DECIZIE nr. 531 din 22 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (2), (31) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Augustin Zegrean

- preşedinte

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gaspar

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Cristina Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ioan Cătălin Moldoveanu în Dosarul nr. 1.604/226/2011 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 76D/2012.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, avocat Oana Tănăsică, cu delegaţie la dosar, lipsind cealaltă parte, faţa de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 189D/2012 şi nr. 211 D/2012 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ciprian Cornel Apăfăian şi Ioan Cătălin Moldoveanu în dosarele nr. 8.550/320/2010 şi nr. 12.379/281/2010 ale Tribunalului Mureş-Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi ale Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 370D/2012 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. X din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, excepţie ridicată de Graţian Tonea în Dosarul nr. 27.463/325/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi în dosarele nr. 451D/2012 şi nr. 517D/2012 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Mihai Alfred Laurenţiu Antonio şi Minodor Tiron în dosarele nr. 9.474/299/CV/2010 şi nr. 2.652/237/2011 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoriei Gura Humorului.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 189D/2012, nr. 211 D/2012, nr. 370D/2012, nr. 451 D/2012, nr. 517D/2012 la Dosarul nr. 76D/2012.
Reprezentantul Ministerului Public şi avocatul prezent sunt de acord cu măsura conexării.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 189D/2012, nr. 211 D/2012, nr. 370D/2012, nr. 451D/2012, nr. 517D/2012 la Dosarul nr. 76D/2012, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului prezent, care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 a rămas fără obiect în urma admiterii acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public arată că prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 a fost admisă, astfel încât solicită respingerea acesteia, ca devenită inadmisibilă. Solicită, de asemenea, respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, apreciind că aceasta nu este motivată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 11 noiembrie 2011, 21 noiembrie 2011, 1 februarie 2012, precum şi prin deciziile civile nr. 1.788 din 16 decembrie 2011, nr. 265 din 19 ianuarie 2012 şi nr. 1.540 din 11 octombrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 1.604/226(2011, nr. 8.550/320/2010, nr. 2.652/237/2011, nr. 12.379/281/2010, nr. 9.474/299/CV/2010 şi nr. 27.463/325/2010, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Judecătoria Gura Humorului, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, iar Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. X din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.
Excepţia a fost ridicată de Ioan Cătălin Moldoveanu, Ciprian Cornel Apăfăian, Graţian Tonea, Mihai Alfred Laurenţiu Antonio în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor declarate împotriva unor sentinţe civile prin care s-au respins plângerile formulate împotriva unor procese-verbale de constatare şi sancţionare a unor contravenţii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi de Minodor Tiron într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de acelaşi act normativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin, în esenţă, referitor la prevederile art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, următoarele:
Textul de lege criticat aduce atingere accesului liber la justiţie, egalităţii în drepturi, dreptului la un proces echitabil şi art. 129 din Constituţie referitor la folosirea căilor de atac, deoarece elimină posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii judecătoreşti prin care se soluţionează plângerea împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei la regimul circulaţiei pe drumurile publice. Totodată, acesta se aplică discriminatoriu, deoarece, potrivit art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, alte categorii de contravenienţi beneficiază de calea de atac a recursului. Aşa fiind, art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 reprezintă o restrângere excesivă a drepturilor cetăţenilor, cu încălcarea prevederilor art. 53 din Legea fundamentală.
Mai mult, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului asimilează contravenţiile "acuzaţiilor în materie penală", impunând asigurarea dreptului la apărare şi aplicarea prezumţiei de nevinovăţie în conformitate cu rigorile normei penale.
Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoria Gura Humorului apreciază că textul de lege criticat este constituţional, deoarece partea interesată este lipsită de posibilitatea efectivă de a se adresa unei instanţe imparţiale şi independente prin introducerea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii. Diferenţa de tratament juridic invocată de recurent are un caracter raţional şi obiectiv, principiul egalităţii în faţa legii presupunând un tratament identic pentru toate persoanele sancţionate contravenţional în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, comparaţia neputându-se face cu persoane sancţionate în baza altor tipuri de acte normative. Exercitarea căilor de atac se face, potrivit art. 129 din Constituţie, "în condiţiile legii", lăsând legiuitorului o largă marjă de apreciere în ceea ce priveşte instituirea acestora, deoarece dreptul de acces la o instanţă nu implică automat şi dreptul de acces la mai multe grade de jurisdicţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că, în măsura în care sunt înfrânte principiile constituţionale ale egalităţii de tratament în faţa legii pentru toţi cetăţenii şi liberul acces la justiţie în toate etapele procesuale, nu doar pentru fondul cauzei, se poate aprecia că textul de lege criticat este neconstituţional.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază că art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 este constituţional, deoarece eliminarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii judecătoreşti prin care a fost soluţionată, în primă instanţă, plângerea contravenţională nu îngrădeşte accesul liber la justiţie, care nu are semnificaţia, în toate cazurile, a accesului la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. De asemenea, reglementările internaţionale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicţie sau la toate căile de atac prevăzute de legislaţiile naţionale, art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa instanţei naţionale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie.
Mai mult, prevederile legale criticate constituie norme de procedură, or, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri în formele şi modalităţile instituite de lege.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile avocatului prezent şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorii excepţiei, îl constituie prevederile art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, introduse prin pct. 2 al art. X din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, precum şi cele ale art. X pct. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 202/2010.
Curtea, având în vedere art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, constată că, în realitate, obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 118 alin. (2), (31) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, introduse prin art. X pct. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Acestea au următorul cuprins:
"(2) Plângerea suspendă executarea amenzilor şi a sancţiunilor contravenţionale complementare de la data înregistrării acesteia până la data pronunţării hotărârii judecătoreşti.
[...]
(31) Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluţionează plângerea este definitivă şi irevocabilă.
(4) În termen de 15 zile de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care instanţa a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă pentru a preda permisul de conducere."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textele de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, precum şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, Curtea reţine că, ulterior sesizării sale, prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că acestea sunt neconstituţionale.
___
*) Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012.
Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale".
Prin urmare, reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit între momentul sesizării Curţii Constituţionale şi momentul pronunţării instanţei de contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.
2. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textele constituţionale invocate nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate datorită lipsei de legătură cu textele de lege criticate.
În acest sens, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, făcând referire la jurisprudenţa sa, a observat că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că "sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi". Prin urmare, Curtea va respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ioan Cătălin Moldoveanu în Dosarul nr. 1.604/226/2011 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Ciprian Cornel Apăfăian în Dosarul nr. 8.550/320/2010 al Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Ioan Cătălin Moldoveanu în Dosarul nr. 12.379/281/2010 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Graţian Tonea în Dosarul nr. 27.463/325/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Mihai Alfred Laurenţiu Antonio în Dosarul nr. 9.474/299/CV/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi de Minodor Tiron în Dosarul nr. 2.652/237/2011 al Judecătoriei Gura Humorului.
2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Graţian Tonea în Dosarul nr. 27.463/325/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 mai 2012.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 574 din data de 13 august 2012