DECIZIE nr. 51 din 17 februarie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011 şi, în special, ale art. 3 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "Pro Lex", de Cristi Constantin Badiţă, Ionela Adriana Blejan şi de Andrei Laurenţiu Stoian, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "Pro Lex", în Dosarul nr. 24.228/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.124D/2014.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Afacerilor Interne a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că dispoziţiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică şi că ele reprezintă, de fapt, o situaţie tranzitorie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
5. Prin Sentinţa civilă nr. 5.498 din 16 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 24.228/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "Pro Lex", de Cristi Constantin Badiţă, Ionela Adriana Blejan şi de Andrei Laurenţiu Stoian, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "Pro Lex", într-un dosar având ca obiect soluţionarea unui litigiu privind funcţionarii publici.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât absolvenţii promoţiei 2011 ai instituţiei de învăţământ din cadrul Ministerului Apărării Naţionale pregătiţi pentru nevoile Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt defavorizaţi în raport cu absolvenţii aceleaşi instituţii de învăţământ din promoţiile anterioare, pierzând atât vechimea în profesia de poliţist, promovarea în grad la termen, cât şi drepturi salariale ce li s-ar fi cuvenit. În perioada 1 iulie 2011-1 mai 2012 nu au avut nici calitatea de elevi şi nici aceea de angajaţi, deşi absolviseră cursurile încă din iulie 2011, drept pentru care nu puteau să se angajeze legal la un alt angajator, fiindu-le încălcat, practic, dreptul la muncă.
7. Deşi în art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 se instituie posibilitatea ca absolvenţii să se angajeze în altă parte fără a plăti costurile formării profesionale, în realitate, această libertate este numai aparentă, întrucât opţiunea profesională, însoţită de contractul de angajament, au fost făcute înainte de începerea şcolarizării. Ca atare, aceste persoane, optând deja pentru o profesie, au fost lipsite o perioadă de timp de posibilitatea de a o exercita, deşi prin Legea nr. 360/2002 era stabilită în mod concret obligaţia angajării lor.
8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât adoptarea ordonanţei de urgenţă este justificată, conform preambulului ordonanţei, de efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce priveşte posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor profesionale plătite din fonduri publice, împrejurări extraordinare care se circumscriu condiţiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie.
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul - raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat în faţa instanţei de judecată, îi constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011. Din examinarea excepţiei, rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 21 iunie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 234/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 7 decembrie 2011, şi, în special, prevederile art. 3 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă. Aceste din urmă dispoziţii au următoarea formulare: "Încadrarea promoţiilor de absolvenţi ai şcolilor postliceale pentru formarea agenţilor de poliţie, subofiţerilor, maiştrilor militari, precum şi a promoţiilor de absolvenţi ai şcolilor postliceale pentru formarea subofiţerilor/maiştrilor militari ale Ministerului Apărării Naţionale pregătiţi pentru nevoile Ministerului Administraţiei şi Internelor se realizează pe parcursul anului 2012, în limita numărului de posturi vacante/temporar vacante, pe instituţii de învăţământ aparţinând fiecărui inspectorat general/structură prevăzut/prevăzută la alin. (3), potrivit ordinii de priorităţi stabilite prin ordin de către ministrul administraţiei şi internelor."
13. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că aceste texte de lege aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind principiul egalităţii în faţa legii şi ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii.
14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că autorii acesteia apreciază că sunt discriminaţi faţă de promoţiile anterioare ale instituţiilor de formare profesională iniţială din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor prin faptul că nu au fost încadraţi imediat în funcţia de poliţist. De asemenea, arată că dispoziţiile legale criticate sunt de natură să aducă atingere dreptului lor la muncă, din moment ce, la înscrierea în instituţiile de formare profesională iniţială, au optat pentru această meserie.
15. Curtea observă faptul că autorii excepţiei de neconstituţionalitate au absolvit instituţiile de formare profesională iniţială din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor în anul 2011, într-un context economic dificil pentru statul român. În preambulul ordonanţei de urgenţă se specifică faptul că ea a fost adoptată având în vedere efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce priveşte posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor menţionate, încadrarea absolvenţilor promoţiei 2011 s-a făcut începând cu 1 ianuarie 2012, ceea ce reprezintă o soluţie rezonabilă într-un context economic dificil.
16. Or, cele două categorii de persoane invocate de către autorii excepţiei nu se află în situaţii juridice similare, situaţia fiecăreia dintre acestea fiind guvernată de acte normative diferite. Astfel, împrejurări de fapt sau de drept care plasează categorii de persoane în situaţii obiectiv diferite justifică, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii.
17. În aceste condiţii, Curtea constată că norma juridică criticată este aplicabilă, de la intrarea ei în vigoare, în mod nediscriminatoriu, tuturor destinatarilor ei. De altfel, Curtea a reţinut în mod constant că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări. În acest sens este Decizia nr. 759 din 20 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2012. Aşadar, având în vedere că autorii excepţiei se află într-o situaţie juridică diferită, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 16 din Constituţie.
18. Pe de altă parte, Curtea constată că dreptul la muncă nu este încălcat. Potrivit art. 2 din ordonanţa de urgenţă, poliţiştii, cadrele militare în activitate, precum şi elevii şi studenţii seriilor terminale ale anului 2011 din instituţiile de formare profesională iniţială din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor şi absolvenţii promoţiilor anului 2011 ale instituţiilor de învăţământ din structura Ministerului Apărării Naţionale pregătiţi pentru nevoile Ministerului Administraţiei şi Internelor care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi 31 decembrie 2012, prin demisie sau la cerere, încetarea raporturilor de serviciu sau trecerea în rezervă, respectiv renunţarea la calitatea de elev sau student al instituţiilor de formare profesională iniţială ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, sunt exoneraţi de la plata cheltuielilor de întreţinere pe timpul şcolarizării şi a cheltuielilor efectuate pe perioada cursurilor/programelor de specializare, perfecţionare, stagii de practică, în ţară sau în străinătate, prevăzute de angajamentele/contractele încheiate potrivit legii (a se vedea şi considerentele Deciziei nr. 613 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015, pronunţată în legătură cu o soluţie legislativă similară). Aşadar, absolvenţii promoţiei 2011 au avut posibilitatea să părăsească sistemul de formare iniţială din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor şi, implicit, să se angajeze în raporturi de muncă, în acord cu dispoziţiile art. 41 din Constituţie, fără a plăti cheltuielile pe care instituţia de învăţământ le-a suportat pe parcursul formării profesionale. Pe de altă parte, ei au putut fi încadraţi în structurile Ministerului de Interne începând cu 1 ianuarie 2012. Legiuitorul a condiţionat încadrarea lor de împlinirea unui anumit termen, condiţionare determinată de situaţia finanţelor publice, până atunci, absolvenţii putând exercita orice profesie aleasă (cu respectarea unor condiţii formale, potrivit art. 2 din ordonanţa de urgenţă).
19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE;

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "Pro Lex", de Cristi Constantin Badiţă, Ionela Adriana Blejan şi de Andrei Laurenţiu Stoian, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "Pro Lex" în Dosarul nr. 24.228/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi internelor pentru anul 2011 şi, în special, ale art. 3 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 17 februarie 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 366 din data de 27 mai 2015