DECIZIE nr. 278 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Iulia Vucmanovici în Dosarul nr. 19.428/212/2015/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.471D/2015.
2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea nr. 12.038 din 9 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 19.428/212/2015/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Iulia Vucmanovici într-o cauză având ca obiect cererea de reexaminare a unei amenzi judiciare.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că prevederile art. 9 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 contravin principiului legalităţii, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât instituirea unei taxe de timbru aferente cererii de reexaminare nu se justifică din perspectiva scopurilor afirmate în cuprinsul preambulului ordonanţei de urgenţă menţionate, ci, dimpotrivă, această taxă aduce o limitare şi o încălcare a garanţiilor procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil.
6. De asemenea apreciază că "reglementarea unilaterală, doar a obligaţiei pozitive a cetăţeanului, de achitare a taxei pentru soluţionarea cererii sale de reexaminare, nu şi a similarei obligaţii a statului de restituire a taxei în caz de admitere a cererii de reexaminare a petentului, are efecte asupra patrimoniului cetăţeanului şi, implicit, asupra dreptului său de proprietate, întrun mod neconstituţional". Prin urmare, "această integrală suportare a efortului bugetar necesar pentru exercitarea unui drept legal are efecte asupra nivelului de trai al cetăţeanului, care încetează a mai fi decent."
7. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Cu privire la textul de lege criticat care vizează, în fapt, obligaţia de achitare a unei taxe judiciare de timbru, instanţa de judecată reţine ca fiind relevantă atât jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, [în acest sens, invocând Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, precum şi Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei], cât şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că acesta nu este un drept absolut. Raportat la cauza de faţă, instanţa de judecată apreciază că o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei nu poate fi considerată ca având caracter împovărător, de natură a afecta justiţiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu se poate vorbi despre o restricţionare a accesului la justiţie şi nici de îngrădirea dreptului de proprietate privată sau a dreptului la un nivel de trai decent.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 675 din 13 noiembrie 2014.
10. Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional, consideră că prevederile art. 9 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituţionale.
11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, prevederi care au următorul conţinut:
"Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: [...]
e) cereri de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare şi despăgubirile, potrivit art. 190 din Codul de procedură civilă - 20 lei;".
14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi, autoarea excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată şi celor ale art. 47 privind nivelul de trai.
15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 9 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare. În acest sens este Decizia nr. 661 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 noiembrie 2015, şi Decizia nr. 675 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 15 decembrie 2014, prin care Curtea a constatat constituţionalitatea soluţiei legislative criticate.
16. Curtea reţine, astfel, că nu se poate pune problema unui cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, în cuantum fix de 20 de lei, care nu poate fi apreciat de natură a afecta justiţiabilul din punct de vedere financiar, aşa încât nu se poate vorbi despre o restricţionare a accesului la justiţie prin instituirea acestei taxe fixe şi nici de o încălcare a dreptului la un nivel de trai decent sau a dreptului de proprietate privată.
17. De altfel, referitor la problema instituirii taxelor judiciare de timbru, Curtea Constituţională s-a pronunţat de nenumărate ori, exemplu fiind Decizia nr. 943 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2007, prin care s-a statuat că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu.
18. De asemenea, prin Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005, spre exemplu, Curtea a reţinut că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora "Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice", a arătat Curtea, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor.
19. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Astfel, acest drept care cere, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. De asemenea, în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudenţa sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricţii financiare cu privire la accesul unei persoane la justiţie, tocmai în interesul unei bune administrări a justiţiei. Prin urmare, plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 155 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 9 mai 2005).
20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Iulia Vucmanovici în Dosarul nr. 19.428/212/2015/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 9 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2016.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 498 din data de 4 iulie 2016