DECIZIE nr. 445 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Iulia Antoanella Motoc

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 2.125/95/2013 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 467D/2013.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care, reiterând criticile formulate în faţa instanţei de judecată, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că specificul susţinerilor autorului excepţiei conferă acesteia caracter inadmisibil, deoarece vizează aspecte legate de completarea textului legal criticat.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele;
Prin Încheierea din 23 mai 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2.125/95/2013, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Excepţia a fost invocată de Cornelia Lupu într-o cauză având ca obiect apelul declarat împotriva Sentinţei civile nr. 37 din 28 februarie 2013, pronunţată de Tribunalul Gorj.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 şi 21. În acest sens, arată, în esenţă, că "durata unui proces nu este strict limitată de normele de procedură, dar pentru exercitarea acţiunii pentru repararea prejudiciilor materiale este prevăzut termenul de un an, cât şi termenul de prescripţie al faptelor. Dreptul la un proces echitabil prevede şi egalitatea părţilor, or, dacă pentru o faptă este prevăzut un termen, acelaşi termen trebuie prevăzut şi pentru acţiunea în repararea prejudiciilor şi pentru soluţionarea cauzelor".
Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca nefondată, întrucât prin art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, lege nouă în domeniul reformei justiţiei, care se circumscrie cerinţelor Uniunii Europene, nu numai că nu se îngrădeşte în niciun mod accesul liber la justiţie, ci se creează cadrul larg pentru un act de justiţie independent şi în conformitate cu normele constituţionale.
Guvernul consideră excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă principiul liberului acces la justiţie. Persoana vătămată prin eroarea judiciară se poate îndrepta cu acţiune în justiţie împotriva statului, pentru recuperarea integrală a prejudiciului, ceea ce reprezintă chiar o aplicare a principiului liberului acces la justiţie.
Instituirea unor termene în cadrul procesului prin care se soluţionează astfel de cereri este în conformitate cu textul constituţional potrivit căruia "competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".
Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 sunt constituţionale. Consideră că autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci solicită, în realitate, completarea textului legal cu o dispoziţie prin care să se prevadă un termen atât pentru acţiunea în repararea prejudiciilor, cât şi pentru soluţionarea cauzelor.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care au următorul cuprins: "Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară."
În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 21 alin. (2) şi (3) referitor la accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 1.052 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 19 decembrie 2007, a stabilit că, "în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, aceasta este neîntemeiată, deoarece textul da lege atacat se aplică în egală măsură tuturor persoanelor la care se referă ipoteza normei prevăzute de acest text".
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 182 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 1 aprilie 2008, Curtea a statuat că "dispoziţiile de lege criticate nu îngrădesc accesul la justiţie, ci, dimpotrivă, stabilesc condiţiile în care se poate exercita dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale".
Prin urmare, tocmai dispoziţiile legale criticate constituie cadrul legal pentru exercitarea dreptului la despăgubiri din partea statului pentru prejudiciile materiale cauzate prin erori judiciare, exercitare care este condiţionată de existenţa unei hotărâri judecătoreşti prealabile prin care să se fi angajat răspunderea penală sau disciplinară a judecătorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 2.125/95/2013 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 29 octombrie 2013.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 716 din data de 21 noiembrie 2013