DECIZIE nr. 125 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Toni Greblă

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Cristina Mariana Timofte în Dosarul nr. 4.286/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 42D/2014.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, menţionând Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.576 din 7 decembrie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 31 octombrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.286/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar.
Excepţia a fost invocată de Cristina Mariana Timofte într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea excepţiei susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează că salariul/indemnizaţia de încadrare calculată potrivit acestora pentru un salariat bugetar care avansează într-o altă treaptă de vechime în muncă poate fi mai mică decât cea a altui salariat bugetar încadrat în aceeaşi funcţie, grad/treaptă profesională şi treaptă de vechime.
Autoarea arată ca, în urma calcului făcut potrivit art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, rezultă un cuantum al indemnizaţiei de încadrare mai mic decât cel al indemnizaţiei de încadrare plătită unui judecător cu aceeaşi funcţie şi încadrat în aceeaşi treaptă de vechime, dar anterior datei de 1 ianuarie 2011, calculată potrivit art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, respinsă prin Legea nr. 30/2012.
Dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale prin efectul pe care îl produc, respectiv plata unei remuneraţii mai mici pentru salariaţii aflaţi în situaţii comparabile cu cei aflaţi la aceeaşi instanţă, cu aceeaşi funcţie, aceeaşi gradaţie corespunzătoare tranşei de vechime, iar ordonanţa de urgenţă criticată nu conţine o justificare a acestei măsuri. Astfel, bugetarii care avansează într-o treaptă de vechime în cursul anului 2012 se află în situaţii identice, însă se află în situaţii diferite faţă de bugetarii care au deja aceeaşi treaptă de vechime. Susţine că simplul fapt că trecerea în treapta de vechime s-a făcut în perioade diferite nu înseamnă că cele două categorii de salariaţi se află în situaţii diferite.
În acelaşi timp, autoarea invocă şi încălcarea unor acte normative de către prevederile de lege criticate, cum ar fi art. 3 lit. c) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, potrivit căruia sistemul de salarizare are la bază ca principiu echitatea şi coerenţa, prin crearea de oportunităţi egale şi remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor şi normelor unitare privind stabilirea şi acordarea salariului şi a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar.
Arată că legiuitorul a respectat acest principiu, la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, în ceea ce priveşte personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale. De asemenea, mai susţine că, potrivit art. 13 alin. (2) şi (3), art. 11 alin. (3), art. 8 alin. (1) din anexa nr. VI, capitolul VIII, secţiunea a 2-a din Legea-cadru nr. 284/2010, diferenţierea între salariul de bază/indemnizaţia de încadrare brută se face în cadrul aceleiaşi funcţii doar în raport de gradul profesional, iar în cazul salariaţilor cu acelaşi grad profesional, în funcţie de gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime, neexistând niciun criteriu de diferenţiere între persoanele care au aceeaşi funcţie, grad profesional, gradaţie corespunzătoare treptei de vechime şi clasă de salarizare.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, în opinia sa, criticile nu pot fi reţinute, întrucât avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă şi calculul indemnizaţiilor potrivit acestor gradaţii se face potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislaţiei aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câştigate. Astfel, dispoziţiile legale criticate nu contravin nici principiului constituţional al egalităţii în drepturi prevăzut la art. 16 din Constituţie, întrucât acestea se aplica în mod nediscriminatoriu întregului personal plătit din fonduri publice. În acest sens, se menţionează Decizia nr. 669 din 26 iunie 2012.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010. În realitate, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.
Prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2012, însă, cu toate acestea, continuă să îşi producă efectele juridice în cauzele în care s-au invocat excepţiile de neconstituţionalitate, astfel încât, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea acestora. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- II. - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează:
[...]
Art. 6:
(1) În anul 2012, avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, prevăzute la art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menţionată, fără acordarea salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare.
(2) În anul 2012, prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător personalului de conducere, precum şi la trecerea într-o altă tranşă de vechime în funcţie personalului care ocupă funcţii din cadrul familiei ocupaţionale «Justiţie».
(3) Personalul care, în cursul anului 2012, desfăşoară activităţi noi care presupun, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, acordarea unor clase de salarizare succesive celei deţinute pentru funcţia respectivă beneficiază de o majorare a salariului de bază, respectiv a soldei/salariului de funcţie, corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menţionată."
În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate prevederile legale criticate contravin art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului din Constituţie, precum şi art. 1 privind interdicţia generală a oricărei forme de discriminare din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
De asemenea, este invocată şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la aplicarea principiului nediscriminării, respectiv Hotărârea din 13 iunie 1979 pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, Hotărârea din 6 decembrie 2007 pronunţată în Cauza Beian împotriva României, Hotărârea din 21 februarie 2008 pronunţată în Cauza Driha împotriva României, Hotărârea din 22 decembrie 2009 pronunţată în Cauza Sejdic şi Finci împotriva Bosniei Herţegovina şi Hotărârea din 9 decembrie 2010 pronunţată în Cauza Savez Crkava "Rijec Zivota" şi alţii împotriva Croaţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea Constituţională constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, Curtea a reţinut că aspectele învederate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, ţin de aplicarea legii de către organismele abilitate şi nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate, în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora "Sunt neconstituţionale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispoziţiile sau prevederile Constituţiei".
________
*) Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014.
De asemenea, Curtea a constatat că, în realitate, o atare critică de neconstituţionalitate vizează modificarea dispoziţiilor de lege criticate, fapt ce excedează controlului Curţii Constituţionale. În conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta "se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Curtea a mai constatat că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepţiei nu ar schimba cu nimic situaţia acestuia, ci ar privi numai drepturile altor persoane.
În fine, Curtea a mai reţinut că avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă şi calculul indemnizaţiilor potrivit acestor gradaţii se fac potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislaţiei aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câştigate. De altfel, Curtea a subliniat faptul că legiuitorul poate interveni oricând, din raţiuni ce ţin de politica economico-financiară a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare şi a unor metodologii de calcul al indemnizaţiilor obţinute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile norme având acelaşi obiect, pe care le abrogă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Cristina Mariana Timofte în Dosarul nr. 4.286/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 6 martie 2014.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 345 din data de 12 mai 2014