HOTĂRÂRE nr. 28 din 30 martie 2016 privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul Regiunilor închiderea buclei - un plan de acţiune al UE pentru economia circulară COM(2015) 614
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/256, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 15 martie 2016, Camera Deputaţilor:
1.Salută atenţia acordată potenţialului de reparare a produselor electrice şi electronice şi reaminteşte că anumite categorii, cum ar fi telefoanele mobile, au dobândit o valoare socială marcantă, ca adevărate obiecte de modă, context în care potenţialul de reparare pierde din relevanţă pentru economia circulară.
2.Reaminteşte că pentru a beneficia pe deplin de impactul pozitiv al creşterii potenţialului de reparare este nevoie şi de persoane calificate în acest domeniu, ceea ce presupune sisteme de pregătire profesională funcţionale, dificil de obţinut pe întregul teritoriu dacă ar rămâne doar la latitudinea statelor membre, fără un stimul provenit dintr-o acţiune concertată la nivelul Uniunii.
3.Salută încurajarea în proiectare a unor aspecte, cum ar fi potenţialul de reparare, durabilitatea, potenţialul de modernizare, potenţialul de reciclare sau identificarea anumitor materiale ori substanţe, dar reaminteşte că o astfel de abordare ar trebui să fie coordonată cu creşterea duratei de viaţă a produsului, în totalitate sau cel puţin pentru componentele critice pentru mediu; ar trebui ca o astfel de proiectare să nu descurajeze utilizarea cât mai îndelungată a produsului respectiv, cel puţin acolo unde puterea de cumpărarea a populaţiei este mai redusă.
4.Reaminteşte că operaţiunile tehnologice realizate în vederea reciclării, cum ar fi dezmembrarea, au ele însele un impact asupra mediului, sub aspectul utilizării de energie şi a necesităţii transportului, şi recomandă analiza atentă a acestuia, astfel încât să rezulte un bilanţ pozitiv din punctul de vedere al mediului la închiderea buclei.
5.Reaminteşte că o parte a industriei europene produce bunuri pe teritoriul unor state din Asia sau din Africa, astfel de bunuri fiind uneori exportate în state terţe, şi îşi exprimă îngrijorarea ca astfel de situaţii să nu fie folosite pentru a evita regulile ce vizează consolidarea economiei circulare pentru Uniune, ca actor global.
6.Atrage atenţia că Centrul european de excelenţă pentru utilizarea eficientă a resurselor trebuie să facă obiectul unei gospodăriri a resurselor financiare, astfel încât să fie alocate cât mai multe resurse pentru inovaţie, IMM-uri şi alte politici orizontale cu impact socioeconomic ridicat şi efect de levier pe măsura posibilităţilor; Camera Deputaţilor îndeamnă Comisia să manifeste reţinere în crearea de agenţii, centre şi altele asemenea şi să facă uz la maximum de reţeaua instituţională existentă.
7.Îşi exprimă preocuparea pentru ca îmbunătăţirea eficienţei şi utilizarea în mai mare măsură a sistemului UE de management de mediu şi audit (EMAS) şi a Programului-pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu (ETV), prevăzute de comunicare, să nu se constituie în activităţi formale şi în tot atâtea noi poveri administrative pentru IMM-uri; reaminteşte că adesea un bun-simţ provenit din rezonabila informare este uneori suficient pentru un IMM şi mai ales pentru o microîntreprindere pentru a obţine rezultate notabile de mediu.
8.Îşi exprimă rezerva că simbioza industrială ar fi un concept lucrativ cu o vocaţie paneuropeană, având în vedere atât organizarea diferită a companiilor în statele membre, cât şi aspectele ce ţin de comportamentul concurenţial şi invită Comisia să manifeste o prudenţă maximă în acţiuni la nivelul Uniunii fundamentate pe acest concept.
9.Îşi exprimă preocuparea pentru stabilirea programului Orizont 2020 ca sursă de finanţare pentru cercetare şi inovare în multe măsuri la nivelul Uniunii şi recomandă Comisiei să realizeze o analiză aprofundată asupra capacităţii fondurilor disponibile prin acest program de a răspunde solicitărilor aşteptate de la multitudinea acţiunilor la nivelul Uniunii ce se bazează financiar pe acest program şi să elimine orice eventual factor de descurajare a cererilor de finanţare reprezentat de rigiditate şi de competiţia prea ridicată.
10.Reafirmă preocuparea sa cu privire la menţinerea relevanţei etichetei "ecologic", susţine combaterea abuzului utilizării acesteia în situaţii în care acesta mai degrabă induce în eroare şi sprijină intenţia Comisiei de a colabora cu părţile interesate pentru ca menţiunile "ecologic" să devină mai demne de încredere, pentru a asigura o mai bună aplicare a normelor în vigoare, inclusiv prin intermediul unor orientări actualizate privind practicile comerciale neloiale.
11.Salută includerea în preocupările Comisiei a testării amprentei de mediu a produselor şi îşi exprimă speranţa că metodologia de măsurare a performanţei de mediu va fi capabilă să ofere o informaţie concludentă şi utilă, inteligibilă atât pentru companii, cât şi pentru cetăţeanul european.
12.Recomandă ca în cadrul preocupărilor privind încurajarea reparării să fie incluse şi posibilităţile ca utilizatorul să schimbe singur piesele defecte sau pe cele care ar reprezenta o sporire a funcţionalităţii produsului respectiv.
13.Salută intenţia de a combate practicile de uzură planificată sau forţată şi atrage atenţia că practicile de uzură fizică sau morală îl găsesc în mod particular vulnerabil pe consumatorul european defavorizat, sărac sau cu un nivel de cultură generală scăzut şi îndeamnă Comisia să manifeste o grijă deosebită pentru ocrotirea acestei categorii sociale faţă de practicile de uzură planificată.
14.Menţionează că este important să se asigure un acces stabil şi eficient din punctul de vedere al costurilor la materiile prime secundare din economia circulară şi să fie disponibile măsuri de relaxare fiscală armonizate pe planul Uniunii pentru cei ce utilizează materii prime reciclate.
15.Salută revizuirea regulamentului UE privind îngrăşămintele, pentru a facilita recunoaşterea îngrăşămintelor organice şi a celor pe bază de deşeuri pe piaţa unică şi pentru a sprijini rolul bionutrienţilor în economia circulară; recomandă în acest context ca revizuirea regulamentului să fie însoţită de o analiză a posibilităţilor de a sprijini informatizarea şi robot zarea în agricultură, pentru a beneficia cât mai mult de pe urma stimulării utilizării îngrăşămintelor organice şi a bionutrienţilor.
16.Recunoaşte că numai reciclarea de înaltă calitate poate asigura valorificarea materiilor prime critice, precum şi faptul Că este esenţial să se îmbunătăţească potenţialul de reciclare al dispozitivelor electronice prin intermediul proiectării produselor, dar reaminteşte că o tehnologie de reciclare are totuşi un randament subunitar, variabil şi în funcţie de condiţiile socioeconomice în care se aplică în fiecare stat membru. Acest aspect trebuie luat în considerare atât în proiecţiile diferenţiate ale ţintelor, cât şi în politicile aferente stimulării economiei circulare.
17.Salută abordarea potrivit căreia tranziţia către o economie circulară reprezintă o schimbare sistemică, dar reaminteşte că o astfel de schimbare impune şi o îmbunătăţire specifică a capitalului uman şi îndeamnă Comisia să sprijine schimbul de experienţă în domeniul învăţământului între statele membre, pentru a răspunde acestei necesităţi.
18.Semnalează faptul că, potrivit studiului suplimentar de impact, beneficiile implementării sunt aşteptate şi în situaţiile în care sunt prezente şi costuri financiare şi recomandă clarificarea acestui aspect.
19.Recunoaşte că IMM-urile şi întreprinderile sociale vor avea o contribuţie esenţială la economia circulară, dar semnalează că întreprinderile sociale şi IMM-urile sunt categorii distincte de actori economici, ce trebuie tratate separat, şi că nu doar accesul la finanţare reprezintă un obstacol pentru acestea, ci şi alte aspecte, cum ar fi accesul dificil la instrumente financiare complexe şi birocraţia fiscală.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 martie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 243 din data de 1 aprilie 2016