităţilor rome în societate

Ministerul Culturii prin Administraţia Fondului Cultural Naţional şi prin muzeele de profil naţionale, CJ prin muzeele subordonate, centrele judeţene de promovare şi conservare a culturii tradiţionale

-

-

-

-

O mai bună cunoaştere a culturii şi simbolurilor identităţii rome; punerea în valoare, în circuitul naţional şi internaţional, a principalelor momente din istoria romilor; creşterea interesului copiilor, elevilor, tinerilor şi adulţilor pentru studierea trecutului minorităţii rome.

 

6.1 Elaborarea şi publicarea, în tiraj de masă, a unor serii de volume despre istoria şi cultura romilor, inclusiv culegeri de folclor şi beletristică în limba romani

S

A

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Publicarea primei cărţi până în anul 2016, cu un tiraj de cca 3.000 de exemplare, creşterea gradului de cunoaştere a culturii şi simbolurilor identităţii rome

Publicarea celei de-a doua cărţi până în 2020, cu un tiraj de cca 3.000 de exemplare; creşterea gradului de cunoaştere a culturii şi simbolurilor identităţii rome

6.2 Amplasarea de plăci memoriale referitoare la personalităţi rome şi la momente din istoria romilor

S

A

 

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Amplasarea anuală a unei plăci memoriale Punerea în valoare, în circuitul naţional şi internaţional, a principalelor momente din istoria romilor

Amplasarea anuală a unei plăci memoriale Punerea în valoare, în circuitul naţional şi internaţional, a principalelor momente din istoria romilor

6.3 Monumente de for public referitoare la istoria şi cultura romilor

Unul la 2 ani

A

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Amplasarea unui monument de for public până în 2016

Creşterea interesului copiilor, elevilor, tinerilor şi adulţilor în studierea istoriei lor

Amplasarea a trei monumente de for public până în 2020

Creşterea interesului copiilor, elevilor, tinerilor şi adulţilor în studierea istoriei lor

6.4 Programe culturale rome la nivel local, în comunităţi de romi

T

A

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Realizarea a patru programe/an

Realizarea a patru programe/an

7. Programe de salvgardare şi dezvoltare a patrimoniului imaterial al culturii romani: acordarea titlului de Tezaur Uman Viu şi includerea în repertoriul naţional

Ministerul Culturii, ANR prin CNCR, CNSPCI din cadrul Ministerului Culturii

  

10.000 RON

Buget M.C. Bugete locale, alte resurse

Acordarea titlului de Tezaur Uman Viu pentru 2 romi până în anul 2016

Acordarea titlului de Tezaur Uman Viu pentru 4 romi până în anul 2020

3 elemente/an

3 elemente/an

8. Programe naţionale de păstrare şi cultivare a limbii romani în comunităţile de romi şi în societate în general

Ministerul Culturii prin intermediul Institutului Naţional al Patrimoniului şi AFCN (sesiune de finanţare), ANR prin CNCR, MECS, centrele judeţene de promovare şi conservare a culturii tradiţionale

  

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Cunoaşterea şi păstrarea limbii romani

Conştientizarea importanţei cunoaşterii şi păstrării limbii romani

8.1 Publicaţii în limba romani (revistă lunară, cărţi)

L

A

Realizarea a două publicaţii pe an în tiraj de 1.000 de bucăţi

Realizarea a două publicaţii pe an în tiraj de 1.000 de bucăţi

9. Susţinerea şi promovarea artiştilor romi şi a creaţiei rome sau cu tematică romă în toate domeniile artistice (arte plastice, literatură, cinematografie, teatru, muzică, dans)

Ministerul Culturii (prin acordarea de sprijin metodologic), ICR, ANR prin intermediul CNCR

-

-

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Cunoaşterea şi popularizarea talentelor artistice ale romilor

Stimularea şi sprijinirea artiştilor romi. Valorificarea creaţiei artistice

9.1 Burse de excelenţă pentru artiştii romi

S

A

4 beneficiari/an

4 beneficiari/an

9.2 Tabere de creaţie

S

A

Realizarea a 2 tabere, cu 15-25 beneficiari/an

Realizarea a 2 tabere, cu 15-25 beneficiari/an

9.3 Concursuri cu premii

S

A

Premierea a minimum 6 artişti/an

Premierea a minimum 6 artişti/an

9.4 Organizarea de expoziţii cu lucrările artiştilor romi

S

A

Realizarea unei expoziţii/an

Realizarea unei expoziţii/an

9.5 Publicarea cărţilor scriitorilor romi

S

A

Publicarea a 2 cărţi/an

Publicarea a 2 cărţi/an

9.6 Susţinerea financiară şi promovarea spectacolelor de teatru ale artiştilor romi

S

A

Realizarea a 2 spectacole/an pentru fiecare domeniu în parte

Realizarea a 2 spectacole/an pentru fiecare domeniu în parte

9.7 Susţinerea financiară şi promovarea filmelor artistice ale artiştilor romi sau cu tematică roma

9.8 Susţinerea financiară şi promovarea spectacolelor de muzică ale artiştilor romi

9.9 Susţinerea financiară şi promovarea spectacolelor de dans ale artiştilor romi

9.10 Sprijin pentru autoorganizarea şi infrastructura artiştilor romi

S

A

  

2 organizaţii/an

2 organizaţii/an

9.11 Promovarea lucrărilor artiştilor romi în alte ţări

S

A

Realizarea a 2 expoziţii/an

Realizarea a 2 expoziţii/an

9.12 Susţinerea financiară şi promovarea spectacolelor de teatru, muzică şi dans ale artiştilor romi în alte ţări

S

A

Realizarea a 2 spectacole/an

Realizarea a 2 spectacole/an

2.Prioritatea (2): Proiecte de promovare a interculturalităţii şi a culturii romilor în spaţiul public

Măsuri

Instituţii responsabile

Termen realizare

Interval evaluare

Buget

Rezultate

L - Lunar

T - Trimestrial

S - Semestrial

A - Anual

Costuri estimative până în 2016, calculate în funcţie de rezultatele vizate

Surse de finanţare

2016

2020

0

1

2

3

4

5

6

7

1. Elaborarea şi implementarea unui program naţional de educaţie permanentă pentru adulţii romi şi cei care nu aparţin acestei minorităţi, pe teme referitoare la romi, rasism, stigmat, identitate, alteritate, interculturalitate şi multiculturalism

Ministerul Culturii (acordarea de sprijin metodologic), ANR prin intermediul CNCR, MECS

    

Asigurarea unei educaţii permanente a adulţilor - Strategia de educaţie a adulţilor, autoeducaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, adaptată la realitatea curentă a comunităţilor de romi.

Realizarea unui program naţional de educaţie permanentă pentru adulţii care nu aparţin minorităţii rome pe teme referitoare la romi, rasism, stigmat, identitate, alteritate, interculturalitate şi multiculturalism

1.1 Organizarea de cursuri de formare profesională/şcoli de vară de limba romani/pe teme rome pentru funcţionarii care lucrează cu şi pentru minoritatea romilor în administraţia publică, asistenţă socială, sănătate, poliţie, învăţământ

Ministerul Culturii (sprijin metodologic), ANR prin intermediul CNCR, MECS

S

A

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Realizarea a 2 activităţi de formare/an

Minimum 20 de cursanţi/an

Realizarea a 2 activităţi de formare/an

Minimum 20 de cursanţi/an

1.2 Cooperare partenerială cu centrele comunitare de învăţare permanentă, la nivel local, prin centrele judeţene de cultură şi artă, centrele judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale şi ISJ, în vederea elaborării unei strategii privind educaţia adulţilor, autoeducaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, adaptată la realitatea curentă a comunităţilor de romi, şi pentru înfiinţarea unui birou de dezvoltare a identităţii rome şi a patrimoniului material şi imaterial etnocultural rom în cadrul fiecărui centru comunitar de învăţare permanentă

ANR prin intermediul CNCR, centrele judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii, ISJ

S

A

-

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Elaborarea strategiei privind educaţia adulţilor, autoeducaţia şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, adaptată la realitatea curentă a comunităţilor de romi

SUBCAPITOLUL 6: F. Infrastructură şi servicii sociale
SECŢIUNEA 1: Protecţia copilului
(1)Obiectiv general:
Responsabilizarea familiei pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii
(2)Obiective specifice:
1.Educarea adolescenţilor şi a părinţilor în spiritul valorilor familiale, al responsabilităţilor parentale şi al noii viziuni referitoare la protecţia drepturilor copilului în familie
2.Sensibilizarea populaţiei în ceea ce priveşte atât dispoziţiile legale privind primordialitatea responsabilităţii părinţilor referitoare la creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, cât şi în ceea ce priveşte sancţiunile ce decurg din nerespectarea obligaţiilor părinteşti

Măsuri

Instituţii responsabile

Termen realizare

Interval evaluare

Buget

Rezultate

L - Lunar

T - Trimestrial

S - Semestrial

A - Anual

Costuri estimative până în 2016, calculate în funcţie de rezultatele vizate

Surse de finanţare

2016

2020

0

1

2

3

4

5

6

7

1. Promovarea valorilor familiale prin campanii de informare şi sensibilizare

MMFPSPV-DPC

ONG

 

A

34.408.000 RON*

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Proiecte cu finanţare nerambursabilă

Cel puţin o campanie derulată

Campanii de informare şi sensibilizare derulate la nivel comunitar

2. Dezvoltarea serviciilor de prevenire a separării copilului de familie şi asigurarea creşterii şi educării acestuia în cadrul comunităţii şi instruirea personalului aferent

CJ-DGASPC, consilii locale

A

A

880.000 RON**

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Proiecte cu finanţare nerambursabilă

107 servicii de zi înfiinţate

Cel puţin 500 de copii

Creşterea cu cel puţin 50% a numărului serviciilor de prevenire a separării copilului de familie.

Creşterea cu cel puţin 30% a numărului de copii romi beneficiari ai serviciilor de zi

3. Iniţierea unor campanii de informare şi sensibilizare în vederea prevenirii abuzului şi a oricărei forme de violenţă asupra copilului, inclusiv prin încurajarea parteneriatelor între structurile publice locale pentru protecţia copilului şi ONG

CJ-DGASPC, consilii locale

ONG

A

A

34.408.000 RON

În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile responsabile

Proiecte cu finanţare nerambursabilă

Cel puţin 2 parteneriate încheiate în vederea implementării unor proiecte în cadrul cărora familiile aparţinând minorităţii rome să prezinte un grup-ţintă distinct

Asigurarea serviciilor necesare de consiliere pentru toate familiile aflate în risc de abuz, violenţă în familie, în cadrul unor proiecte derulate în parteneriat de către autorităţile locale şi ONG-uri

*Valoarea proiectului este de 200.000 euro din care 85% se finanţează prin Mecanismul Financiar Norvegian.
**Pentru cele 107 servicii de prevenire a separării copilului de familie şi instruirea personalului aferent suma este de 13.631.000 euro compusă din: 7.800.000 euro reprezintă împrumutul de la BDCE; Guvernul României prin MMFPSPV asigură 1.800.000 euro; autorităţile locale, 4.011.000 euro, conform contractelor de finanţare încheiate.
***Valoarea proiectului este estimată la 200.000 euro din care 85% se finanţează prin Fondul Social European.
SECŢIUNEA 2: Justiţie şi ordine publică
Obiectiv: Continuarea măsurilor afirmative în procesul de formare a personalului pentru structurile Poliţiei Române şi ale Jandarmeriei Române din rândul cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, în conformitate cu prevederile legale.

Măsuri

Instituţii responsabile

Termen realizare

Interval evaluare

Buget**

Rezultate

L - Lunar

T - Trimestrial

S - Semestrial

A - Anual

Costuri estimative până în 2016, calculate în funcţie de rezultatele vizate

Surse de finanţare

2016

2020

0

1

2

3

4

5

6

7

1. Continuarea alocării de locuri distincte pentru admiterea la instituţiile de formare profesională iniţială ale MAI

MAI

A

A

Nu necesită alocări suplimentare din partea MAI

Bugetul MAI

Minimum 2% din totalul locurilor alocate candidaţilor aparţinând minorităţii rome

Minimum 2% din totalul locurilor alocate candidaţilor aparţinând minorităţii rome

2**. Organizarea de campanii de promovare şi respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

CNCD

A

A

73.000 RON

Bugetul CNCD

Alte surse interne

Surse externe

1. O campanie derulată anual

2. Număr de petiţii depuse*

3. Număr de petiţii soluţionate*

4. Număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare*

1. O campanie derulată anual

2. Număr de petiţii depuse*

3. Număr de petiţii soluţionate*

4. Număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare*

3**. Derularea a diferite programe de informare pentru identificarea şi soluţionarea corectă a cazurilor de discriminare

CNCD

A

A

310.000 RON

Bugetul CNCD

Alte surse interne

Surse externe

1. 4 programe derulate anual

2. 168 de beneficiari

3. Număr de petiţii depuse*

4. Număr de petiţii soluţionate*

5. Număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare*

1. 4 programe derulate anual

2. 168 de beneficiari;

3. Număr de petiţii depuse*

4. Număr de petiţii soluţionate*

5. Număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare*

4**. Iniţierea şi desfăşurarea unor programe de educaţie juridică, civică şi de prevenire, în colaborare cu membrii minorităţii rome

CNCD

A

A

305.000 RON

Bugetul CNCD

Alte surse interne

Surse externe

1. 4 programe derulate anual

2. 168 de beneficiari anual

3. Număr de petiţii depuse*

4. Număr de petiţii soluţionate*

5. Număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare*

1. 4 programe derulate anual

2. 168 de beneficiari anual

3. Număr de petiţii depuse*

4. Număr de petiţii soluţionate*

5. Număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare*.

*Indicatori care reies din toate cele trei măsuri la un loc, neputând identifica şi raporta, separat pe fiecare măsură în parte, un număr de petiţii (depuse, soluţionate sau soluţionate prin constatarea faptei de discriminare). În acest sens va fi raportat un singur număr de petiţii depuse, un număr de petiţii soluţionate şi un număr de petiţii soluţionate cu soluţie de constatare a faptelor de discriminare, conform Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată-actualizată.
**Observaţii:
2.Organizarea de campanii de promovare şi respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - În ceea ce priveşte bugetul CNCD, acesta va fi parte integrantă în cadrul bugetului aferent desfăşurării activităţilor presupuse de Strategia naţională de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării 2015-2020 (nefinalizată încă).
3.Derularea a diferite programe de informare pentru identificarea şi soluţionarea corectă a cazurilor de discriminare - În ceea ce priveşte bugetul CNCD, acesta va fi parte integrantă în cadrul bugetului aferent desfăşurării activităţilor presupuse de Strategia naţională de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării 2015-2020 (nefinalizată încă).
4.Iniţierea şi desfăşurarea unor programe de educaţie juridică, civică şi de prevenire, în colaborare cu membrii minorităţii romilor - În ceea ce priveşte bugetul CNCD, acesta va fi parte integrantă în cadrul bugetului aferent desfăşurării activităţilor presupuse de Strategic naţională de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării 2015-2020 (nefinalizată încă).
Se urmăreşte şi atragerea de fonduri externe pentru completarea bugetului prevăzut de Strategia naţională de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării 2015-2020 (nefinalizată încă).
SECŢIUNEA 3: Administraţie şi dezvoltare comunitară
Obiective:
- Continuarea procesului de identificare a persoanelor fără certificate de stare civilă şi fără acte de identitate în vederea înregistrării "m registrele de stare civilă a actelor şi faptelor de stare civilă aferente acestora, precum şi procurării certificatelor de stare civilă şi a actelor de identitate.
- Stimularea implicării organizaţiilor neguvernamentale şi partenerilor aparţinând minorităţii rome în Grupurile de Iniţiativă Locală în vederea abordării problematicilor specifice.

Măsuri

Instituţii responsabile

Termen realizare

Interval evaluare

Buget

Rezultate

L - Lunar

T - Trimestrial

S - Semestrial

A - Anual

Costuri estimative până în 2016, calculate în funcţie de rezultatele vizate

Surse de finanţare

2016

2020

0

1

2

3

4

5

6

7

1. Intensificarea activităţilor privind cunoaşterea problematicii cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome în scopul înregistrării în evidenţele stării civile, precum şi în vederea eliberării certificatelor de stare civilă şi ale actelor de identitate

MAI

L

A

L

A

Nu necesită alocări suplimentare din partea MAI

Buget MAI

10 campanii de informare şi acţiuni de îndrumare şi control metodologic la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor

10 campanii de informare şi acţiuni de îndrumare şi control metodologic la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor

2. Evaluarea activităţii Birourilor Judeţene pentru Romi, Birourilor Regionale ale ANR şi a experţilor locali pentru problemele romilor care activează în cadrul Primăriilor cu accent pe implicarea acestora în implementarea măsurilor cuprinse în Strategia Guvernului.

ANR

MAI

P

A

Nu necesită alocări suplimentare din partea MAI/ANR

Buget ANR

Buget MAI

Rapoarte de evaluare elaborate

Rapoarte de evaluare elaborate

3. Realizarea de campanii de informare cu privire la dreptul la liberă circulaţie în cadrul Uniunii Europene

ANR

A

A

24.000 RON

Buget ANR

Înfiinţarea unui Grup de dialog social la nivel local, având ca scop informarea privind dreptul la liberă circulaţie în cadrul UE (componenţă: lideri informali, ONG-uri, reprezentanţi ai GIL, APL, IJP, ANOFM, BJR; CNCD; structuri locale)

- 8 campanii anual

- 1.000 de persoane informate

48 de campanii - 5.000 de persoane informate

4. Lansarea unui proces de dialog social şi intervenţii specifice prin activităţi desfăşurate de instituţii comunitare şi organizaţiile societăţii civile în special în comunităţi interetnice.

ANR

P

A

Nu necesită alocări suplimentare din partea ANR

Buget ANR

40 de reuniuni BJR şi structuri regionale, cu participarea ONG-urilor

Iniţierea unui mecanism consultativ la nivel regional, compus din serviciile publice deconcentrate (nivel judeţean) şi ONG-uri active (nivel local);

- elaborarea a 8 planuri regionale de intervenţie

 

5. Organizarea de campanii de informare în vederea obţinerii actelor de proprietate/posesie, potrivit procedurii reglementate de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

ANR

A

A

48.000 RON

Buget naţional

16 campanii

48 de campanii

6. Continuarea stimulării implicării ONG-urilor şi partenerilor aparţinând minorităţilor naţionale (inclusiv romă) în GIL

MADR - AM

PNDR

31.12.2015

A

Măsurile 1), 2) şi 3) vor fi finanţate, alături de celelalte proiecte prin LEADER* din Bugetul de minimum 5% din totalul contribuţiei FEADR.

FEADR + Buget naţional

10 ONG-uri şi parteneri aparţinând minorităţii rome în GIL-uri

30 de ONG-uri şi parteneri aparţinând minorităţii rome în GIL-uri

7. Stimularea depunerii de către organizaţiile din GIL-uri a proiectelor care abordează subiectul minorităţilor naţionale (inclusiv a minorităţii rome) prin LEADER

MADR - AM

PNDR

GIL

31.12.2016

31.12.2020

A

FEADR + Buget naţional

5 proiecte care abordează subiectul minorităţii rome prin LEADER

15 proiecte care abordează subiectul minorităţii rome prin LEADER

8. Derularea procesului de animare şi promovare LEADER, care se va adresa tuturor comunităţilor locale, potenţiale teritorii GIL (inclusiv semnificativ populate cu cetăţeni români aparţinând minorităţilor naţionale, dintre care şi minoritatea romă)

GIL

P

A

FEADR + Buget naţional

10 acţiuni de animare şi promovare LEADER adresate comunităţilor locale, potenţiale teritorii GIL semnificativ populate cu cetăţeni români aparţinând minorităţii rome

30 de acţiuni de animare şi promovare LEADER adresate comunităţilor locale, potenţiale teritorii GIL semnificativ populate cu cetăţeni români aparţinând minorităţii rome

*În conformitate cu propunerea de Regulament al Parlamentului şi al Consiliului privind sprijinul pentru Dezvoltare Rurală acordat din FEADR, cel puţin 5% din totalul contribuţiei FEADR la programul de dezvoltare rurală este rezervat pentru LEADER.
ANEXA nr. 2: Tipuri de indicatori de performanţă pentru priorităţile Strategiei
CAPITOLUL 1: A. Educaţie
(1)Măsura 1: Dezvoltarea unui sistem de culegere şi monitorizare a datelor privind includerea copiilor de vârstă preşcolară (3-6 ani) şi şcolară (7-16 ani) într-o formă de învăţământ. Sistemul va fi pilotat (până în 2016) în cel puţin 200 de circumscripţii şcolare unde ponderea elevilor romi este de minimum 25%.
Indicatorul principal pentru această măsură este: "Numărul circumscripţiilor şcolare cu pondere elevi romi de minimum 25% în care este implementat un sistem de culegere şi monitorizare a datelor privind includerea copiilor de vârstă preşcolară (3-6 ani) şi şcolară (7-16 ani) într-o formă de învăţământ". Pentru a putea concluziona că într-o şcoală este implementat un sistem de culegere şi monitorizare a datelor precum cel menţionat trebuie ca pentru această şcoală să se centralizeze periodic toate datele următoare:

Numele şcolii şi adresa:

.........................

Există centralizată această informaţie la nivelul şcolii?

1 - DA, 2 - NU

1. Număr de elevi în sistem la 01 octombrie/28 februarie/14 septembrie

 

2. Număr de elevi romi în sistem la 01 octombrie/28 februarie/14 septembrie

 

3. Număr de elevi romi care au intrat în sistem în intervalul 02 octombrie/28 februarie

 

4. Număr de elevi romi care au părăsit sistemul în intervalul 02 octombrie/28 februarie

 

5. Număr de elevi romi care au intrat în sistem în intervalul 01 martie/10 iunie

 

6. Număr de elevi romi care au părăsit sistemul în intervalul 01 martie/10 iunie

 

7. Număr de preşcolari romi care se instruiesc în limba romani

 

8. Număr de elevi romi la clasa pregătitoare, cu menţionarea limbii de predare

 

9. Număr de elevi romi care studiază integral în limba romani

 

10. Număr de elevi romi care studiază 4 ore/săptămână de limba romani (cl. I-XIII)

 

11. Număr de elevi romi care studiază 1 oră/săptămână de istoria şi tradiţiile rome la clasele a VI-a şi a VII-a

 

12. Număr de elevi romi în programul ŞDŞ şi forma de susţinere financiară

 

13. Număr de copii romi şi cei care nu aparţin acestei minorităţi din fiecare localitate nou-recenzaţi de asistentul social din primărie şi de mediatorii şcolari şi sanitari, cu raportarea lunară în cadrul GELL (Grupul educaţional local de lucru)

 

14. Număr de copii romi înscrişi în intervalul februarie - 14 septembrie la grădiniţă/clasă pregătitoare/clasa I

 
(2)Măsura 2. Extinderea, derularea, monitorizarea şi mediatizarea setului de programe de sprijin care vizează stimularea participării şcolare, reducerea analfabetismului, absenteismului şi a abandonului şcolar, obţinerea succesului şcolar în învăţământul preuniversitar şi terţiar.
a)Indicatori esenţiali
1.Nr. de copii romi cu vârstă aferentă nivelului primar şi gimnazial consiliaţi şi ajutaţi să se înscrie şi să urmeze efectiv şcoala în intervalul februarie - 14 septembrie în vederea reluării traiectului şcolar în sistemul de masă
2.Nr. de copii romi de vârstă ante-preşcolară şi preşcolară consiliaţi şi ajutaţi să se înscrie şi să urmeze efectiv grădiniţa în intervalul februarie - 14 septembrie în vederea reluării traiectului şcolar în sistemul de masă
3.Nr. elevi romi de nivel primar < din nr. total de elevi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ care au beneficiat de Programul ADŞ (cu susţinere locală sau de alt tip), raportare semestrială
4.Nr. elevi romi de nivel gimnazial < din nr. total de elevi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ care au beneficiat de Programul ADŞ (cu susţinere locală sau de alt tip), raportare semestrială
5.Nr. copii romi de nivel primar < din nr. total de elevi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ care au beneficiat de Programul ŞDŞ (cu susţinere locală sau de alt tip), raportare semestrială
6.Nr. copii romi de nivel gimnazial < din nr. total de elevi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ care au beneficiat de Programul ŞDŞ (cu susţinere locală sau de alt tip), raportare semestrială
7.Nr. persoane aparţinând minorităţii rome alfabetizate (raportare în 20 septembrie)
8.Nr. elevi romi din mediul rural care au beneficiat de transport gratuit de acasă la şcoală
9.Nr. de copii romi în risc de abandon şcolar ale căror familii au beneficiat de suport pentru creşterea şanselor de ocupare pe piaţa muncii (informare, mediere, formare)
10.Nr. de şcoli în care învaţă elevi romi în pondere de minimum 25% reamenajate şi dotate şcolar
11.Nr. elevi romi în risc de abandon şcolar care au beneficiat de suport pentru îmbunătăţirea situaţiei socioeconomice în aspectele care le blochează incluziunea educaţională (hrană, haine, condiţii de locuire, stare de sănătate etc.). Acest indicator va fi calculat pe baza unor subindicatori precum:
a.Nr. elevi romi < din nr. total de elevi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ care au accesat programul "Bani de Liceu", cu raportare în intervalul 15-20 septembrie
b.Nr. elevi romi < din nr. total de elevi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ care au obţinut bursă socială, cu raportare în intervalul 15-20 septembrie
c.Nr. elevi romi < din nr. total de elevi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ care beneficiază în semestrul I de alte tipuri de ajutoare financiare şi materiale/burse cu raportare la 1 martie.
d.Nr. elevi romi < din nr. total de elevi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ care beneficiază în semestrul II de alte tipuri de ajutoare financiare şi materiale/burse cu raportare la 15 iunie
e.Nr. elevi romi < din nr. total de elevi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ care au beneficiat de programele: Euro 200 (achiziţie calculator)/Cornul şi laptele
b)Indicatori opţionali
1.Nr. de programe de educaţie parentală derulate
2.Nr. de grupe de grădiniţe estivale organizate pe plan local, cu raportare la 14 septembrie.
3.Nr. de grupe de grădiniţe/clase cu predarea în limba maternă romani, cu raportare în intervalul februarie-octombrie
4.Nr. de părinţi/susţinători legali informaţi (raportare T)
5.Nr. clase nou-constituite anual
6.Nr. secţii nou-înfiinţate
7.Nr. licee cu predarea în limba romani (clasele I-XII) înfiinţate până în 2020
8.Nr. departamente înfiinţate până în 2010
(3)Măsura 3: Armonizarea şi completarea sistemului de asigurare a calităţii, cu accent pe managementul educaţiei incluzive, adaptată la specificul rom
a)Indicatori:
1.Nr. elevi romi cu progres şcolar măsurat trimestrial
2.Includerea între standardele de evaluare a unităţilor şcolare cu minimum 25% elevi romi/a personalului didactic/a directorilor a următoarelor:
3.Nr. de cadre didactice rome calificate (educatori, învăţători, profesori, directori etc.) în grădiniţe şi la clase;
4.Nr. de elevi care studiază în limba maternă romani/a orelor de limba maternă romani la grădiniţă, CP şi la cl. I-XII;
5.Nr. elevi care studiază istoria şi tradiţiile rome, precum şi a muzicii în limba romani
6.Prezenţa mediatorului şcolar încadrat (în unităţile de învăţământ cu minimum 25% copii şi elevi romi, indiferent de asumarea/neasumarea identităţii)
7.Nr. de activităţi şi situaţii soluţionate care reflectă însuşirea/aplicarea/respectarea de către personalul didactic şi auxiliar a cutumelor rome (în unităţi şcolare şi comunităţi cu romi)
8.Gradul de reflectare proporţională a situaţiei etnice din localitate/unitatea de învăţământ/clasă/grupă în spaţiul şcolar (inclusiv la nivelul materialului ilustrativ utilizat şi de pavoazare)
9.Nr. de paragrafe/pasaje modificate/adăugite în spiritul cerinţelor formulate
10.Nr. de cadre didactice formate în fiecare judeţ în profilul romanipenului educaţional
11.Nr. de formatori în profilul romanipenului educaţional formate de MEN
(4)Măsura 4. Continuarea măsurilor de prevenire a segregării copiilor şi elevilor romi şi a celor de eliminare a eventualelor segregări produse în sistemul educaţional
1.Nr. de paragrafe/pasaje modificate/adăugite în spiritul cerinţelor formulate
2.Nr. de planuri de prevenire a segregărilor şcolare elaborate
3.Nr. de grupe/clase/unităţi şcolare în care s-a realizat prevenirea segregării în perioada februarie-septembrie
(5)Măsura 5. Restructurarea formării universitare iniţiale a cadrelor didactice, ţinând cont de respectarea principiilor şcolii incluzive, a cunoaşterii şi aplicării elementelor de istorie, cultură a romilor dobândite în formarea iniţială a acestora, în cadrul programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică - conform metodologiei proprii a instituţiilor de învăţământ superior acreditate şi cu respectarea prevederilor metodologiei-cadru.
1.Nr. module/cursuri universitare pentru promovarea diversităţii, a dezideratelor şcolii incluzive şi ale romanipenului educaţional
(6)Măsura 6. Dotarea bibliotecilor din CCD-uri şi unităţi şcolare (cu minimum 25% elevi romi) cu materiale din domeniul limbii, istoriei, culturii romilor, inclusiv organizarea de secţiuni virtuale ale bibliotecilor cu lucrări în format pdf.
1.Nr. volume existente/accesibile în biblioteci cu acest profil
(7)Măsura 7. Continuarea măsurilor afirmative de formare şi de încadrare a resursei umane rome în sistemul educaţional, care să aibă acces şi suport continuu, direct şi eficient în comunităţile rome, care să cunoască nevoile şi soluţiile reale din interiorul problematicii rome
1.Nr. inspectori încadraţi cu normă întreagă
2.Nr. mediatori şcolari nou-formaţi anual de către MECS şi partenerii săi
3.Nr. mediatori şcolari nou-încadraţi
4.Nr. persoane formate anual la cursul intensiv de limbă romani
5.Nr. de tineri romi admişi anual pe locurile distincte la licee (raportare în 20 septembrie)
6.Nr. de tineri romi admişi anual pe locurile distincte alocate universităţilor (raportare 20 octombrie)
(8)Măsura 8. Monitorizarea activităţii ISJ şi a grupurilor/comitetelor locale de sprijin pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate
1.Documente elaborate
2.Nr. persoane rome cooptate în programe
3.Nr. paragrafe/articole introduse
4.Nr. GLL-uri şi nr. GLJ-uri constituite şi cu activitate continuă
5.Nr. propuneri înaintate
6.Nr. documente înaintate
(9)Măsura 9. Informare/diseminare referitoare la segregare/desegregare, acces nediscriminatoriu la educaţie, prevenirea absenteismului şi a abandonului şcolar, egalitatea de şanse, eliminarea abuzării, protejarea copilului aflat în dificultate
1.Nr. documente elaborate şi diseminate
2.Nr. buletine elaborate şi postate pe situl MECS
3.Nr. de campanii derulate
4.Nr. de programe iniţiate în unităţile de învăţământ
CAPITOLUL 2: B. Ocuparea forţei de muncă
1.Nr. de persoane aparţinând minorităţii rome care au accesat măsurile active
2.Nr. de persoane aparţinând minorităţii rome informate şi consiliate
3.Nr. de persoane aparţinând minorităţii rome mediate, număr de persoane încadrate ca urmare a medierii
4.Nr. de persoane aparţinând minorităţii rome cărora li s-a aplicat măsura: stimularea mobilităţii forţei de muncă prin acordarea de prime de încadrare sau instalare, după caz
5.Nr. de persoane aparţinând minorităţii rome formate în meserii/calificări cerute pe piaţa muncii
6.Nr. de persoane aparţinând minorităţii rome evaluate şi certificate în competenţe dobândite nonformal
7.Nr. de persoane cărora li s-a aplicat măsura: acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aparţinând unor categorii dezavantajate sau cu acces mai greu pe piaţa muncii
8.Nr. de persoane cărora li s-a aplicat măsura: acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea de servicii specifice, inclusiv prin acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie care încadrează persoane din această categorie
CAPITOLUL 3: C. Sănătate
(1)Indicatori aferenţi obiectivelor specifice:
a)1: Îmbunătăţirea accesului persoanelor aparţinând minorităţii rome la servicii de sănătate de bază, preventive şi curative, integrate şi de calitate;
1.% populaţie rurală acoperită cu servicii comunitare, dezagregat pe judeţ/regiune; gravide/copii sub 5 ani; beneficiari romi
2.Nr. de AMC şi MSR62 angajaţi
62AMC (Asistente medicale comunitare), MSR (Mediatori Sanitari Romi).
3.Nr. beneficiari romi/an
4.Nr. centre comunitare reabilitate/construite
5.Nr. (%) comunităţi rurale acoperite cu asistenţi medicali comunitari romi (din total comunităţi cu AMC)
6.Legislaţie primară şi secundară aprobată de Guvern
7.Compleanţa la standarde (% furnizori servicii comunitare care raportează conform standardelor)
8.Procent de furnizori de servicii de bază comunitare instruiţi (din total angajaţi)
9.Rapoarte de evaluare a asistenţei comunitare integrate (2016, 2018, 2020)
b)2: Reducerea riscurilor şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate modelelor de mortalitate şi morbiditate prevalente în populaţia aparţinând minorităţii rome
1.Nr. (%) de persoane aparţinând minorităţii rome cu calitate de asigurat de sănătate din total asiguraţi/judeţ
2.Nr. (%) de persoane aparţinând minorităţii rome cu minimum 1 vizită la medicul de familie pe an63
63Se colectează prin intermediul furnizorilor de servicii comunitare şi medicină de familie.
3.Nr. (%) populaţie romă neasigurată beneficiară de servicii de sănătate64
64Idem 3, 4.
4.Nr. (%) persoane aparţinând minorităţii rome informate (indicator dezagregat pe judeţe, pe tipuri de comunităţi/grupuri)
5.Procent acoperire vaccinală la copil (conform JAF65). Nr. (%) mame rome informate asupra campaniilor de imunizare
65Joint Assessment Framework este un sistem de evaluare bazat pe indicatori, elaborat la nivelul Comisiei Europene în contextul Strategiei Europa 2020.
6.Nr. pacienţi romi cu HTA, DZ, BPOC66, monitorizaţi în AMP conform ghidurilor practică
66HTA (hipertensiune arterială); DZ (diabet zaharat); BPOC (boli pulmonare obstructive cronice).
7.Nr. (%) populaţie romă beneficiară de programe de prevenire a bolilor transmisibile. Raport anual privind bolile transmisibile prioritare
8.Nr. (%) populaţie romă beneficiară de programe de promovare a unui stil de viaţă sănătos
9.Nr. (%) femei rome care beneficiază de servicii de planificare familială/an
c)3: Creşterea capacităţii autorităţilor locale în procesul de identificare a nevoilor de sănătate, dezvoltare şi implementare a programelor/intervenţiilor de sănătate adresate comunităţilor de romi, monitorizarea şi evaluarea acestora
1.Nr. de persoane din structurile CJ/APL67 formaţi în domeniul politicilor de sănătate bazate pe exemple de succes, sănătăţii publice şi organizării sistemului de servicii de sănătate
67Formarea va include şi principii/practici ale nediscriminării şi respectării drepturilor omului.
2.Nr. de populaţie vulnerabilă pe furnizor de servicii comunitare integrate
3.Nr. (%) de planuri locale, judeţene şi regionale realizate conform standardului MS
4.Rapoarte naţionale de cercetare privind sănătatea romilor (2016, 2018, 2020)
d)4: Prevenirea discriminării populaţiei aparţinând minorităţii rome care accesează serviciile de sănătate
1.Nr. (%) de instituţii de învăţământ medical care au în curriculum cursuri de formare
2.Nr. anual de cursanţi
3.Nr. (%) de beneficiari informaţi/consiliaţi
4.Nr. cazuri discriminare comunicate/analizate/rezolvate
5.Nr. de cazuri instrumentate anual/Nr. de cazuri raportate
6.Rapoarte anuale de monitorizare şi evaluare
7.Nr. de cazuri analizate de Colegiul Medicilor, raportate anual în fiecare judeţ de observatorii incluşi în comisiile de etică ale colegiilor medicilor judeţene
CAPITOLUL 4: D. Locuire şi mică infrastructură
1.Nr. de locuinţe nou-construite de care beneficiază persoane aparţinând minorităţii rome confruntate cu riscul sărăciei şi excluziunii
2.Nr. locuinţe reabilitate de care beneficiază persoane aparţinând minorităţii rome confruntate cu riscul sărăciei şi excluziunii
3.Nr. de gospodarii aparţinând cetăţenilor romi care beneficiază de accesul la utilităţi
4.Nr. de programe prin care se finanţează măsuri destinate incluziunii sociale a comunităţilor defavorizate (inclusiv populaţia romă)
CAPITOLUL 5: E. Cultură
SUBCAPITOLUL 1: Prioritatea (1): Iniţierea unor proiecte culturale pentru păstrarea, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului cultural al romilor
(1)Măsura 1. Realizarea de sesiuni anuale de finanţare pentru cercetări etnografice, publicaţii, proiecte video şi multimedia destinate documentării şi păstrării identităţii rome, inclusiv limba romani, muzica şi dansul
Indicatori: Numărul de sesiuni de finanţare realizate pentru cercetări etnografice, publicaţii, proiecte video şi multimedia destinate documentării şi păstrării identităţii rome, inclusiv limba romani, muzica şi dansul
(2)Măsura 4. Păstrarea, dezvoltarea şi promovarea meşteşugurilor tradiţionale rome:
4.1.Organizarea de târguri de meşteşuguri tradiţionale ale romilor, a unor galerii de artă tradiţională romă cu ateliere demonstrative şi spaţii comerciale
Indicatori: Numărul de târguri de meşteşuguri tradiţionale ale romilor realizate
4.2.Cursuri de formare/perfecţionare pentru meşteşugarii romi, în vederea modernizării tehnicilor de lucru şi a dezvoltării de produs
Indicatori: Numărul de cursuri de formare/perfecţionare organizate pentru meşteşugarii romi, precum şi numărul de cursanţi
4.3.Organizarea de concursuri anuale de meşteşuguri tradiţionale rome şi expoziţii, premierea şi expunerea celor mai bune lucrări
Indicatori: Numărul de concursuri de meşteşuguri tradiţionale rome realizate
(3)Măsura 5. Cercetarea, în teren şi de arhivă, a istoriei şi culturii rome
5.1.Program naţional de cercetare a arhivelor naţionale şi locale pentru crearea patrimoniului unui Centru Naţional de Documentare despre Romi
Indicatori: Numărul de proiecte realizate în cadrul Programului naţional de cercetare a arhivelor naţionale şi locale pentru crearea patrimoniului unui Centru Naţional de Documentare despre Romi
5.2.Program naţional de cercetare a comunităţilor de romi (neamuri, meserii, obiceiuri şi tradiţii, graiuri etc.)
Indicatori: Numărul de proiecte realizate în cadrul Programului naţional de cercetare a comunităţilor de romi (neamuri, meserii, obiceiuri şi tradiţii, graiuri etc.)
(4)Măsura 6. Promovarea istoriei, culturii, simbolurilor identitare şi personalităţilor rome în societate
6.1.Elaborarea şi publicarea, în tiraj de masă, a unor serii de volume despre istoria şi cultura romilor, inclusiv culegeri de folclor şi beletristică în limba romani
Indicatori: Numărul de volume despre istoria şi cultura romilor publicate, precum şi tirajul acestora
6.2.Amplasarea de plăci memoriale referitoare la personalităţi rome şi la momente din istoria romilor
Indicatori: Numărul de plăci memoriale referitoare la personalităţi rome şi la momente din istoria romilor amplasate
6.3.Monumente de for public referitoare la istoria şi cultura romilor
Indicatori: Numărul de monumente de for public referitoare la istoria şi cultura romilor amplasate
6.4.Programe culturale rome la nivel local, în comunităţi de romi
Indicatori: Numărul de programe culturale rome realizate la nivel local, în comunităţi de romi
(5)Măsura 7. Programe de salvgardare şi dezvoltare a patrimoniului imaterial al culturii romani: acordarea titlului de Tezaur Uman Viu şi includerea în repertoriul naţional
Indicatori: Numărul de romi cărora li s-a acordat titlul de Tezaur Uman Viu
Numărul de elemente din patrimoniul cultural imaterial rom incluse în repertoriul naţional
(6)Măsura 8. Programe naţionale de păstrare şi cultivare a limbii romani în comunităţile de romi şi în societate în general
8.1.Publicaţii în limba romani (revista lunară, cărţi)
Indicatori: Numărul de publicaţii în limba romani pentru cultivarea limbii romani în comunităţile de romi şi societate în general, precum şi tirajul acestora
(7)Măsura 9. Susţinerea şi promovarea artiştilor romi şi a creaţiei rome în toate domeniile artistice (arte plastice, literatură, teatru, cinematografie, muzică, dans)
9.1.Burse de excelenţă pentru artiştii romi
Indicatori: Numărul de beneficiari ai burselor de excelenţă
9.2.Tabere de creaţie
Indicatori: Numărul de tabere de creaţie realizate, precum şi numărul de beneficiari ai acestora
9.3.Concursuri cu premii
Indicatori: Numărul de artişti premiaţi anual
9.4.Organizarea de expoziţii cu lucrările artiştilor romi
Indicatori: Numărul de expoziţii organizate anual cu lucrări ale artiştilor romi
9.5.Publicarea cărţilor scriitorilor romi
Indicatori: Numărul de cărţi publicate ale scriitorilor romi
9.6.Susţinerea financiară şi promovarea spectacolelor de teatru ale artiştilor romi
9.7.Susţinerea financiară şi promovarea filmelor artistice ale artiştilor romi sau cu tematică romă
9.8.Susţinerea financiară şi promovarea spectacolelor de dans ale artiştilor romi
9.9.Susţinerea financiară şi promovarea spectacolelor de muzică ale artiştilor romi
Indicatori: Numărul de spectacole de teatru, de filme artistice, de spectacole de muzică şi de dans realizate de artiştii romi sau cu tematică romă
9.10.Sprijin pentru autoorganizarea şi infrastructura artiştilor romi
Indicatori: Numărul de organizaţii ale artiştilor romi care au primit sprijin pentru autoorganizarea şi infrastructură
9.11.Promovarea lucrărilor artiştilor romi în alte ţări
Indicatori: Numărul de expoziţii ale artiştilor romi realizate în alte ţări
9.12.Susţinerea financiară şi promovarea spectacolelor de teatru, de filme artistice, de spectacole de muzică şi dans ale artiştilor romi în alte ţări
Indicatori: Numărul de spectacole de teatru, de filme artistice, de spectacole de muzică şi dans ale artiştilor romi sau cu tematică romă realizate în alte ţări
SUBCAPITOLUL 2: Prioritatea (2): Alte activităţi cultural-artistice care promovează valorile, cultura şi tradiţiile romilor
(1)Măsura 1. Elaborarea şi implementarea unui program naţional de educaţie permanentă pentru adulţii romi şi cei care nu aparţin acestei minorităţi pe teme referitoare la romi, rasism, stigmat, identitate, alteritate, interculturalitate şi multiculturalism
1.1.Organizarea de cursuri de formare profesională/şcoli de vară de limba romani/pe teme rome pentru funcţionarii care lucrează cu şi pentru minoritatea romilor în administraţia publică, asistenţă socială, sănătate, poliţie, învăţământ
Indicatori: Multiculturalism: Numărul de cursuri de formare profesională/şcoli de vară de limba romani/pe teme rome pentru funcţionarii care lucrează cu şi pentru minoritatea romilor în administraţia publică, asistenţă socială, sănătate, poliţie, învăţământ
CAPITOLUL 6: F. Infrastructură şi servicii sociale
SUBCAPITOLUL 1: Protecţia copilului
1.Nr. campanii de promovare a valorilor familiale
2.Nr. de servicii de zi înfiinţate
3.Nr. copii beneficiari ai serviciilor de zi
4.Nr. ONG implicate în campania de prevenire a abuzului şi a neglijării, precum şi a oricărei forme de violenţă asupra copilului
SUBCAPITOLUL 2: Justiţie şi ordine publică
(1)Măsuri ale MAI
1.Nr. de locuri distincte pentru cetăţenii români aparţinând minorităţii rome în instituţiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne
(2)Măsuri ale CNCD
a)Indicatori cantitativi:
1.Pentru măsura 1), nr. de campanii derulate
2.Pentru măsura 2), nr. de programe derulate, nr. de beneficiari
3.Pentru măsura 3), nr. de programe derulate, nr. de beneficiari
4.Pentru toate cele trei măsuri la un loc număr de petiţii soluţionate
5.Pentru toate cele trei măsuri la un loc număr de soluţii de constatare a faptelor de discriminare, conform O.G. nr. 137/2000, republicată, actualizată.
b)Indicatori calitativi (măsuraţi %):
6.Gradul de creştere a petiţiilor înregistrate pe criteriul rom
7.Gradul de creştere a soluţiilor de constatare
8.Administraţie publică şi dezvoltare comunitară
c)Indicatori pentru măsurile MAI
1.Număr de campanii de informare şi acţiuni de îndrumare şi control metodologic la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor
d)Indicatori pentru măsurile ANR
1.Nr. campanii regionale/judeţene/locale de informare cu privire la dreptul la liberă circulaţie în cadrul Uniunii Europene
2.Nr. campanii regionale/judeţene/locale de informare în vederea obţinerii actelor de proprietate/posesie organizate anual
3.Nr. persoane informate cu privire la dreptul la liberă circulaţie în cadrul Uniunii Europene
4.Nr. reuniuni organizate la nivel regional/judeţean
5.Nr. planuri regionale de intervenţie elaborate
e)Indicatori pentru măsurile MADR
1.Nr. organizaţii neguvernamentale şi parteneri aparţinând minorităţii rome din Grupurile de Iniţiativă Locală (GIL)
2.Nr. proiecte care abordează subiectul minorităţii rome prin LEADER
3.Nr. acţiuni de animare şi promovare LEADER care se vor adresa comunităţilor locale, potenţiale teritorii GIL semnificativ populate cu cetăţeni români aparţinând minorităţii rome
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 49 din data de 21 ianuarie 2015