DECIZIE nr. 879 din 23 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 2 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi a celor ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor*)
___
*) A se vedea opinia separată de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

Augustin Zegrean

- preşedinte

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gaspar

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Daniela Ramona Mariţiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 2 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi a celor ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Tinca Oprea în Dosarul nr. 7.649/105/2011 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.195D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 687/2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 7 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 7.649/105/2011, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 2 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi a celor ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Tinca Oprea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că pensia, dar şi drepturile privind cuantumul acesteia, stabilite printr-o hotărâre judecătorească, reprezintă, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, concepte asimilate bunurilor mobile. Recalcularea pensiei, prin reducerea substanţială a pensiilor ocupaţionale, chiar dacă operează pentru viitor, constituie o încălcare a dreptului de proprietate ce are semnificaţia exproprierii. Dispoziţiile de lege criticate au semnificaţia nerecunoaşterii de către stat a principiilor prevăzute anterior, care au stat la baza calculării pensiilor ocupaţionale, ceea ce afectează stabilitatea circuitului civil şi aduce atingere drepturilor câştigate. Totodată, sunt invocate şi prevederile art. 53 din Constituţie.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reglementările invocate instituie acelaşi tratament pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică, neîncălcând prevederile constituţionale ale art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1). În continuare, apreciază că pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente - partea contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit prin legea specială. Partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată în noţiunea de "bun", ea reprezintă un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Făcând referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, apreciază că nu poate fi reţinută critica potrivit căreia sunt încălcate dispoziţiile art. 4, art. 16, art. 20, art. 44 alin. (1), art. 47 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie. În final, face referire la Decizia de inadmisibilitate pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele conexate Frimu fi alţii împotriva României.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, art. 3, art. 10 şi art. 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. c) şi art. 2 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, şi a celor ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.
Dispoziţiile art. 1 lit. c) şi art. 2 din Legea nr. 119/2010 au următorul conţinut:
- Art. 1 lit. c): "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:
[...]
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;";
- Art. 2:
"(1) Pensiile de serviciu anticipate şi anticipate parţiale dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevăzute la art. 1 lit. c) şi f) devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pensiile de invaliditate şi pensiile de urmaş dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaş, în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele menţionate la alin. (1)-(3), dintre cele prevăzute la art. 1, devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare."
În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autoarea excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 4 referitor la egalitatea între cetăţeni, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie al cetăţenilor şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile Protocolului nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că toate criticile autoarei excepţiei pornesc de la premisa încălcării dreptului la pensie văzut din perspectiva unui "bun". Faţă de critici asemănătoare celor arătate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat cu prilejul controlului a priori asupra Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ale cărei considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauză, a statuat, cu privire la regimul special al pensiilor de serviciu, că acestea sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului, care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. S-a arătat, de asemenea, că acordarea acestui supliment a urmărit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de "bun", reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.
În ceea ce priveşte invocarea încălcării art. 53 din Legea fundamentală, prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat că invocarea acestor dispoziţii constituţionale este lipsită de relevanţă, întrucât dreptul la pensie este reglementat în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat.
De altfel, Curtea s-a mai pronunţat de nenumărate ori asupra dispoziţiilor de lege criticate, statuând că acestea sunt constituţionale. Exemple în acest sens sunt: Decizia nr. 687 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 13 august 2012, Decizia nr. 214 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, Decizia nr. 486 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2012, şi Decizia nr. 704 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât considerentele, cât şi soluţia acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONAL

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 2 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi a celor ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Tinca Oprea în Dosarul nr. 7.649/105/2011 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 octombrie 2012.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 878 din data de 21 decembrie 2012