DECIZIE nr. 103 din 10 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Trandafir Pătru în Dosarul nr. 3.539/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 996D/2014.
2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate Trandafir Pătru. Lipseşte partea Casa Judeţeană de Pensii Timiş. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, întrucât penalizarea din cuantumul pensiei este foarte mare în cazul pensiei anticipate parţiale, considerând că, pe măsură ce se înaintează în vârstă, penalizarea ar trebui să descrească. Depune note scrise conţinând precizări în acest sens.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, pe de o parte, nu există nicio legătură între textul de lege criticat şi dispoziţiile constituţionale ale art. 56 alin. (2) referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, iar, pe de altă parte, autorul excepţiei solicită modificarea textului de lege invocat.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 2 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.539/30/2014, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Pătru Trandafir în cadrul unui litigiu de asigurări sociale.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, deoarece, în cazul pensiei anticipate parţiale, procentul de diminuare cu 0,75% pentru fiecare lună, respectiv 9% pentru fiecare an nelucrat, trebuie să scadă proporţional cu înaintarea în vârstă.
7. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă opinează în sensul că dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 nu contravin prevederilor art. 56 alin. (2) din Constituţie.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, precizările depuse la dosar şi susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: "Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care sar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă."
12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 56 alin. (2), potrivit cărora "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale."
13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. Pensia anticipată şi pensia anticipată parţială permit reducerea vârstei standard de pensionare, în condiţiile în care este realizat stagiul complet de cotizare cu o depăşire (de peste 8 ani, în cazul pensiei anticipate, şi de până la 8 ani, în cazul pensiei anticipate parţiale). Autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de formula de calcul al pensiei anticipate parţiale, care este prevăzută de dispoziţiile de lege criticate, în sensul că se diminuează cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, ceea ce înseamnă 9% pe an.
14. Or, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 418 din 14 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.061 din 16 noiembrie 2004, "Constituţia stabileşte dreptul tuturor cetăţenilor la pensie, prevăzând, în art. 47 alin. (2), că exercitarea acestui drept se face în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului stabilirea tipurilor de pensie, a condiţiilor ce trebuie îndeplinite de beneficiari pentru a se putea înscrie la pensie, a modului de calcul al cuantumului pensiei şi a altor condiţii de fond şi de formă."
15. Desigur, Curtea reţine că libertatea de reglementare a legiuitorului nu este una absolută, aceasta neputând justifica încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În reglementarea anterioară, prin art. 50 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare (lege abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010), cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabilea "din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2", tabel care avea următorul conţinut:

"Stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 3 (coloanele 3 şi 6)

Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%)

până la 1 an

0,50

peste 1 an

0,45

peste 2 ani

0,40

peste 3 ani

0,35

peste 4 ani

0,30

peste 5 ani

0,25

peste 6 ani

0,20

peste 7 ani

0,15

peste S ani

0.10

între 9 fer 10 ani

0,05"

16. Curtea constată că nu se poate reţine neconstituţionalitatea art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 doar pentru motivul că vechea reglementare ţinea cont şi de stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare, spre deosebire de noua reglementare - textul de lege criticat - care nu mai prevede aceeaşi formulă de calcul progresiv. În prezent, unicul criteriu de determinare a cuantumului pensiei parţiale anticipate este numărul de luni anticipate rămase până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, potrivit art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, pronunţată în cadrul controlului a priori de constituţionalitate a Legii nr. 263/2010, reţinând că "o astfel de reglementare are ca obiectiv descurajarea pensionărilor anticipate parţiale [...] care au generat în timp o creştere semnificativă a masei persoanelor asigurate înaintea vârstei legale de pensionare, cu scăderea concomitentă a numărului contribuabililor. În acest sens, în expunerea de motive a Legii privind sistemul unitar de pensii publice se arată că «în prezent, în România, vârsta medie reală de pensionare este mult prea scăzută, aceasta fiind de 54 de ani, faţă de vârstele standard de pensionare cerute de legislaţia în vigoare, în trimestrul IV 2009, de: 58 ani şi 8 luni pentru femei, respectiv 63 ani şi 8 luni pentru bărbaţi. Motivele esenţiale ale acestei diferenţe semnificative o reprezintă numărul mare şi în creştere de pensionări înainte de împlinirea vârstei standard pentru activitate în condiţii de muncă speciale şi deosebite, pentru invaliditate, pentru îndeplinirea anticipată a stagiului complet de cotizare, inclusiv în cazul pensionarilor urmaşi. Se adaugă vârstele mult mai reduse practicate de actualele sisteme de pensii speciale, cum ar fi: 50 de ani pentru personalul navigant din aviaţia civilă, 55 de ani pentru militari şi poliţişti, 60 de ani pentru magistraţi şi personalul auxiliar din tribunale şi curţi de apel»."
17. În final, Curtea reţine că susţinerile autorului excepţiei referitoare la încălcarea art. 56 alin. (2) din Constituţie privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale nu pot fi primite, deoarece această normă constituţională se referă la contribuţiile financiare ale cetăţenilor, care au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice, iar sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Or, aceste dispoziţii constituţionale nu au incidenţă în cauza de faţă, care se referă la analiza constituţionalităţii prevederilor de lege care reglementează modul de calcul al pensiei anticipate parţiale.
18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Trandafir Pătru în Dosarul nr. 3.539/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 3 martie 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 269 din data de 22 aprilie 2015