DECIZIE nr. 342 din 17 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 9 din acest act normativ

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Toni Greblă

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel-Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din arte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Rudolf Fazekas, Viorel Jivan, Ladislau Alexandru Krivan, Nicolae Luminosu, Dorina Otescu şi Dumitru Dorel Otescu în Dosarul nr. 5.314/30/2013 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 238D/2014.
2. La apelul nominal lipsesc părţile faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 42 din 22 ianuarie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 9 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 5.314/30/2013, Tribunalul Timiş - Secţia 1 civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.
5. Excepţia a fost ridicată de Rudolf Fazekas, Viorel Jivan, Ladislau Alexandru Krivan, Nicolae Luminosu, Dorina Otescu şi Dumitru Dorel Otescu cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile în care aceştia au solicitat acordarea indemnizaţiei lunare reparatorii prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 nu a fost justificată de existenţa unei situaţii extraordinare, care să impună adoptarea de urgenţă a unei reglementări în materie. Din contră, argumentul invocat în Nota de fundamentare a ordonanţei referitor la riscul ca la data de 1 ianuarie 2013 să nu existe politici fiscale şi bugetare asumate prin Programul de guvernare a fost pur formal, de vreme ce, în realitate, Hotărârea Parlamentului României nr. 45/2012 pentru acordarea încrederii Guvernului, incluzând şi Programul de guvernare 2013-2016, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, încă de la data de 21 decembrie 2012. Mai mult, argumentele privind eventualul impact pe care neadoptarea acestui act normativ l-ar fi avut asupra cheltuielilor bugetare nu sunt justificate de vreme ce art. 10 din ordonanţă prevede păstrarea în plată a unor drepturi băneşti pentru alte categorii de persoane.
7. Totodată, autorii excepţiei arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 nu a fost depusă spre dezbatere în Camera competentă a Parlamentului, contrar art. 115 alin. (5) din Constituţie.
8. De asemenea amintesc că, în demersul normativ de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, Guvernul a încălcat obligaţia de transparenţă, renunţând, în mod nejustificat, la a supune dezbaterii publice proiectul de ordonanţă, aşa cum prevede Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. Astfel, deşi art. 6 alin. (4) din Legea nr. 52/2003 obligă autoritatea administraţiei publice iniţiatoare să stabilească o perioadă de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice, proiectul actului atacat a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern, fiind şi aprobat, în mai puţin de 10 ore de la afişarea sa pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pe data de 12 decembrie 2012. În acest mod a fost violat dreptul cetăţenilor şi al asociaţiilor de revoluţionari legal constituite de a participa, cel puţin formal, la procesul de elaborare a actului normativ care îi afectează în mod direct.
9. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 nu contravin prevederilor art. 115 alin. (4) şi (5) din Constituţie.
10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 şi nr. 554 din 17 decembrie 2013.
12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele;
13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
14. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, dispoziţii potrivit cărora "Prevederile art. 15, 18, 19 şi 20 ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013"
15. Dintre dispoziţiile de lege a căror aplicare este prelungită pentru anul 2013, autorii excepţiei de neconstituţionalitate se referă în mod special la dispoziţiile art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, şi aprobată prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, dispoziţii care au următorul conţinut:
- Art. 18:
"În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă."
16. Art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, are următoarea redactare: "De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor."
17. Curtea constată că, pe lângă susţinerea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, autorii excepţiei formulează critici de neconstituţionalitate ce vizează întregul act normativ, referindu-se la condiţiile emiterii acestuia. Prin urmare, Curtea urmează a analiza actul normativ în întregul său şi, în mod special, dispoziţiile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012.
18. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 115 alin. (4) şi (5) din Constituţie referitoare la condiţiile emiterii ordonanţelor de urgenţă.
19. Curtea observă că, deşi autorii excepţiei nu fac această precizare, prin critica pe care o formulează în raport cu dispoziţiile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, au în vedere şi prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.
20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia pun în discuţie aspecte ce vizează atât condiţiile de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, cât şi conţinutul art. 9 din acest act normativ.
21. În ceea ce priveşte condiţiile emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, autorii excepţiei arată că aceasta a fost adoptată fără a fi existat o situaţie extraordinară care să impună de urgenţă o reglementare în materie. Cu privire la acest aspect, Curtea, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, a reţinut că cele invocate de Guvern în nota de fundamentare întrunesc condiţiile existenţei unei situaţii extraordinare şi urgente care, în mod obiectiv, impun emiterea unei ordonanţe de urgenţă. Astfel, necesitatea stabilirii în timp util a unor direcţii clare în ceea ce priveşte domenii extrem de importante, aşa cum este salarizarea personalului bugetar, domenii cu implicaţii financiare majore, şi riscul ca aceste măsuri, ca de altfel întregul program de guvernare, să nu poată fi adoptate până la începutul anului 2013, din cauze obiective determinate de desfăşurarea unor proceduri privind constituirea Parlamentului nou ales şi a învestirii noului Guvern, reprezintă motive ce justifică intervenţia legislativă a Guvernului pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public.
22. De asemenea, Curtea constată că reglementarea pe calea ordonanţei de urgenţă a unor aspecte privind regimul juridic aplicabil activităţilor de emitere, transmitere şi arhivare a facturilor electronice a fost justificată nu doar de oportunitatea ori necesitatea acesteia, ci de însuşi faptul că legislaţia existentă, respectiv Legea nr. 148/2012 privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012, contravenea acquis-ului comunitar transpus în legislaţia naţională prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 29 august 2012, astfel încât, în lipsa unei astfel de intervenţii rapide, de la 1 ianuarie 2013 ar fi fost aplicabilă această lege, cu toate consecinţele negative aferente.
23. Împrejurarea că, în mod contrar previziunilor Guvernului, constituirea noului Parlament şi învestirea noului Guvern s-au făcut mai rapid decât s-a preconizat nu reprezintă un fapt de natură să înlăture motivele extraordinare care au justificat emiterea ordonanţei de urgenţă, aşa cum susţin autorii excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât acestea trebuie apreciate în funcţie de momentul emiterii ordonanţei, iar nu în funcţie de factorii interveniţi ulterior.
24. În plus faţă de cele reţinute prin decizia mai sus amintită, Curtea reţine că nu este întemeiată nici critica referitoare la păstrarea în plată, prin dispoziţiile actului normativ criticat, a unor drepturi băneşti pentru alte categorii de persoane, aşa cum se prevede în art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, întrucât, aşa cum reiese din Nota de fundamentare a ordonanţei, obiectivul financiar urmărit de Guvern prin acest act normativ a fost menţinerea cheltuielilor bugetare la nivelul corespunzător lunii decembrie din anul 2012, iar nu diminuarea suplimentară a altor drepturi.
25. Referitor la critica de neconstituţionalitate care vizează faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 nu ar fi fost supusă spre dezbatere în procedură de urgenţă în Camera competentă să fie sesizată, aşa cum prevede art. 115 alin. (5) din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, a arătat că Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare a fost înregistrat la Senat la data de 13 decembrie 2012 cu nr. b409 (Adresa nr. E169/13/12/2012). La data de 21 decembrie 2012 a fost prezentat în Biroul permanent cu nr. L436, iar la 11 martie 2013 a fost adoptat de către Senat, fiind trimis ulterior Camerei Deputaţilor.
26. Cât priveşte susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 ar fi fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 3 februarie 2003, Curtea, prin aceeaşi decizie amintită mai sus, a reţinut că, potrivit art. 6 alin. (9) din această lege, "În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare." Astfel, legiuitorul, ţinând cont de realitatea existenţei unor situaţii când necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerinţelor privind asigurarea transparenţei decizionale.
27. Prin urmare, Curtea a constatat că nici această critică de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
28. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele Deciziei nr. 42 din 22 ianuarie 2014 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Rudolf Fazekas, Viorel Jivan, Ladislau Alexandru Krivan, Nicolae Luminosu, Dorina Otescu şi Dumitru Dorel Otescu în Dosarul nr. 5.314/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi, în mod special, dispoziţiile art. 9 din acest act normativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 17 iunie 2014.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 560 din data de 29 iulie 2014