ORDIN nr. M.112 din 21 noiembrie 2013 pentru modificarea Normelor metodologice privind selecţia şi expertiza medicală şi psihologică a personalului aeronautic care execută activităţi aeronautice militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.45/2013
Pentru aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a), c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2000 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială "General doctor aviator Victor Anastasiu", aprobată prin Legea nr. 279/2001,
având în vedere prevederile art. 7-16 şi ale art. 23 alin. 2 din Statutul personalului aeronautic din aviaţia militară a României, aprobat prin Legea nr. 35/1990, cu modificările şi completările ulterioare,
În temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare,
ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.
Art. I
Normele metodologice privind selecţia şi expertiza medicală şi psihologică a personalului aeronautic care execută activităţi aeronautice militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării raţionale nr. M.45/2013, publicat în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 295 şi 295 bis din 23 mai 2013, se modifică după cum urmează:
1.Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 5
(1) Examinările medicale şi psihologice, probele funcţionale specifice medico-aeronautice, precum şi sesiunile de antrenament fiziologic aeronautic ale personalului aeronavigant se efectuează într-o ordine stabilită de către Consiliul de Conducere al Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială «General doctor aviator Victor Anastasiu», denumit în continuare consiliu de conducere, şi aprobată de comandantul institutului, conform metodologiilor prevăzute în anexa nr. 2 la normele metodologice.
(2) În sensul prezentelor norme, prin antrenamentul fiziologic aeronautic se înţelege succesiunea de sesiuni de antrenamente care permite familiarizarea personalului aeronavigant cu provocările fiziologice, psihofiziologice şi patologice apărute pe timpul misiunilor de zbor, cu scopul evitării accidentelor şi incidentelor în zbor şi a creşterii performanţei individuale şi a sistemului om-aeronavă şi care face parte din planul de instruire a personalului aeronavigant din unităţile militare în care se desfăşoară activităţi de instrucţie în zbor.
(3) Antrenamentul fiziologic aeronautic se execută în cadrul Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială «General Doctor Aviator Victor Anastasiu» de către medicii atestaţi din Secţia Cercetare şi fiziologie aeronautică, pentru următoarele categorii de personal aeronavigant:
a) piloţi de avioane supersonice;
b) piloţi de avioane subsonice;
c) piloţi de elicoptere;
d) paraşutişti, alţii decât cei de înaltă altitudine;
e) paraşutişti de înaltă altitudine;
f) alte categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor."
2.La anexa nr. 2, punctul IV "Metodologiile sesiunilor de antrenament fiziologic la condiţiile specifice aeronautice" se modifică şi va avea cuprinsul din anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

ANEXĂ:
(- ANEXA nr. 2, punctul IV. Metodologiile sesiunilor de antrenament fiziologic aeronautic al personalului aeronavigant)
Art. 1
Curricula de instruire teoretică şi practică în antrenamentul fiziologic aeronautic se avizează de către Şeful Autorităţii Aeronautice Militare şi se aprobă de către comandantul Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială "General doctor aviator Victor Anastasiu".
Art. 2
Antrenamentul fiziologic aeronautic al personalului aeronavigant este:
a)iniţial, cu durata de 5 zile lucrătoare pentru piloţi şi de două zile lucrătoare pentru alte categorii;
b)periodic, având durata de două zile lucrătoare.
Art. 3
(1)Antrenamentul fiziologic aeronautic iniţial se efectuează astfel:
a)înainte de obţinerea brevetului de personal aeronavigant;
b)în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, pentru personalul aeronavigant ce execută misiuni de zbor;
c)înaintea reluării activităţii de zbor, pentru personalul aeronavigant care a avut o perioadă de întrerupere în executarea activităţii de zbor mai mare de 5 ani;
d)înainte de începerea activităţii de zbor pentru alte categorii de personal aeronavigant ce execută misiuni în zbor.
(2)Programul de antrenament fiziologic aeronautic iniţial pentru personalul aeronavigant se adresează următoarelor categorii de personal, astfel:
a)piloţii de avioane supersonice;
b)piloţii de avioane subsonice;
c)piloţii de elicoptere;
d)paraşutiştii;
e)alte categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor.
Art. 4
(1)Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al personalului aeronavigant se execută la un interval de 5 ani. La ordinul comandantului unităţii, instruirea periodică se poate face la un interval mai mic de 5 ani în cazul în care acest lucru este necesar pentru creşterea nivelului de siguranţă aeronautică sau al unor modificări ale echipamentelor exploatate.
(2)Programul de antrenament fiziologic aeronautic periodic pentru personalul aeronavigant se adresează următoarelor categorii de personal, astfel:
a)piloţii de avioane supersonice;
b)piloţii de avioane subsonice;
c)piloţii de elicoptere;
d)paraşutiştii de înaltă altitudine;
e)paraşutiştii, alţii decât cei de înaltă altitudine;
f)alte categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor.
Art. 5
Pentru sesiunile de antrenament la hipoxie-hipobară la altitudini simulate de peste 6.600 m este necesară prezenţa unui însoţitor intern în barocameră, cadru medical cu statut de personal aeronautic navigant.
Art. 6
(1)La începutul sesiunii de antrenament fiziologic aeronautic, personalul aeronavigant participă la o instruire teoretică, al cărei conţinut diferă în funcţie de tipul de antrenament fiziologic aeronautic.
(2)La terminarea sesiunii de antrenament fiziologic aeronautic, personalul aeronavigant susţine un examen scris şi o evaluare a abilităţilor practice însuşite pe parcursul antrenamentului, acestea fiind consemnate în carnetul de antrenament individual.
Art. 7
Comandantul unităţii în care se desfăşoară activităţi de instrucţie în zbor este responsabil de participarea întregului personal aeronavigant la antrenamentul fiziologic aeronautic.
(1)Antrenamentul fiziologic aeronautic iniţial al piloţilor de avioane supersonice
A)Instruire teoretică
1.Atmosfera, sistemul respirator şi sistemul circulator
2.Hipoxia
3.Hiperventilaţia
4.Hipobarismul
5.Boala de decompresie
6.Sistemele de oxigen
7.Evacuarea de urgenţă a aeronavei
8.Supravieţuirea în medii extreme
9.Vederea pe timp de noapte
10.Stresul misiunii: temperatura, zgomotul şi vibraţiile
11.Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicaţia
12.Răul de mişcare
13.Tipurile de aeronave
14.Cabinele presurizate
15.Sistemele de oxigen specifice
16.Catapultarea
17.Stresul misiunii: radiaţiile ionizante, suprasarcina, laserele, substanţele toxice
18.Conştienta operaţională
19.Dezorientarea spaţială
B)Antrenament practic
I.Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloţi de avioane supersonice
Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a)să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, examen cardiologie, ecocord - dacă nu este efectuat în cursul carierei - EKG, examen clinic ORL, examen oftalmologie pentru precizarea gradului de miopie, examen chirurgical, radiografie pulmonară, examen ginecologic pentru femei, acordul medicului cu atestat de studii complementare în medicina hiperbară.
Contraindicaţiile pentru efectuarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară sunt: pneumotoraxul, emfizemul, afecţiunile ORL acute, nevrita optică, herniile şi eventraţiile, stările febrile, stările de oboseală accentuate, aritmiile extrasistolice ventriculare - peste 5 pe minut - traseu EKG sugestiv de modificări ischemice, tulburările majore de conducere, intervenţiile chirurgicale toracice, scufundările în ultimele 48 de ore, tromboflebita profundă ce contraindică efectuarea sesiunii de antrenament.
Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3000 ft, cu o viteză de 12 m/s, pentru acomodarea la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 10 500 m sau 35 000 ft, cu o viteză de 25 m/s, după care se execută o coborâre până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 55 m/s, unde se efectuează primul palier de 20 de minute. În acest palier se pot efectua diferite teste - scris, psihologic, orientare pe hartă, antrenament la vizibilitate redusă - cu sau fără mască, cu o durată de 5-6 minute. Urmează o coborâre până la 5.500 m sau 18.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, când se efectuează al doilea palier de 15 minute, cu scoaterea măştii şi întreruperea administrării de oxigen. Urmează coborârea la sol fără mască cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 90 de minute.
Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II.Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă
Subiecţii sunt monitorizaţi cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20,000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s.
Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecţilor.
Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă.
Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament.
IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecţii expertizaţi sunt consultaţi de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară.
III.Sesiunea de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O2 de 300 mm H2O
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de şase. Se execută după sesiunile de antrenament la hipoxie-hipobară şi la decompresie rapidă.
Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O2 de 300 mm H2O, astfel:
a)să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se frecvenţa cardiacă, activitatea electrică a inimii, frecvenţa respiratorie.
Tehnica de execuţie.
Se respiră O2 medicinal timp de 5 minute cu presiune pozitivă de 150 mm H2O după care încă 5 minute presiune de 300 mm H2O. Se urmăresc parametrii de mai sus şi se consemnează în fişă modificările patologice - extrasistole, tahicardii modificări morfologice ale EKG - apărute în timpul probei.
Rezultatul sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O2 de 300 mm H2O se consemnează în registrul specific de antrenament.
IV.Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;
c)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.
V.Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6.
Subiecţii expertizaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să aibă aptitudine aeromedicală;
b)să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;
c)să nu fi fost supuşi unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;
d)să fie odihniţi.
Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale cuprinde:
1.Şedinţa de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.
2.Şedinţa propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.
(2)Antrenamentul fiziologic aeronautic iniţial al piloţilor de avioane subsonice
A)Instruire teoretică
1.Atmosfera, sistemul respirator şi sistemul circulator
2.Hipoxia
3.Hiperventilaţia
4.Hipobarismul
5.Boala de decompresie
6.Sistemele de oxigen
7.Evacuarea de urgenţă a aeronavei
8.Supravieţuirea în medii extreme
9.Vederea pe timp de noapte
10.Stresul misiunii: temperatura, zgomotul şi vibraţiile
11.Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicaţia
12.Răul de mişcare
13.Tipurile de aeronave
14.Cabinele presurizate
15.Sistemele de oxigen specifice
16.Catapultarea
17.Stresul misiunii: radiaţiile ionizante, suprasarcina, laserele, substanţele toxice
18.Conştienta operaţională
19.Dezorientarea spaţială
B)Antrenament practic
I.Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloţi de avioane subsonice, piloţi de elicoptere, paraşutişti.
Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a)să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca şi se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute, cuprinzând, de asemenea, diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.
Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II.Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă
Subiecţii sunt monitorizaţi cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s.
Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecţilor.
Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă.
Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament.
IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecţii expertizaţi sunt consultaţi de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară.
III.Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte;
a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;
c)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.
IV.Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6.
Subiecţii expertizaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să aibă aptitudine aero-medicală;
b)să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;
c)să nu fi fost supuşi unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;
d)să fie odihniţi.
Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării Spaţiale cuprinde:
1.Şedinţa de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot
2.Şedinţa propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.
(3)Antrenamentul fiziologic iniţial al piloţilor de elicoptere
A)Instruire teoretică
1.Atmosfera, sistemul respirator şi sistemul circulator
2.Hipoxia
3.Hiperventilaţia
4.Hipobarismul
5.Boala de decompresie
6.Sistemele de oxigen
7.Evacuarea de urgenţă a aeronavei
8.Supravieţuirea în medii extreme
9.Vederea pe timp de noapte
10.Stresul misiunii: temperatura, zgomotul şi vibraţiile
11.Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicaţia
12.Răul de mişcare
13.Tipurile de aeronave - diferenţa între zborul cu un elicopter de atac şi unul de transport
14.Autorotaţia
15.Cabinele presurizate
16.Sistemele de oxigen specifice
17.Conştienta operaţională
18.Dezorientarea spaţială
19.Stresul misiunii: radiaţiile ionizante, suprasarcina, laserele, substanţele toxice
B)Antrenament practic
I.Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloţi de avioane subsonice, piloţi de elicoptere, paraşutişti
Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a)să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca şi se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute, cuprinzând, de asemenea, diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.
Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II.Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă
Subiecţii sunt monitorizaţi cu ajutorul sistemului tv color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s.
Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecţilor.
Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă.
Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament.
IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecţii expertizaţi sunt consultaţi de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară.
III.Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;
c)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.
IV.Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6.
Subiecţii expertizaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)Să aibă aptitudine aeromedicală;
b)Să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;
c)Să nu fi fost supuşi unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;
d)să fie odihniţi.
Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale cuprinde:
1.Şedinţa de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.
2.Şedinţa propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.
(4)Antrenamentul fiziologic aeronautic iniţial al paraşutiştilor
A)Instruire teoretică
1.Atmosfera, sistemul respirator şi sistemul circulator
2.Hipoxia
3.Hiperventilaţia
4.Hipobarismul
5.Boala de decompresie
6.Sistemele de oxigen
7.Evacuarea de urgenţă a aeronavei
8.Supravieţuirea în medii extreme
9.Vederea pe timp de noapte
10.Stresul misiunii: temperatura, zgomotul şi vibraţiile
11.Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicaţia
12.Râul de mişcare
Noţiunile vor fi prezentate comprimat şi ţintit pe specificul paraşutiştilor, axându-se pe sisteme de oxigen specifice, dezorientare spaţială specifică, acceleraţii specifice, impactul la aterizare.
B)Antrenament practic
I.Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloţi de avioane subsonice, piloţi de elicoptere, paraşutişti
Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a)să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca şi se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.
Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II.Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă
Subiecţii sunt monitorizaţi cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s.
Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecţilor
Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă.
Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament.
IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecţii expertizaţi sunt consultaţi de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară.
III.Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;
c)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.
(5)Antrenamentul fiziologic aeronautic iniţial al altor categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor
A)Instruire teoretică
1.Atmosfera, sistemul respirator şi sistemul circulator
2.Hipoxia
3.Hiperventilaţia
4.Hipobarismul
5.Boala de decompresie
6.Sistemele de oxigen
7.Evacuarea de urgenţă a aeronavei
8.Supravieţuirea în medii extreme
9.Vederea pe timp de noapte
10.Stresul misiunii: temperatura, zgomotul şi vibraţiile
11.Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicaţia
12.Răul de mişcare
Noţiunile vor fi prezentate comprimat adaptate profilului misiunilor specifice.
B)Antrenament practic
I.Proba de testare a rezistenţei la hipoxie-hipobară sau similar
Proba se execută la 5.500 de metri înălţime simulată cu test de efort.
Condiţiile de executare a probei sunt:
a)subiect odihnit, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Contraindicaţii:
a)afecţiuni acute ale căilor respiratorii superioare;
b)stări febrile;
c)stări de oboseală accentuată şi surmenaj;
d)hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg şi/sau TAD > 100 mmHg);
e)aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut;
f)traseu EKG care sugerează modificări ischemice;
g)tulburări majore de conducere,
Tehnica de lucru
În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5.500 m, corespunzător la o presiune de 379 mmHg. În primele 7 minute de hipoxie-hipobară are loc acomodarea aparatului cardiovascular şi respirator la condiţiile hipoxiei-hipobare.
În a doua etapă a probei se execută un test de solicitare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde.
Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute şi 40 de secunde, în care se urmăreşte modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia-hipobară.
Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s.
Rezultatul şi concluziile se trec în carnetul individual de antrenament.
(6)Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al piloţilor de avioane supersonice
A)Instruire teoretică
1.Hipoxia
2.Hiperventilaţia
3.Hipobarismul
4.Boala de decompresie
5.Protecţia individuală şi supravieţuirea
6.Stresul autoimpus
7.Stresul misiunii
8.Dezorientarea spaţială
9.Conştienţa operaţională
10.Suprasarcina
B)Antrenament practic
I.Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil antrenament fiziologic aeronautic periodic
Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a)să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25,000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca şi se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.
Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II.Sesiunea de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O2 de 300 mm H2O
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6. Se execută după sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară.
Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de 300 mm H2O, astfel:
a)să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx, pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se frecvenţa cardiacă, activitatea electrică a inimii, frecvenţa respiratorie.
Tehnica de execuţie
Se respiră O2 medicinal timp de 5 minute cu presiune pozitivă de 150 mm H2O după care încă 5 minute presiune de 300 mm H2O. Se urmăresc parametrii de mai sus şi se consemnează în fişă modificările patologice - extrasistole, tahicardii, modificări morfologice ale EKG - apărute în timpul probei.
Rezultatul sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O2 de 300 mm H2O se consemnează în registrul specific de antrenament.
III.Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;
c)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.
IV.Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6.
Subiecţii expertizaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să aibă aptitudine aeromedicală;
b)să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;
c)să nu fi fost supuşi unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;
d)să fie odihniţi.
Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale cuprinde:
1.Şedinţa de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.
2.Şedinţa propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.
(7)Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al piloţilor de avioane subsonice
A)Instruire teoretică
1.Hipoxia
2.Hiperventilaţia
3.Hipobarismul
4.Boala de decompresie
5.Protecţia individuală şi supravieţuirea
6.Stresul autoimpus
7.Stresul misiunii
8.Dezorientarea spaţială
9.Conştienta operaţională
B)Antrenament practic
I.Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil antrenament fiziologic aeronautic periodic
Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a)să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca şi se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.
Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II.Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;
c)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.
III.Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6.
Subiecţii expertizaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să aibă aptitudine aeromedicală;
b)să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;
c)să nu fi fost supuşi unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;
d)să fie odihniţi.
Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale cuprinde:
1.Şedinţa de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.
2.Şedinţa propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.
(8)Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al piloţilor de elicoptere
A)Instruire teoretica
1.Hipoxia
2.Hiperventilaţia
3.Hipobarismul
4.Boala de decompresie
5.Protecţia individuală şi supravieţuirea
6.Stresul autoimpus
7.Stresul misiunii
8.Dezorientarea spaţială
9.Conştienţa operaţională
B)Antrenament practic
I.Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil antrenament fiziologic aeronautic periodic
Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a)să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca şi se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.
Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II.Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;
c)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.
III.Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 6.
Subiecţii expertizaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să aibă aptitudine aeromedicală;
b)să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;
c)să nu fi fost supuşi unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;
d)să fie odihniţi.
Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale cuprinde:
1.Şedinţa de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.
2.Şedinţa propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spaţiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.
(9)Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al paraşutiştilor de înaltă altitudine
A)Instruire teoretică
1.Hipoxia
2.Hiperventilaţia
3.Hipobarismul
4.Boala de decompresie
5.Protecţia individuală şi supravieţuirea
6.Stresul autoimpus
7.Stresul misiunii
B)Antrenament practic
I.Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil paraşutişti de mare altitudine (HAP)
Această sesiune de antrenament la hipoxie-hipobară se execută la 5 ani.
Subiecţii trebuie să îndeplinească condiţiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a)să fie odihniţi, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecţii sunt monitorizaţi, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecţii sunt supuşi unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care se efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condiţiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 10.500 m sau 35.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, apoi o coborâre până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 55 m/s şi un prim palier de 15 minute, în care se pot executa diferite tipuri de teste. Se efectuează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză 55 m/s. Urmează scoaterea măştii, întreruperea administrării de oxigen şi un palier de 10 minute, când se pot efectua diferite tipuri de teste. Apoi se execută coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 82 de minute.
Subiecţii expertizaţi nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II.Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;
c)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.
(10)Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al paraşutiştilor, alţii decât cel de înaltă altitudine
A)Instruire teoretică
1.Hipoxia
2.Hiperventilaţia
3.Hipobarismul
4.Boala de decompresie
5.Protecţia individuală şi supravieţuirea
6.Stresul autoimpus
7.Stresul misiunii
B)Antrenament practic
I.Proba de testare a rezistenţei la hipoxie-hipobară sau similar
Proba se execută la 5.500 de metri înălţime simulată cu test de efort.
Condiţiile de executare a probei sunt:
a)subiect odihnit, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Contraindicaţii:
a)afecţiuni acute ale căilor respiratorii superioare;
b)stări febrile;
c)stări de oboseală accentuată şi surmenaj;
d)hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg şi/sau TAD > 100 mmHg);
e)aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut;
f)traseu EKG care sugerează modificări ischemice;
g)tulburări majore de conducere.
Tehnica de lucru
În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5.500 m, corespunzător la o presiune de 379 mmHg. În primele 7 minute de hipoxie-hipobară are loc acomodarea aparatului cardiovascular şi respirator la condiţiile hipoxiei-hipobare.
În a doua etapă a probei se execută un test de solicitare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde.
Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute şi 40 de secunde, în care se urmăreşte modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia-hipobară.
Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s.
Rezultatul şi concluziile se trec în carnetul individual de antrenament.
II.Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloţi acceptaţi pe zi este de 9. Subiecţii expertizaţi trebuie să fie bine odihniţi şi nu trebuie să aibă afecţiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor;
c)antrenament privind recunoaşterea şi achiziţia ţintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecţii expertizaţi nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore şi suplimentează vitamina A în alimentaţie.
(11)Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al altor categorii de personal aeronavigant care execută misiuni în zbor
A)Instruire teoretică
1.Hipoxia
2.Hiperventilaţia
3.Hipobarismul
4.Boala de decompresie
5.Protecţia individuală şi supravieţuirea
6.Stresul autoimpus
7.Stresul misiunii
B)Antrenament practic
I.Proba de testare a rezistenţei la hipoxie-hipobară sau similar
Proba se execută la 5.500 de metri înălţime simulată cu test de efort.
Condiţiile de executare a probei sunt:
a)subiect odihnit, cu o alimentaţie consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b)subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Contraindicaţii:
a)afecţiuni acute ale căilor respiratorii superioare;
b)stări febrile;
c)stări de oboseală accentuată şi surmenaj;
d)hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg şi/sau TAD > 100 mmHg);
e)aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut;
f)traseu EKG care sugerează modificări ischemice;
g)tulburări majore de conducere.
Tehnica de lucru
În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvenţa cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feţei, starea de vigilenţă şi capacitatea psihică prin stimuli verbali şi teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5.500 m, corespunzător la o presiune de 379 mmHg. În primele 7 minute de hipoxie-hipobară are loc acomodarea aparatului cardiovascular şi respirator la condiţiile hipoxiei-hipobare.
În a doua etapă a probei se execută un test de sol citare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde.
Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute şi 40 de secunde, în care se urmăreşte modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia-hipobară.
Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s.
Rezultatul şi concluziile se trec în carnetul individual de antrenament.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 737 din data de 29 noiembrie 2013