DECIZIE nr. 263 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 lit. f) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Toni Greblă

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel-Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 lit. f) şi art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepţie ridicată de Ghiţă Costan în Dosarul nr. 10.103/190/2012 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 110D/2014.
2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţa de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că Legea nr. 448/2006 stabileşte în mod clar care sunt beneficiarii drepturilor acordate prin acest act normativ. De asemenea, precizează că despre protecţia proprietăţii nu se poate vorbi decât atunci când bunurile sunt dobândite în mod legal. Or, în cauză, este vorba despre drepturi băneşti încasate în mod necuvenit.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 22 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 10.103/190/2012, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 lit. f) şi art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
5. Excepţia a fost ridicată de Ghiţă Costan cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 4.464/2013 din 28 mai 2013, pronunţată de Judecătoria Bistriţa în Dosarul nr. 10.103/190/2012, având ca obiect pretenţii.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere dreptului de proprietate al acelei persoane care, deşi nu a beneficiat de sumele acordate în mod nejustificat, după data decesului, persoanei cu handicap, membru al familie sale, este obligat să restituie aceste sume. Astfel consideră că formularea acestor texte de lege este ambiguă, întrucât nu face distincţie între persoana îndreptăţită să încaseze aceste sume şi persoana care este moştenitor şi nu prevede cine este cuprins în sintagma "familie".
7. De asemenea, arată că textul de lege care prevede obligaţia persoanei care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere o persoană cu handicap de a comunica direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti "alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege" nu este clar, nereieşind că aceste situaţii se referă şi la decesul persoanei cu handicap. În acest sens, arată că primăriile sunt acelea care comunică direcţiilor generale de asistenţă socială decesul persoanelor cu handicap. Totodată, consideră că această din urmă prevedere de lege se impune a fi eliminată, deoarece intenţia legiuitorului nu a fost aceea de a sancţiona persoana în grija căreia se află persoana cu handicap, ci aceea de a securiza relaţiile sociale, de a menţine şi garanta libertăţile şi drepturile fundamentale.
8. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
10. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că recuperarea de la moştenitori, familie sau reprezentanţii legali, în condiţiile dreptului comun, a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii sociale de către persoana cu handicap, inclusiv a dobânzilor aferente, nu are semnificaţia unui transfer de proprietate care să încalce Constituţia, ci este consecinţa unor fapte ilegale sancţionate ca atare de lege. Totodată, observă că, din modul în care a fost formulată critica de neconstituţionalitate, reiese mai degrabă că autorul acesteia urmăreşte modificarea sau completarea dispoziţiilor de lege, aspect ce excedează competenţei Curţii Constituţionale, fiind atributul exclusiv al legiuitorului.
11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
13. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 60 lit. f) şi art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii al căror cuprins este următorul:
- Art. 60 lit. f):
"Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil sau adult cu handicap are următoarele obligaţii principale:
[...]
f) să comunice direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reşedinţă, starea materială, precum şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.";
- Art. 101:
"(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii sociale de către persoana cu handicap sau familia acesteia se recuperează de la aceasta, inclusiv dobânzile aferente.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), nerecuperate din cauza decesului persoanei cu handicap, se recuperează, după caz, de la moştenitori, familie sau reprezentanţii legali, în condiţiile dreptului comun."
14. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, critica formulată vizează dispoziţiile art. 60 lit. f) şi cele ale art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, astfel că numai acestea urmează a fi supuse analizei de constituţionalitate.
15. Autorul excepţiei consideră că textele de lege criticate aduc atingere art. 44 din Constituţie referitor la dreptul de proprietate privată.
16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică, în esenţă, obligaţia ce revine familiei de a restitui sumele de bani încasate cu titlu necuvenit de către persoana cu handicap, arătând că dispoziţiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 nu au un înţeles clar, întrucât nu disting între persoana care a încasat sumele, moştenitori şi familie.
17. Analizând aceste critici. Curtea reţine că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 448/2006 urmăresc recuperarea sumelor încasate cu titlu necuvenit de către persoana cu handicap sau familia acesteia cu titlu de prestaţie socială acordată în sprijinul persoanei cu handicap. În cazul decesului acesteia din urmă, legea prevede posibilitatea recuperării acestor sume, după caz, de la moştenitori, familie sau reprezentanţi legali, în condiţiile dreptului comun. Astfel, dispoziţiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 au în vedere trei ipoteze:
18. În prima dintre aceste ipoteze, în cazul decesului persoanei cu handicap care a încasat personal, în mod necuvenit, sume cu titlu de prestaţii sociale, aceste sume urmează a se recupera de la moştenitorii legali sau testamentari, succesori ai drepturilor patrimoniale ale defunctului, potrivit dreptului comun.
19. Într-o a doua ipoteză, art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 prevede posibilitatea recuperării sumelor de la familie. Această prevedere ar putea apărea ca vagă ori imprecisă dacă nu ar fi raportată la întregul ansamblu al Legii nr. 448/2006 în care măsurile de protecţie socială acordate persoanei cu handicap sunt reglementate având în vedere faptul incontestabil că familia reprezintă de cele mai multe ori cel mai apropiat şi cel mai adecvat mediu de sprijin şi reintegrare a persoanei cu handicap în plan social. Astfel, spre exemplu, dispoziţiile art. 7 alin. (1), art. 9 alin. (1) şi (2), art. 15 alin. (3), art. 19 lit. d), art. 20 alin. (3), art. 21 alin. (2) lit. a), art. 25 alin. (6), art. 27 alin. (2), art. 28, art. 31 alin. (3), art. 31 alin. (4) lit. d) şi f), art. 36 lit. e) şi art. 58 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 fac trimitere la membrii familiei atunci când reglementează măsurile de protecţie socială acordată persoanelor cu handicap.
20. Tot acesta este şi motivul pentru care anumite drepturi patrimoniale sunt acordate şi familiei persoanei cu handicap, având în vedere implicarea şi nevoia susţinerii acesteia pentru a oferi un sprijin cât mai adecvat nevoilor celui aflat în îngrijire.
În acest sens, spre exemplu, art. 58 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 prevede că "Beneficiază de prestaţia socială prevăzută la alin. (4) lit. b) şi familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat ori mediu pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere." Prestaţia socială prevăzută la art. 58 alin. (4) lit. b) se referă la acordarea bugetului personal complementar lunar.
21. În situaţia în care aceste sume au fost încasate necuvenit, este firesc ca obligaţia de restituire, atât în timpul vieţii persoanei cu handicap, cât şi după decesul acesteia, să revină familiei, respectiv acelor persoane cărora le-au fost acordate aceste drepturi.
22. În sfârşit, a treia ipoteză este asemănătoare celei de-a doua ipoteze, referindu-se însă la reprezentantul legal al persoanei cu handicap.
23. Stabilirea, în speţă, a calităţii de moştenitor ori de membru al familiei care a încasat necuvenit drepturi cu titlu de prestaţii sociale reprezintă o chestiune de aplicare a legii, de competenţa instanţei de judecată.
24. În orice caz, Curtea reţine că protecţia dreptului de proprietate privată nu se poate extinde asupra sumelor dobândite necuvenit. În acest sens, prin Decizia nr. 727 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 august 2011, Curtea a statuat că obligaţia de restituire a acestor sume nu contravine niciunei prevederi constituţionale, ci, dimpotrivă, "se întemeiază pe îndatorirea prevăzută de art. 57 din Constituţie, republicată, potrivit căreia drepturile şi libertăţile trebuie exercitate cu bună-credinţă şi fără să se încalce drepturile şi libertăţile altora."
25. Cât priveşte dispoziţiile art. 60 lit. f) din Legea nr. 448/2006, Curtea reţine că acestea instituie obligaţia persoanei care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil sau adult cu handicap de a comunica direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, acele situaţii care ar influenţa acordarea drepturilor prevăzute de lege. Potrivit textului de lege amintit, aceste situaţii pot avea în vedere modificarea gradului de handicap, a domiciliului sau a reşedinţei ori a stării materiale. Pentru a nu omite şi alte cazuri diverse care, în practică, ar putea determina modificarea acordării drepturilor, legiuitorul a arătat că obligaţia art. 60 lit. f) din Legea nr. 448/2006 se referă şi la "alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege".
26. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că decesul nu ar putea constitui una dintre aceste cauze, întrucât comunicarea decesului persoanelor cu handicap către direcţiile generale de asistenţă socială se realizează de către primării. În acelaşi sens, arată că textul de lege are în vedere modificarea, şi nu încetarea acordării drepturilor prevăzute de lege.
27. Examinând aceste critici, Curtea apreciază că textul de lege criticat se referă la toate situaţiile care ar putea aduce modificări în ceea priveşte acordarea drepturilor de care beneficiază persoanele cu handicap şi cei care au în grijă aceste persoane. Aceste modificări pot duce la creşterea numărului ori a cuantumului drepturilor acordate, la scăderea acestora ori la sistarea acordării, după caz, urmărindu-se astfel corelarea obligaţiilor de care sunt ţinute autorităţile în sensul protecţiei persoanei cu handicap cu situaţia concretă în care se găseşte aceasta. Decesul reprezintă, evident, una dintre aceste situaţii.
28. Dacă, în speţă, obligaţia prevăzută de art. 60 lit. f) din Legea nr. 448/2006 a fost sau nu îndeplinită de către persoanele care se încadrează în ipoteza acestui text de lege reprezintă o problemă de fapt, a cărei dezlegare cade în competenţa instanţei de fond.
29. Oricum, Curtea reţine că dispoziţiile art. 60 lit. f) din Legea nr. 448/2006 nu pot fi privite ca o sancţiune pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din aceeaşi lege, întrucât obligaţia de restituire prevăzută de acest din urmă text de lege se întemeiază pe normele de drept comun referitoare la îmbogăţirea fără justă cauză, reglementate de art. 992 şi următoarele din Codul civil din 1864, respectiv art. 1635 din Codul civil actual, iar nu pe regulile răspunderii civile delictuale ori ale unei alte forme de răspundere.
30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ghiţă Costan în Dosarul nr. 10.103/190/2012 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 60 lit. f) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 6 mai 2014.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 525 din data de 15 iulie 2014