DECIZIE nr. 890 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Valentina Bărbăţeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, excepţie ridicată de Societatea Carluk Trans Escav - S.R.L. din Oţelu Roşu în Dosarul nr. 3.887/208/2014* al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 487D/2015 al Curţii Constituţionale.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, apreciază că este respectat dreptul la un proces echitabil, întrucât textul de lege criticat se coroborează cu alte dispoziţii legale, care prevăd examinarea de către instanţele de judecată a contestaţiilor la executare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 3 martie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.887/208/2014*, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, excepţie ridicată de Societatea Carluk Trans Escav - S.R.L. din Oţelu Roşu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva încheierii prin care Judecătoria Caransebeş a încuviinţat o executare silită.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat încalcă principiul egalităţii în faţa legii, întrucât creează creditorului mai multe drepturi decât debitorului. Aceasta, deoarece încheierea de admitere a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, dar încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată cu apel de către creditor. Se nesocoteşte, de asemenea, dreptul de apărare al debitorului garantat şi principiul egalităţii de arme între părţi.
6. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că prevederile de lege criticate se coroborează cu cele ale art. 711 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare". Arată că asigurarea legalităţii executării silite se realizează, în primul rând, prin intermediul contestaţiei la executare, care este mijlocul specific executării silite, prin care părţile, direct interesate în raportul juridic de executare, precum şi terţii vătămaţi prin modul în care s-a realizat executarea silită pot obţine anularea sau îndreptarea actelor de executare nelegale şi, uneori, chiar lipsirea de efecte a titlului executoriu. Menţionează, totodată, că prevederile art. 711 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 138/2014, stipulau că, după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale. Aşadar, legiuitorul a instituit expres o cale de atac şi împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014. Textul de lege criticat are următorul conţinut:
"Încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 zile de la comunicare". Deşi, în prezent, textul de lege criticat are o formulare diferită, regăsindu-se la art. 666 alin. (6) din Codul de procedură civilă, Curtea urmează să examineze constituţionalitatea prevederilor de lege în redactarea criticată de autorul excepţiei, acestea producând efecte în cauza în care a invocat-o, având în vedere că în baza acestora apelul său a fost respins ca inadmisibil (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011).
11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie - Egalitatea în drepturi şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - Dreptul la un proces echitabil.
12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile de lege ce formează obiectul acesteia au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare şi prin prisma aceloraşi dispoziţii din Legea fundamentală invocate şi în cauza de faţă. Astfel, prin Decizia nr. 229 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, paragraful 13, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate hotărî să nu supună regulilor de exercitare a căilor de atac anumite proceduri, în considerarea caracterului specific al acestora ori în vederea asigurării celerităţii procesului civil. Faptul că încheierea prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac nu constituie o înfrângere a dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, având în vedere prevederile art. 129 din Constituţie care lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătoreşti, aşa cum a procedat prin dispoziţiile de lege criticate.
13. Prin decizia menţionată, Curtea a apreciat că raţiunea pentru care legiuitorul a înlăturat, atât pentru creditor, cât şi pentru debitor, calea de atac împotriva încheierii de încuviinţare a cererii de executare silită este aceea a celerităţii ce se justifică în această etapă procesuală (paragraful 14). Astfel, creditorul este lipsit de interes să atace o hotărâre prin care i s-a admis cererea, iar debitorul are posibilitatea de a-şi apăra drepturile, în raport cu orice incident de executare silită, pe calea contestaţiei la executare. De asemenea, Curtea a reţinut că debitorul nu are interesul de a ataca încheierea de respingere a cererii de încuviinţare a executării silite, prin urmare nici nu a fost prevăzută pentru el calea de atac a apelului. În schimb, creditorul are posibilitatea de a-şi apăra drepturile prin exercitarea căii de atac a apelului, posibilitate pe care, în domeniul executării silite, debitorul o are asigurată prin dreptul de a formula contestaţii împotriva oricărui act de executare.
14. Cu privire la încălcarea art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare (paragraful 16).
15. Curtea observă, în acelaşi timp, că s-a mai pronunţat asupra soluţiei legislative cuprinse în textul de lege criticat în cauza de faţă, cuprinsă, într-o redactare similară, în Codul de procedură civilă anterior, constatând constituţionalitatea acesteia (Decizia nr. 1.063 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 28 octombrie 2011, sau Decizia nr. 1.065 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 1 februarie 2013).
16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei citate, soluţia şi considerentele care au stat la baza acesteia îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.
17. Totodată, Curtea observă că, în conformitate cu prevederile textului de lege supus controlului de constituţionalitate, în redactarea criticată de autorul prezentei excepţii, debitorul dispunea de posibilitatea legală de contestare a soluţiei de încuviinţare a executării silite, în temeiul art. 711 alin. (3) din Codul de procedură civilă [actualmente, art. 712 alin. (3)], care stabilea că, după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.
18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Carluk Trans Escav - S.R.L. din Oţelu Roşu în Dosarul nr. 3.887/208/2014* al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 145 din data de 25 februarie 2016