DECIZIE nr. 739 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Cristina Teodora Pop

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor prevederilor art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Romeo Valentin Buzdugan şi Marian Cristian Nedelcu în Dosarul nr. 9.970/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 529D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, respectiv la deciziile nr. 983 din 8 iulie 2010 şi nr. 558 din 16 iulie 2015, prin care instanţa de contencios constituţional a arătat care este relaţia dintre noţiunile de "ordine de drept" şi "ordine publică".

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 13 martie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 9.970/300/2015, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Romeo Valentin Buzdugan şi Marian Cristian Nedelcu, într-o cauză având ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive a autorilor excepţiei.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile art. 131 alin. (1) din Constituţie fac trimitere la "ordinea de drept" atunci când reglementează rolul Ministerului Public, motiv pentru care dispoziţiile art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, prin folosirea noţiunii de "ordine publică", contravin normei constituţionale anterior arătate. Se susţine că cele două sintagme nu se află în contradicţie şi nu se exclud reciproc, dar nici nu pot fi confundate. Se arată că această confuzie creează o aparenţă de legalitate a cererilor reprezentanţilor Ministerului Public privind propunerile de arestare preventivă, de prelungire a măsurii arestării preventive şi de menţinere a acestei măsuri, formulate în cursul urmăririi penale. Se mai susţine că, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 19 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, "ordinea publică" este apărată de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Jandarmeria Română, şi nu de Ministerul Public.
6. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penală, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
8. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că noţiunile de "ordine de drept" şi "ordine publică" se completează reciproc, în sensul în care ordinea de drept se concretizează în ordinea publică prin asigurarea respectării legii penale. Se subliniază faptul că procurorii îndeplinesc o importantă funcţie judiciară în procesul penal, întrucât întreaga fază a urmăririi penale se desfăşoară prin activitatea sau sub supravegherea lor, dar că, în acelaşi timp, activitatea procurorilor este supusă controlului instanţelor judecătoreşti.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar; o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică".
12. Se susţine că textul criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 131 alin. (1) din Constituţie.
13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, prin Decizia nr. 558 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 14 august 2015, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate invocată.
14. Cu acea ocazie, Curtea a reţinut că, în procesul penal din România, procurorul acţionează ca apărător al intereselor generale ale societăţii, dar şi ale părţii din proces, în spiritul legalităţii.
15. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că noţiunea de "ordine publică" din cuprinsul textului criticat nu contravine celei de "ordine de drept" folosită de legiuitor în art. 131 alin. (1) din Constituţie şi că cele două noţiuni sunt interdependente. De asemenea, Curtea a constatat că ordinea publică este asigurată prin respectarea legii penale în cadrul ordinii de drept, considerent pentru care prevederile art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală nu contravin normei constituţionale de la art. 131 alin. (1).
16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus referite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Romeo Valentin Buzdugan şi Marian Cristian Nedelcu în Dosarul nr. 9.970/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa din data de 3 noiembrie 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 927 din data de 15 decembrie 2015