DECIZIE nr. 327 din 19 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Claudia-Margareta Krupenschi

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul Mişcarea Populară Dolj, prin reprezentant legal Gelu Vişan, în Dosarul nr. 4.133/63/2016 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 722D/2016 al Curţii Constituţionale.
2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, avocat Dorel Cosmin Marinescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii dă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei pentru susţinerea acesteia. Acesta arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate, ce prevăd inexistenţa vreunei căi de atac împotriva hotărârilor definitive pronunţate în materie electorală, îngrădesc dreptul de acces liber la justiţie. În argumentarea celor menţionate, arată că în cursul judecării apelului a sesizat o stare de incompatibilitate a unuia dintre judecători, situaţie pe care nu o poate remedia, în lipsa posibilităţii legale de a promova o cale extraordinară de atac.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, argumentând că suprimarea căilor de atac în materie electorală este determinată de caracterul urgent şi special al acestui domeniu.
5. Având cuvântul în replică, reprezentantul autorului excepţiei precizează că aceste caracteristici ale domeniului electoral nu justifică îngrădirea accesului liber la justiţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
6. Prin Decizia civilă nr. 1.023 din 3 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.133/63/2016, Tribunalul Dolj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul Mişcarea Populară Dolj, prin reprezentant legal Gelu Vişan, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare împotriva unei decizii civile pronunţată în materie electorală de Tribunalul Dolj. În cauză s-a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, situaţie în care contestatorul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost consemnată în cuprinsul deciziei civile pronunţate în cauză, autorul acesteia susţine încălcarea dreptului la un proces echitabil şi la ridicarea excepţiei de faţă, invocând, în acest sens, dispoziţiile art. 21 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
8. Tribunalul Dolj - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Suprimarea căilor de atac împotriva hotărârilor definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti, la care se referă art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, este în concordanţă cu caracterul de celeritate şi natura specială a procedurii de judecată în materie electorală, ce se desfăşoară potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru ordonanţa preşedinţială. Astfel, valorificarea drepturilor electorale este condiţionată de respectarea unei proceduri de judecată speciale, urmărindu-se evitarea prelungirii procesului ca urmare a contestării hotărârilor definitive şi irevocabile prin intermediul căilor extraordinare de atac. Aplicarea regulilor de drept comun în materie electorală ar fi de natură să împiedice desfăşurarea procedurilor electorale aflate în curs şi ar genera o stare de incertitudine în ceea ce priveşte raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor. În atare condiţii, suprimarea căii de atac extraordinare nu poate echivala cu limitarea accesului liber la justiţie, ci reprezintă o modalitate eficientă de a preveni exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituţie conferă legiuitorului prerogativa exclusivă de a stabili competenţa şi procedura de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac. În plus, şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale este în acelaşi sens, fiind enumerate cu titlu exemplificativ Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010, Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013 sau Decizia nr. 159 din 20 martie 2014.
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
10. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Astfel cum a reţinut şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, în materie electorală, legiuitorul a stabilit o procedură specială de soluţionare a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de lege, desfăşurată potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru ordonanţa preşedinţială. Obiectul reglementării - valorificarea drepturilor electorale - a impus adoptarea unei proceduri de judecată prin care să fie soluţionate cu celeritate toate cererile adresate justiţiei, fără ca aceasta să reprezinte o restrângere a exerciţiului dreptului subiectiv sau procesual, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă "în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite". Prin limitarea căilor de atac doar la cele ordinare, legiuitorul a urmărit evitarea prelungirii procesului, ca urmare a contestării hotărârilor definitive şi irevocabile prin intermediul căilor extraordinare de atac. Intenţia acestuia, aşadar, vizează exclusiv instaurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21. Mai mult, art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac.
11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins: "(2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac."
14. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate normele art. 21 din Constituţie, privind accesul liber la justiţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că soluţia legislativă cuprinsă în prezent la art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 a mai format obiectul controlului de constituţionalitate prin prisma unor critici de neconstituţionalitate identice, formulate cu privire la dispoziţiile art. 121 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, act normativ abrogat de art. 136 din Legea nr. 115/2015.
16. Astfel, prin Decizia nr. 159 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 14 mai 2014, Curtea a statuat, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate, care nu permit exercitarea căilor extraordinare de atac în materie electorală, nu încalcă liberul acces la justiţie şi nici dreptul la un proces echitabil, reţinând în acest sens că procedura instituită prin textul de lege criticat are în vedere soluţionarea procesului cu celeritate, întrucât, în absenţa ei, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfăşurarea procedurilor electorale aflate în curs şi ar genera o stare de incertitudine cât priveşte raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor. Curtea a mai stabilit că, în materie electorală, revizuirea [n.a. - sau orice cale extraordinară de atac, cum este, în cazul de faţă, contestaţia în anulare] nu îşi găseşte raţiunea, întrucât este vorba despre evenimente temporare şi ireversibile, aşa cum sunt alegerile locale, astfel că prin introducerea căii revizuirii nu s-ar mai atinge nicio finalitate, nu s-ar mai putea oferi nicio satisfacţie revizuentului, chiar în ipoteza revizuirii hotărârii contestate. Aşadar, din cauza imposibilităţii fizice de restabilire a situaţiei anterioare, legiuitorul a apreciat că nu este necesar să mai reglementeze posibilitatea introducerii de căi de atac în cazul contenciosului electoral.
17. În acelaşi sens, Curtea a pronunţat Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 7 ianuarie 2011 şi Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013.
18. Curtea constată, pentru identitate de raţiune, că argumentele reţinute în deciziile la care s-a făcut mai sus referire îşi menţin mutatis mutandis valabilitatea şi în prezenta cauză şi că, în consecinţă, dispoziţiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu afectează exercitarea liberului acces la justiţie şi nici a dreptului la un proces echitabil.
19. Faţă de susţinerile autorului excepţiei din şedinţa publică de judecată, potrivit cărora cererea sa de apel a fost judecată de un complet în compunerea căruia s-ar fi aflat un judecător în stare de incompatibilitate, Curtea reţine că acesta nu este un argument de natură a determina neconstituţionalitatea textului de lege examinat, ci reprezintă un element de fapt, conjunctural, iar pentru rezolvarea situaţiei reclamate există alte remedii prevăzute de lege, cum ar fi, de pildă, recuzarea - în timpul procesului, în condiţiile Codului de procedură civilă, sau ulterior, sesizarea inspecţiei judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012.
20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Mişcarea Populară Dolj, prin reprezentant legal Gelu Vişan, în Dosarul nr. 4.133/63/2016 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 19 mai 2016.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 514 din data de 7 iulie 2016