DECIZIE nr. 387 din 1 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Remus Toma în Dosarul nr. 3.083/243/2012 al Judecătoriei Hunedoara şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 120D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, întrucât consideră că nu are calitate procesuală, ca urmare a respingerii de către Judecătoria Hunedoara a cererilor sale de intervenţie în cauză.
Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public asupra cererii formulate, care pune concluzii de respingere a solicitării autorului excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că aspectele invocate ţin de procedura în faţa instanţei judecătoreşti.
Curtea respinge cererea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât în procedura din faţa Curţii Constituţionale acesta îşi menţine calitatea procesuală de parte, având în vedere faptul că în faţa instanţei de fond cererea de intervenţie i-a fost respinsă ulterior datei la care a fost aplicată amenda judiciară.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 14 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3.083/243/2012, Judecătoria Hunedoara a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Remus Toma într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a unei amenzi ce i-a fost aplicată pentru atitudinea necuviincioasă din timpul şedinţei de judecată.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 este neconstituţional, întrucât nu cuprinde nicio prevedere cu privire la citarea părţilor. Astfel, soluţionarea cererii de reexaminare se face în lipsa părţilor, acestea neputând, în consecinţă, solicita sau depune probe în apărare.
Consideră că judecarea cererii de reexaminare ar trebui să se facă cu citarea părţilor, în caz contrar, exercitarea căii de atac a reexaminării ar avea caracter pur formal. De altfel, judecarea cererii de reexaminare, potrivit art. 191 din noul Cod de procedură civilă, se face cu citarea părţilor.
Judecătoria Hunedoara consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este admisibilă, atât în ce priveşte obiectul său, cât şi în legătură cu cauza aflată pe rolul instanţei. De asemenea, instanţa arată că dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale la care se face referire.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv deciziile nr. 2 din 10 ianuarie 2006, nr. 37 din 15 ianuarie 2008, nr. 109 din 14 februarie 2008, nr. 741 din 24 iunie 2008.
Arată că cererea de reexaminare este o cale specifică de retractare în care nu se soluţionează fondul litigiului. În acest caz există doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii. De altfel, activitatea procesuală a părţilor trebuie să se desfăşoare pe baza normelor prevăzute de lege, iar stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a cererii de reexaminare.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următoarea redactare: "Cererea se soluţionează plin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi în art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea Constituţională reţine următoarele:
I. Condiţiile de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 sunt îndeplinite, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit cărora "dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare".
II. Prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare, Curtea constatând constituţionalitatea acestora. În acest sens sunt Decizia nr. 260 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007, Decizia nr. 308 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2011, şi Decizia nr. 1.419 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 20 decembrie 2011.
Astfel, Curtea a statuat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".
De asemenea, faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluţionându-se de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului. Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor, în temeiul art. 85 din Codul de procedură civilă, şi se soluţionează prin încheiere irevocabilă. Există în acest caz doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, în scopul de a uşura situaţia persoanei obligate la plata acestora, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Pe această cale nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea judecă şi cererea de reexaminare nu este de natură să influenţeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea reexaminării sunt diferite de cele examinate în fond.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
Trimiterea făcută de autorul excepţiei de neconstituţionalitate la art. 191 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, potrivit căruia cererea se soluţionează de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, nu are relevanţă în cauză, la data soluţionării cererii fiind în vigoare prevederile Codului de procedură civilă din 1865.
În fine, Curtea reţine că soluţionarea problemelor de interpretare şi aplicare a legii sesizate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu aparţin sferei sale de competenţă.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Remus Toma în Dosarul nr. 3.083/243/2012 al Judecătoriei Hunedoara şi constată că dispoziţiile art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Hunedoara şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 1 octombrie 2013.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 712 din data de 20 noiembrie 2013