"SMR 4 Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole: art. 4 şi 5; Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare: art. 5 şi 6 şi anexele nr. 3 şi 4; Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 | 1. În scopul protecţiei tuturor resurselor de apă împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, agricultorii au următoarele obligaţii: a) să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale care să permită scurgeri de efluenţi/dejecţii, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice. Depozitarea gunoiului de grajd se realizează în spaţii special amenajate (platforme şi/sau bazine de colectare impermeabile) în conformitate cu prevederile cap. VIII din Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005, denumit în continuare Codul de bune practici agricole; b) să respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice prevăzut în anexa 7 la Codul de bune practici agricole; c) să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot/ha provenit din aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui an; d) să nu aplice îngrăşăminte organice pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în exces sau pe terenuri îngheţate; e) să asigure încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora şi în condiţii meteo favorabile; f) să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă stabilite în condiţiile legii. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie a apelor de suprafaţă este de 1 m pentru terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pentru terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind dată de panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă; g) să urmeze un plan de fertilizare pentru culturile agricole şi să distribuie uniform îngrăşămintele pe terenul agricol; h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 5 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale fermei privind suprafaţa agricolă, structura culturilor, efectivele de animale, tipul şi cantitatea îngrăşămintelor aplicate pe terenul agricol şi/sau expediate din fermă şi registrul îngrăşămintelor cu azot utilizate, astfel cum sunt prevăzute în anexa 11 la Codul de bune practici agricole. 2. Agricultorii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară trebuie să solicite şi să obţină actele de reglementare în domeniul protecţiei mediului şi/sau gospodăririi apelor pentru activităţile pe care le desfăşoară şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. | Se verifică: a) existenţa capacităţilor de depozitare a gunoiului de grajd (platforme şi bazine de colectare impermeabile), starea funcţională şi mărimea acestor capacităţi, având în vedere asigurarea necesarului de stocare a gunoiului de grajd în raport cu producţia de gunoi (efectivul de animale) şi durata de stocare; b) respectarea perioadei optime de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice, conform cerinţei prevăzute la pct. 1 lit. b); c) dacă numărul de animale deţinute în exploataţie se limitează la maximum 5,5 UVM/ha, raportat la suprafaţa agricolă a exploataţiei (pajişti permanente, teren arabil, plantaţii de vii şi livezi); d) existenţa unor indicii privind aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul arabil cu panta mai mare de 12% şi neîncorporarea acestora în sol după aplicare; e) menţinerea fâşiilor de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă, precum şi prezenţa urmelor de îngrăşăminte organice şi chimice pe suprafeţele de teren ce constituie fâşii de protecţie a apelor de suprafaţă sau în zonele de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă, ce indică nerespectarea cerinţei de la pct. 1 lit. f); f) existenţa unor indicii privind aplicarea îngrăşămintelor organice sau minerale pe terenul agricol în condiţii meteorologice şi pedologice nefavorabile (terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă); g) existenţa şi aplicarea unui plan de fertilizare pentru fiecare tip de cultură la nivelul fermei; h) existenţa şi completarea la zi a documentelor de evidenţă privind suprafaţa agricolă, structura culturilor, efectivele de animale, aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale cu azot, conform normelor contabile şi financiare în vigoare, potrivit cerinţei prevăzute la pct. 1 lit. h); i) deţinerea actelor de reglementare în domeniul protecţiei mediului şi/sau gospodăririi apelor şi respectarea condiţiilor stabilite de acestea cu privire la depozitarea, manipularea şi aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale pe terenul agricol." |