Document embed

DECIZIE nr. 782 din 18 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 1 şi art. 5 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Patricia Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 1 şi art. 5 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, excepţie ridicată de Daniel Tatarus în Dosarul nr. 30.041/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.037D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne şi statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa civilă nr. 4.418 din 10 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 30.041/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 1 şi art. 5 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

5. Excepţia a fost ridicată de Daniel Tatarus cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, întrucât într-un stat de drept, democratic şi social, în care respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, nu se poate permite diminuarea unei pensii care respectă principiul contributivităţii şi a fost stabilită potrivit dispoziţiilor Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor.

7. De asemenea, arată că sunt încălcate prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece este modificată pensia stabilită printr-un act normativ anterior.

8. Totodată, susţine că se creează o discriminare între pensionarii provenind din aceeaşi categorie profesională, întrucât, ca urmare a diferite hotărâri judecătoreşti, unii au beneficiat de pensii majorate, în timp ce altora li s-au diminuat pensiile. De asemenea, arată că persoanele care se încadrează în ipoteza normelor de lege criticate, deşi au avut o pensie stabilită în temeiul contributivităţii, sunt discriminate în raport cu pensionarii din sistemul public de pensii care beneficiază de dispoziţiile art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000.

9. Autorul excepţiei susţine şi că dispoziţiile de lege criticate încalcă dreptul de proprietate, deoarece pensia reprezintă un bun, care se bucură de protecţia prevederilor art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, consideră că sunt afectate şi dreptul la protecţie socială şi dreptul la un nivel de trai decent, fiind încălcate, în acelaşi timp, prevederile constituţionale referitoare la obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii.

10. Mai susţine că Legea nr. 119/2010 impune o sarcină excesivă asupra pensionarilor poliţişti şi prevede diferenţe procentuale, unii pensionari suportând mai mult, iar alţii mai puţin ori deloc măsura reducerii cuantumului pensiei.

11. Arată şi faptul că pensiile poliţiştilor au fost stabilite potrivit principiului contributivităţii şi nu trebuiau reduse, neavând o componentă necontributivă. În acest context, susţine că angajatorul nu a virat contribuţia pentru cadrele active din poliţie, întrucât sumele respective ar fi provenit de la bugetul de stat şi aceleaşi sume ar fi trebuit virate înapoi la acelaşi buget, fără a se avea vreo finalitatea practică, în afara îngreunării evidenţelor contabile, dar poliţiştii nu pot fi răspunzători pentru faptul că statul, în calitate de angajator, nu şi-a onorat obligaţia de a contribui.

12. Cât priveşte dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, arată că acestea contravin art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece aduc atingere dreptului de proprietate, dreptului la pensie şi dreptului la un nivel de trai decent.

13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, consideră că aceasta îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

15. Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, precum şi ale art. 1 şi art. 5 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 3 alin. (1) din legea nr. 119/2010:

"(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.";

- Art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 119/2010:

"(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează:

a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b);

[...]

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileşte în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.";

- Art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011:

"Pentru revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 se utilizează metodologia de calcul prevăzută în anexa nr. 3."

- Art. 1 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011: "Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi recalculate potrivit prevederilor aceleiaşi legi se revizuiesc conform prezentei metodologii.";

- Art. 5 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011: "Cuantumul pensiei revizuite se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat cu valoarea unui punct de pensie."

19. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate, art. 47 alin. (1) şi (2) privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 115 alin. (6) referitor la limitele de reglementare ale ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii. De asemenea, autorul excepţiei invocă art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la proprietate.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 au mai constituit obiect al analizei de constituţionalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, cu privire la constituţionalitatea măsurilor prin care s-a dispus recalcularea pensiilor speciale, Curtea, în cadrul controlului a priori de constituţionalitate, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat că textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

21. Având în vedere că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă şi raţională, Curtea a considerat că acestea pot fi eliminate doar dacă există o raţiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Curtea a constatat că o atare cauză o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistem şi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statui, deci atât bugetul de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale de stat. Astfel, această măsură nu poate fi considerată ca fiind arbitrară; de asemenea, Curtea a reţinut că măsura nu impune o sarcină excesivă asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, şi nu prevede diferenţieri procentuale pentru diversele categorii cărora li se adresează, pentru a nu determina ca una ori alta să suporte mai mult sau mai puţin măsura de reducere a venitului obţinut dintr-o atare pensie.

22. Totodată, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat: "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil."

23. Prin Decizia nr. 551 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 10 iulie 2012, Curtea a amintit că "şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie de un anumit cuantum".

24. Prin Decizia din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). Având în vedere aceste considerente, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).

25. Cât priveşte susţinerea potrivit căreia textul de lege criticat ar produce o discriminare între titularii dreptului la pensie, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, a statuat că dreptul ca, în urma recalculării, să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos "a fost prevăzut de Legea nr. 19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat". Prin urmare, a constatat că "nu se poate vorbi despre o identitate de situaţii între prevederile Legii nr. 19/2000 şi dispoziţiile de lege criticate ale Legii nr. 119/2010, astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificaţia unei încălcări a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor ori a principiului neretroactivităţii legii civile".

26. Prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, Curtea a reţinut că Legea nr. 119/2010 nu face nicio deosebire între diferitele categorii de pensii de serviciu, componenta necontributivă fiind deopotrivă eliminată pentru toate acestea.

27. Faptul că prin interpretarea diferită dată de instanţele de judecată textelor de lege criticate s-au pronunţat soluţii diferite referitoare la persoane aflate în situaţii asemănătoare nu reprezintă un aspect de neconstituţionalitate, ci o problemă de interpretare şi aplicare a legii, de competenţa instanţelor de judecată.

28. Referitor la încălcarea dreptului la un nivel de trai decent şi obligaţia statului de a crea condiţiile necesare creşterii calităţii vieţii, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reţinut că "drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, şi anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, şi anume optica legiuitorului şi resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcţie".

29. În ceea ce priveşte constituţionalitatea adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, Curtea, prin Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, a reţinut că, "departe de a afecta dreptul la pensie, măsurile cuprinse în ordonanţa de urgenţă criticată sunt de natură a ocroti, şi nu a vătăma sau încălca drepturile fundamentale [...]. În consecinţă, nu se poate reţine că ordonanţa de urgenţă afectează vreun drept constituţional consacrat "

30. Referitor la susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia pensia de care a beneficiat a fost întemeiată pe principiul contributivităţii, astfel că nu este justificată reducerea ei, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au prevăzut recalcularea pensiilor potrivit algoritmului de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Acest sistem de calcul se întemeiază pe contributivitate, întrucât asiguratul va dobândi o pensie ca urmare a contribuţiei plătite în funcţie de veniturile obţinute în perioada de cotizare. Punctajul mediu anual, care determină cuantumul pensiei, nu este stabilit însă în raport de cuantumul efectiv al contribuţiilor vărsate, aşa cum consideră autorul excepţiei, ci în funcţie de veniturile realizate de asigurat în perioada de cotizare şi de stagiul de cotizare cerut de lege. Prin urmare, pensiile de serviciu au suferit o modificare nu pentru că în practică nu au fost vărsate contribuţiile de anumiţi angajatori la bugetul de stat, aşa cum susţine autorul excepţiei, ci pentru că, pe lângă cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii, aşa cum a fost explicat mai sus, pensionarii la care se referă Legea nr. 119/2010 primeau şi o sumă suplimentară, care ar fi depăşit cuantumul pensiei stabilite numai prin raportare la veniturile obţinute de asigurat în perioada de cotizare. În concluzie, Curtea constată că şi această critică de neconstituţionalitate este lipsită de temei.

31. În final, Curtea reţine că, prin Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, legiuitorul a prevăzut la art. 1 următoarele:

"(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.

(2) Plata drepturilor băneşti prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013.

(3) În cazul în care beneficiarii pensiilor prevăzute la alin. (1) au realizat stagii de cotizare după data înscrierii la pensie, cuantumul aferent acestora se adaugă la cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, calculat conform alin. (1).

(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menţine în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010."

32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniel Tatarus în Dosarul nr. 30.041/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 1 şi art. 5 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2014.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 90 din data de 3 februarie 2015