Document embed

METODOLOGIE din 12 iunie 2013 privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a)risc de corupţie - probabilitatea de apariţie a unei ameninţări de corupţie, vizând un angajat, colectiv profesional sau domeniu de activitate, determinat de cauze/vulnerabilităţi specifice şi de natură să producă un impact cu privire la îndeplinirea obiectivelor/activităţilor unei structuri;

b)ameninţare de corupţie - acţiunea sau evenimentul potenţial de corupţie ce poate să apară în cadrul unei activităţi a Ministerului Afacerilor Interne (MAI);

c)vulnerabilitate/cauză - slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităţilor specifice, care ar putea fi exploatată, stând la baza şi putând declanşa săvârşirea unei fapte de corupţie. Spre deosebire de ameninţare, care este potenţială, vulnerabilitatea/cauza există permanent în cadrul activităţii unei structuri;

d)materializarea riscului - translatarea riscului din domeniul incertitudinii, al situaţiei potenţiale de corupţie, în cel al certitudinii, respectiv săvârşirea unei fapte de corupţie;

e)incident de integritate - eveniment produs la nivelul unei structuri a MAI, urmat de trimiterea în judecată, adoptarea unei hotărâri definitive de condamnare pentru fapte de corupţie, sau aplicarea unei sancţiuni disciplinare ca urmare a efectuării unui test de integritate, ori a întocmirii unui raport de evaluare, rămas definitiv, de către Agenţia Naţională de Integritate;

f)impact - efectele produse în cadrul activităţii unei structuri în cazul în care un risc de corupţie se materializează;

g)unitate de muncă - formă de organizare structurală ce reuneşte un ansamblu de angajaţi care realizează acelaşi gen de activităţi, permiţând, în consecinţă, expunerea la riscuri similare; unitatea de muncă poate fi regăsită în structura organizatorică a MAI sub denumiri variate: serviciu, birou, compartiment, echipă, dar şi funcţie unică, aşa cum sunt, de exemplu, funcţiile de psiholog sau consilier juridic;

h)coordonator al unităţii de muncă - şeful ori responsabilul cu organizarea activităţilor din cadrul unei unităţi de muncă, cel care pune la dispoziţie informaţiile solicitate de către Grupul de lucru pentru prevenirea corupţiei, pe tot parcursul activităţilor de management al riscurilor de corupţie;

i)structuri ale MAI - structuri ale aparatului central al MAI, instituţii şi structuri aflate în subordinea/coordonarea MAI, respectiv structuri subordonate acestora ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite;

j)responsabil de risc - personalul de conducere al structurii MAI, responsabilizat prin Registrul riscurilor de corupţie pentru implementarea măsurilor de prevenire/control;

k)aplicaţie informatică de monitorizare a riscurilor de corupţie - aplicaţie software, dezvoltată de către Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) în vederea implementării anexelor cuprinse în metodologie, prelucrării automate a datelor şi reprezentării statistice şi grafice a riscurilor de corupţie.

Art. 2

(1)Metodologia se aplică în scopul adoptării la nivelul tuturor structurilor MAI a unor măsuri de control şi/sau prevenire, adaptate cauzelor care determină posibilitatea de apariţie a unor fapte de corupţie, astfel încât să fie menţinute la un nivel acceptabil atât probabilitatea de apariţie a acestora, cât şi impactul resimţit la nivelul activităţilor ministerului.

(2)Activităţile de management al riscurilor de corupţie vizează următoarele obiective:

a)promovarea integrităţii, transparenţei instituţionale şi a bunei desfăşurări a activităţilor specifice;

b)stabilirea priorităţilor de intervenţie în domeniul prevenirii corupţiei;

c)asumarea responsabilităţii de către personalul de conducere cu privire la implementarea măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie.

Art. 3

Managementul riscurilor de corupţie presupune parcurgerea următoarelor etape:

a)pregătirea activităţilor;

b)identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie;

c)evaluarea riscurilor de corupţie;

d)determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/control;

e)monitorizarea şi revizuirea periodică a riscurilor;

f)reevaluarea riscurilor.

Art. 4

(1)În vederea realizării activităţilor presupuse de managementul riscurilor de corupţie, şefii structurilor MAI dispun constituirea de Grupuri de lucru pentru prevenirea corupţiei, denumite în continuare Grupuri.

(2)Componenţa Grupurilor se stabileşte în funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice ale structurilor MAI, avându-se în vedere următoarele categorii de funcţii:

a)şeful Grupului, reprezentat de conducătorul structurii sau un adjunct/locţiitor desemnat de către acesta;

b)membrii Grupului, reprezentaţi de personalul de conducere sau persoane desemnate de aceştia de la nivelul principalelor direcţii, servicii, birouri ori similare;

c)şeful/reprezentantul structurilor de control ori personal care exercită atribuţii de control;

d)şeful/reprezentantul structurilor de management resurse umane;

e)secretarul Grupului, reprezentat de consilierul pentru integritate.

(3)Personalul specializat din cadrul DGA participă la activitatea Grupurilor, asigurând instruirea şi îndrumarea de specialitate.

Art. 5

(1)În desfăşurarea activităţilor presupuse de managementul riscurilor de corupţie, Grupul beneficiază de sprijinul coordonatorilor unităţilor de muncă, aceştia având obligaţia de a transmite, în termenele şi cu respectarea condiţiilor specifice, informaţiile sau documentele solicitate.

(2)La stabilirea unităţilor de muncă ce se includ în procesul de identificare şi evaluare a riscurilor de corupţie se au în vedere categoriile de activităţi prevăzute la art. 11.

CAPITOLUL II: Managementul riscurilor de corupţie

SECŢIUNEA 1: Pregătirea activităţilor

Art. 6

(1)Managementul riscurilor de corupţie debutează printr-o etapă de pregătire care vizează, în principal, următoarele aspecte:

a)constituirea şi stabilirea componenţei Grupului;

b)informarea personalului privind implementarea metodologiei la nivelul structurii MAI;

c)instruirea membrilor Grupului cu privire la aspectele conceptuale şi metodologice specifice managementului riscurilor de corupţie;

d)fixarea principalelor repere ale activităţilor: delimitarea unităţilor de muncă ce se includ în procesul de analiză, rolul şi responsabilităţile fiecărui membru al Grupului, precum şi termenii de referinţă privind planificarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor.

(2)Activităţile stabilite conform alin. (1) lit. d) se implementează în Fişa pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea activităţii Grupului, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 7

Responsabilitatea privind planificarea şi desfăşurarea instruirii membrilor Grupurilor revine DGA, prin structurile sale centrale şi teritoriale.

SECŢIUNEA 2: Identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie

Art. 8

(1)Identificarea şi descrierea riscurilor constă în evidenţierea ameninţărilor de corupţie, precum şi a vulnerabilităţilor/cauzelor prezente în cadrul activităţilor curente ale structurilor MAI care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte de corupţie.

(2)Pentru identificarea ameninţărilor de corupţie se desfăşoară următoarele activităţi:

a)chestionarea conducerii structurilor MAI;

b)evaluarea activităţii şi a situaţiilor specifice de muncă ale angajaţilor;

c)descrierea ameninţărilor de corupţie.

Art. 9

(1)Pentru identificarea opiniilor cu privire la riscurile de corupţie şi eficacitatea măsurilor de prevenire/control existente, membrii Grupului realizează chestionarea întregului personal de conducere de la nivelul structurii MAI, exclusiv a coordonatorilor unităţilor de muncă, utilizând întrebările prevăzute în anexa nr. 2.

(2)După completare, chestionarele se utilizează în activităţile ulterioare presupuse de managementul riscurilor de corupţie.

Art. 10

Membrii Grupului analizează obiectivele specifice ale structurii MAI, completând, pe baza documentelor interne şi/sau, după caz, a consultării coordonatorilor unităţilor de muncă, Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie, prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 11

(1)Potrivit prezentei metodologii, sunt considerate vulnerabile la corupţie toate activităţile care prezintă slăbiciuni în sistemul de control intern/managerial, de natură a fi exploatate de angajaţii structurii sau terţi, pentru comiterea unor fapte de corupţie.

(2)Dacă la nivelul unei structuri a MAI, sunt realizate activităţi din categoriile enumerate în continuare, acestea se includ în mod obligatoriu în procesul de analiză:

a)contacte frecvente cu exteriorul instituţiei, cu diversele categorii de beneficiari ai serviciilor publice;

b)gestionarea fondurilor externe ori a programelor/ proiectelor;

c)gestionarea informaţiei - deţinerea şi utilizarea informaţiei cu caracter operativ, accesul la informaţii confidenţiale, gestionarea informaţiilor clasificate;

d)gestionarea mijloacelor financiare;

e)achiziţia/gestionarea de bunuri, servicii şi lucrări;

f)acordarea unor aprobări ori autorizaţii;

g)activităţi de eliberare a unor documente;

h)îndeplinirea funcţiilor de control, supraveghere, evaluare şi consiliere;

i)competenţa decizională exclusivă;

j)activităţi de recrutare şi selecţie a personalului;

k)constatare de conformitate sau de încălcare a legii, aplicare de sancţiuni.

Art. 12

Membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă întocmesc, pentru fiecare activitate inclusă în Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie, o sinteză a ameninţărilor de corupţie susceptibile să se manifeste în acel context profesional, având în vedere cel puţin următoarele elemente:

a)sursele posibile de riscuri de corupţie la care personalul poate fi expus: persoane, grupuri interesate de serviciile oferite, avantajele sau dezavantajele potenţiale pentru terţi, materiale ori de altă natură, ce pot fi generate de activităţile serviciului;

b)acţiunile ori demersurile care ar putea fi puse în practică pentru atingerea obiectivelor infracţionale;

c)faptele de corupţie care au fost comise anterior în cadrul domeniului de activitate;

d)cazurile de conduită necorespunzătoare sau încălcări ale procedurilor, înregistrate la nivelul structurii.

Art. 13

Pentru descrierea ameninţărilor de corupţie, membrii Grupului au în vedere enunţurile utilizate în cadrul Raportului privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie specifice structurilor MAI, realizat şi pus la dispoziţia structurilor MAI de către DGA.

Art. 14

(1)Fişele de identificare, descriere şi evaluarea riscurilor de corupţie, întocmite conform modelului din anexa nr. 4, se completează de către membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă, pentru fiecare dintre ameninţările identificate conform art. 12.

(2)Pentru completarea cauzelor aferente fiecărui risc se au în vedere informaţiile rezultate în urma derulării etapelor prevăzute la art. 16-18, precum şi orice alte observaţii sau analize privind cultura organizaţională sau conduita angajaţilor.

Art. 15

În vederea identificării vulnerabilităţilor/cauzelor care determină expunerea la riscuri de corupţie, membrii Grupului parcurg următoarele etape:

a)evaluarea cadrului normativ;

b)analiza incidentelor de integritate;

c)analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial al structurii.

Art. 16

(1)Membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă întocmesc, în formatul prevăzut în anexa nr. 5, un raport de evaluare a cadrului normativ aplicabil domeniului de activitate analizat.

(2)Obiectivele evaluării cadrului normativ sunt reprezentate de:

a)identificarea prevederilor ce conţin factori potenţiali de manifestare a corupţiei;

b)avansarea de propuneri pentru eliminarea normelor care favorizează sau pot favoriza corupţia;

c)propunerea unor măsuri de prevenire/control pentru a reduce expunerea la riscuri de corupţie.

Art. 17

Membrii Grupului, în colaborare cu personal specializat din cadrul DGA, realizează o analiză generală a incidentelor de integritate care s-au manifestat în cadrul structurii MAI, ţinând cont de următoarele elemente:

a)evoluţia probabilă a diferitelor fenomene infracţionale din sfera corupţiei, a nivelului de gravitate ori a impactului asociat acestora;

b)activităţile expuse riscurilor de corupţie analizate şi gradul lor de vulnerabilitate;

c)modurile de operare utilizate şi măsurile pe care făptuitorii le-au adoptat pentru a-şi disimula actele infracţionale;

d)măsurile de prevenire/control care au fost adoptate în cadrul domeniilor de activitate unde s-au produs incidente de integritate şi gradul de eficacitate a acestora.

Art. 18

Membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă identifică şi consemnează în fişele întocmite conform art. 14 eventuale deficienţe în cadrul sistemului de control intern/managerial utilizat, având în vedere:

a)constatări rezultate din activităţi de control ori sesizări anterioare, care au identificat deficienţe ori vulnerabilităţi ale sistemului de control intern/managerial, de natură a favoriza apariţia unor fapte de corupţie;

b)eficacitatea implementării de către conducerea componentelor structurii MAI a concluziilor şi recomandărilor furnizate în urma activităţilor de control;

c)vulnerabilităţi la corupţie pe care terţii le-ar putea exploata în planurile reglementării, organizării, desfăşurării şi controlului activităţii, al formării, instruirii şi experienţei personalului.

SECŢIUNEA 3: Evaluarea riscurilor de corupţie

Art. 19

(1)Evaluarea riscurilor de corupţie se realizează în scopul de a fundamenta decizia cu privire la prioritatea de stabilire a măsurilor de prevenire/control, prin estimarea nivelurilor de probabilitate şi impact asupra rezultatelor aşteptate şi a prestaţiei profesionale a personalului.

(2)Activitatea de evaluare se desfăşoară pentru fiecare dintre riscurile înscrise în fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

Art. 20

Pentru evaluarea riscurilor de corupţie se parcurg următoarele etape:

a)estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie;

b)determinarea impactului asupra obiectivelor şi activităţilor structurii;

c)aprecierea caracterului adecvat al măsurilor de control existente pentru fiecare risc de corupţie;

d)determinarea expunerii la riscuri şi a priorităţii de intervenţie;

e)clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie.

Art. 21

(1)Estimarea nivelului de probabilitate se realizează prin aprecierea şanselor de materializare a riscurilor de corupţie în cadrul activităţilor structurii, utilizând informaţiile şi analizele colectate în etapa de identificare şi descriere a riscurilor.

(2)În scopul arătat la alin. (1), membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă determină şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie nivelul de probabilitate, utilizând o scală de evaluare în 5 trepte, corespunzător valorilor şi indicatorilor descriptivi asociaţi acestora, prevăzuţi în anexa nr. 6.

Art. 22

Estimarea impactului global al unui risc de corupţie constituie activitatea de cuantificare a efectelor posibile ale acestuia asupra obiectivelor, activităţilor, sarcinilor sau rezultatelor aşteptate ale structurii, corespunzător următoarelor componente/dimensiuni:

a)impact asupra nivelului de performanţă a activităţilor şi obţinerea rezultatelor aşteptate;

b)impact asupra calendarului activităţilor ori întârzieri posibile în termenul de realizare a obiectivelor activităţii;

c)consecinţe exprimate în termeni de buget;

d)consecinţe în planul imaginii instituţiei.

Art. 23

Pentru determinarea impactului riscurilor de corupţie, membrii Grupului au următoarele responsabilităţi:

a)stabilirea tuturor dimensiunilor posibile ale impactului global, pentru fiecare risc de corupţie identificat conform art. 14;

b)stabilirea, sub formă procentuală, pentru dimensiunile identificate conform lit. a), a importanţei relative a fiecăreia în cadrul impactului global;

c)estimarea şi consemnarea în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie a impactului global în cazul materializării, utilizând indicatorii descriptivi prevăzuţi în anexa nr. 7, asociaţi dimensiunilor prevăzute la art. 22.

Art. 24

(1)Membrii Grupului şi/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, evaluează dacă măsurile de prevenire/control care se adresează riscurilor de corupţie identificate au fost proiectate corespunzător şi puse în practică în mod eficient.

(2)În scopul prevăzut la alin. (1), membrii Grupului şi/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, cuantifică şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, utilizând corespondenţa prevăzută în anexa nr. 8, nivelul perceput de eficacitate a fiecărei măsuri de prevenire/control existente.

Art. 25

(1)Membrii Grupului calculează nivelul de expunere la riscuri de corupţie, constând în produsul dintre valorile probabilităţii şi impactului global, completând valoarea rezultată în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

(2)Utilizând scala de evaluare a expunerii la riscuri de corupţie şi corespondenţa asociată intersecţiei valorilor impactului şi probabilităţii, prevăzută în anexa nr. 9, membrii Grupului stabilesc şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie prioritatea de intervenţie.

Art. 26

Pe baza priorităţii de intervenţie, în ordinea valorii nivelului de expunere, membrii Grupului clasifică şi ordonează riscurile de corupţie în următoarele categorii:

a)riscuri minore, care pot fi considerate tolerabile şi inerente activităţilor structurii MAI, faţă de care nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente;

b)riscuri moderate, care pot fi monitorizate sau controlate, prin creşterea eficacităţii măsurilor existente sau, după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control;

c)riscuri înalte, caracterizate, simultan, printr-o mare probabilitate de apariţie şi printr-o gravitate foarte mare a impactului, care necesită concentrarea atenţiei conducerii structurii pentru adoptarea/implementarea unor măsuri urgente de prevenire/control adecvate.

SECŢIUNEA 4: Determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie

Art. 27

Pe baza clasificării realizate conform art. 26 şi a rezultatelor activităţilor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, membrii Grupului propun măsuri pentru prevenirea/controlul acestora.

Art. 28

(1)Din punctul de vedere al momentului dispunerii şi al obiectivelor urmărite prin realizarea acestora, pot fi stabilite, în principal, următoarele categorii de măsuri de prevenire/control:

a)măsuri preventive - sunt cele care vizează cauzele identificate şi au ca rezultat limitarea probabilităţii de comiterea unor fapte de corupţie de către un terţ/angajat interesat:

1.a.1) măsuri de protecţie fizică şi monitorizare a accesului la informaţii, documente ori resurse;

2.a.2) planificarea şi organizarea în mod transparent şi uşor de verificat a activităţilor şi a modalităţii de adoptare a deciziei: separarea responsabilităţilor, aprobarea activităţii, supervizarea, pregătirea personalului cu rol de coordonare;

3.a.3) supervizarea documentelor întocmite şi a performanţelor individuale ale personalului;

4.a.4) separarea atribuţiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire pentru a fi evitate riscurile de corupţie;

5.a.5) asigurarea comunicării adecvate către terţi şi cetăţeni a obligaţiilor de conduită a personalului;

6.a.6) dezvoltarea, comunicarea şi monitorizarea aplicării de proceduri clare în activitatea curentă;

7.a.7) promovarea schimbării de atitudine a personalului privind riscurile de corupţie, asigurându-se informarea şi instruirea adecvată privind obligaţiile legale şi măsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizării riscurilor de corupţie;

8.a.8) dezvoltarea de sisteme informatice pentru serviciile oferite;

9.a.9) promovarea canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupţie, precum şi a măsurilor de protecţie a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii;

b)măsuri realizate în scopul depistării unor eventuale nereguli, după ce riscurile de corupţie s-au materializat:

1.b.1) realizarea/solicitarea realizării de către structurile competente a unor teste de integritate sau a altor activităţi de verificare a respectării normelor legale;

2.b.2) realizarea de verificări aleatorii ale documentelor şi activităţilor desfăşurate;

3.b.3) realizarea unor activităţi de control/verificare privind accesul sau implementarea de informaţii în bazele de date;

4.b.4) activităţi de control de fond ori tematic, activităţi de inventar.

(2)Măsurile suplimentare de prevenire/control se propun în scopul de a reduce probabilitatea de materializare ori de a minimiza impactul riscurilor de corupţie, vizează, cu prioritate, riscurile înalte şi pe cele moderate şi se înscriu în fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

Art. 29

(1)Informaţiile rezultate în urma implementării metodologiei se includ în Registrul riscurilor de corupţie, care se întocmeşte de către Grup, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10, şi se aprobă de către conducătorul structurii MAI, cuprinzând responsabilităţi pentru toate nivelurile ierarhice ale acesteia.

(2)După aprobare, un exemplar al Registrului riscurilor de corupţie, câte un exemplar al fişelor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, precum şi al raportului prevăzut la art. 16 se transmit DGA sau serviciilor judeţene anticorupţie/Serviciului Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti, după caz.

Art. 30

Pe baza documentelor transmise de către structurile MAI şi a altor informaţii privind manifestarea corupţiei în cadrul instituţiei, DGA întocmeşte şi actualizează Raportul privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie în activitatea MAI.

SECŢIUNEA 5: Monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie

Art. 31

Activitatea de monitorizare şi cea de revizuire a riscurilor de corupţie se realizează anual de către structurile MAI, respectiv DGA, în scopul de a asigura eficacitatea procesului de management al riscurilor de corupţie, respectiv pentru a formula recomandări de măsuri de prevenire/control.

Art. 32

(1)Monitorizarea riscurilor de corupţie se realizează de către Grup, la nivelul structurii MAI unde acesta este constituit, respectiv de către DGA pentru ansamblul instituţiei.

(2)În vederea realizării activităţii de monitorizare, anual, până la 1 decembrie, responsabilii de risc stabiliţi în Registrul riscurilor de corupţie transmit consilierilor pentru integritate rapoarte de evaluare cantitative şi calitative privind implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie, care conţin cel puţin următoarele informaţii:

a)indicatori cantitativi aferenţi măsurilor propuse pentru prevenirea/controlul riscurilor de corupţie;

b)modificările intervenite în privinţa valorilor de expunere la riscuri de corupţie, corespunzătoare nivelurilor de probabilitate şi impact;

c)informaţii privind fapte de corupţie sesizate ori constatate în cadrul domeniului de activitate;

d)propuneri de măsuri suplimentare de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie;

e)modificări semnificative intervenite în privinţa reglementărilor specifice activităţilor desfăşurate, de natură a genera analize suplimentare privind eventuale noi riscuri de corupţie.

(3)În situaţia apariţiei unor riscuri noi de corupţie, respectiv a unor informaţii care pot să modifice nivelul de expunere ori să afecteze eficacitatea activităţii de prevenire/control, membrii Grupului întocmesc în mod corespunzător fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, reluând etapele aferente prevăzute în metodologie.

Art. 33

(1)Pe baza documentelor prevăzute la art. 32, Grupul şi un reprezentant desemnat de către DGA întocmesc Raportul de monitorizare a riscurilor de corupţie la nivelul structurii MAI.

(2)Activitatea de monitorizare se finalizează prin adoptarea unui Registru revizuit, care se transmite DGA ori serviciilor judeţene anticorupţie/Serviciului Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti, după caz, până la data de 1 februarie a fiecărui an, împreună cu documentele ce au stat la baza revizuirii acestuia.

Art. 34

(1)Structurile MAI la nivelul cărora se produc incidente de integritate transmit DGA ori serviciilor judeţene anticorupţie/Serviciului Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti, după caz, în termen de 60 de zile de la luarea la cunoştinţă, următoarele documente:

a)fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie şi Registrul revizuit, corespunzător riscului materializat;

b)un raport al şefului nemijlocit al angajatului care a comis fapta, avizat de şeful ierarhic, conţinând informaţii privind măsurile de prevenire/control adoptate ulterior incidentului de integritate şi aprecieri privind cauzele care au stat la baza comiterii faptei.

(2)Pe baza informaţiilor transmise de structurile MAI, conform alin. (1), DGA întocmeşte studii de caz privind condiţiile şi factorii individuali sau organizaţionali care au favorizat producerea incidentelor de integritate.

Art. 35

(1)În vederea evaluării impactului aplicării metodologiei, a stadiului de implementare a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie ori a recomandărilor formulate, DGA întocmeşte rapoarte anuale de monitorizare.

(2)Rapoartele prevăzute la alin. (1) se întocmesc pe baza informaţiilor transmise de structurile MAI potrivit metodologiei, precum şi prin implementarea unei aplicaţii informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie, ce va fi pusă la dispoziţia structurilor MAI de către DGA.

SECŢIUNEA 6: Reevaluarea riscurilor de corupţie

Art. 36

Atunci când la nivelul structurilor MAI se constată recurenţa unor forme de manifestare a corupţiei, DGA, din proprie iniţiativă, cu aprobarea ori din dispoziţia conducerii MAI, respectiv la solicitarea ori în colaborare cu structurile MAI, realizează misiuni de reevaluare.

Art. 37

(1)Misiunile de reevaluare se realizează în scopul identificării eventualelor disfuncţionalităţi privind managementul riscurilor de corupţie şi al formulării unor recomandări de măsuri de prevenire/control în domeniul de activitate evaluat.

(2)DGA planifică şi realizează activitatea de reevaluare, dezvoltând ori adaptând, în principal, următoarele instrumente de specialitate:

a)interviuri realizate de personalul de specialitate din cadrul DGA;

b)sondaj de opinie realizat pe un eşantion reprezentativ de angajaţi;

c)focus grup realizat cu participarea personalului structurii ori a altor factori interesaţi;

d)analiza documentelor realizate conform metodologiei şi a eficacităţii activităţilor de prevenire/control privind riscurile de corupţie.

Art. 38

(1)Misiunea de reevaluare se realizează cu sprijinul structurilor MAI, parcurgându-se următoarele etape:

a)analiza şi evaluarea documentelor întocmite, conform metodologiei, de către structurile MAI, în scopul cunoaşterii activităţilor, proceselor ori procedurilor ce urmează a fi evaluate;

b)analiza cazuisticii de corupţie înregistrate în domeniul de activitate;

c)stabilirea obiectivelor misiunii şi a instrumentelor ce urmează a fi utilizate pentru reevaluarea riscurilor de corupţie;

d)planificarea activităţilor, întâlnirilor, discuţiilor ori interviurilor cu personalul din cadrul domeniului evaluat ori a celorlalte metode ce urmează a fi utilizate;

e)realizarea vizitelor de reevaluare;

f)analiza şi prelucrarea informaţiilor rezultate în urma vizitelor de reevaluare;

g)realizarea raportului de reevaluare.

(2)Raportul de reevaluare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

a)scopul şi obiectivele misiunii de reevaluare;

b)datele de identificare a misiunii: structura MAI care face obiectul misiunii, echipa, durata misiunii de reevaluare;

c)metodologia de realizare a reevaluării: documentarea, metodele, tehnicile şi instrumentele utilizate;

d)documentele evaluate ori cele întocmite în cursul misiunii de reevaluare;

e)constatările rezultate;

f)raţionamentele şi deducţiile formulate;

g)concluzii şi recomandări de măsuri de prevenire/control a/ai riscurilor de corupţie.

Art. 39

Rapoartele de monitorizare şi rapoartele de reevaluare realizate de către DGA se prezintă conducerii, respectiv structurilor MAI, în vederea dispunerii măsurilor destinate să îmbunătăţească procesul de management al riscurilor de corupţie.

CAPITOLUL III: Dispoziţii finale

Art. 40

Documentaţia privind implementarea metodologiei se păstrează de către consilierul pentru integritate şi trebuie să fie disponibilă în situaţia evaluării activităţii de management al riscurilor de corupţie.

Art. 41

Pentru implementarea aplicaţiei informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie, respectiv pentru realizarea studiilor de caz prevăzute de prezenta metodologie, DGA întocmeşte proceduri de lucru, care se comunică structurilor MAI.

Art. 42

Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

-****-

ANEXA nr. 1: FIŞĂ pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea activităţii Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei

Denumirea structurii Ministerului Afacerilor Interne:				Data începerii activităţii:
Domeniile de activitate evaluate: - -
Componenţa Grupului de lucru
Nr. crt.	Grad, nume, prenume	Subunitate/Departament	Funcţia	Categoria de membru¹

^________

¹ Se vor menţiona, după caz: conducătorul Grupului de lucru, consilier pentru integritate/etică, membru al Grupului de luciu, şef/coordonator al unităţii de muncă.

Sarcinile şi responsabilităţile membrilor Grupului de lucru
Etapa de identificare şi descriere a riscurilor de corupţie
Nr. crt.	Grad, nume, prenume	Sarcini şi responsabilităţi	Documente consultate, redactate ori colectate	Termene





Etapa de evaluare a riscurilor de corupţie
Nr. crt.	Grad, nume, prenume	Sarcini şi responsabilităţi	Documente consultate, redactate ori colectate	Termene





Etapa de determinare şi implementare a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie
Nr. crt.	Grad, nume, prenume	Sarcini şi responsabilităţi	Documente consultate, redactate ori colectate	Termene

ANEXA nr. 2: CHESTIONAR pentru identificarea ameninţărilor/riscurilor de corupţie (ghid de interviu pentru conducerea structurii/componentelor, exclusiv coordonatorii unităţilor de muncă)

Dată:

Structură:

Unitate de muncă/post:

La ce ameninţări/riscuri de corupţie consideraţi că sunteţi expus dvs. ori colegii în cadrul activităţii?

.............................................

Ce vulnerabilităţi la corupţie ar putea exista în planul reglementării, planificării, organizării, desfăşurării şi controlului activităţii dvs. ori în cel al formării sau instruirii dvs./colegilor?

.............................................

Care credeţi că ar fi probabilitatea ca aceste vulnerabilităţi să se manifeste în cazul existenţei unui interes de săvârşire a unei fapte de corupţie? (Alegeţi un singur răspuns şi argumentaţi.)

|_| înaltă, deoarece ...............................................................................................................

|_| medie, deoarece .............................................................................................................

|_| scăzută, deoarece ...........................................................................................................

Cum ar putea acţiona, ce demersuri ar întreprinde sau ce modalităţi concrete ar putea utiliza cineva interesat să exploateze aceste vulnerabilităţi pentru a săvârşi o faptă de corupţie?

.............................................

Ce efecte ar putea avea în activitatea dumneavoastră materializarea riscurilor de corupţie (săvârşirea unei fapte de corupţie)?

.............................................

Ce măsuri sunt aplicate actualmente pentru eliminarea sau controlul riscurilor de corupţie?

.............................................

Pentru a preveni materializarea riscurilor de corupţie, ce soluţii/măsuri credeţi că sunt posibile/aplicabile în domeniul dumneavoastră de activitate?

.............................................

Au existat cazuri de corupţie (ori suspiciuni de acest gen) în cadrul domeniului de activitate gestionat sau în domenii de activitate similare din alte instituţii?

.............................................

Au încercat terţi să influenţeze deciziile vreunui angajat al structurii?

.............................................

Conducerea este la curent cu eventuale acuzaţii de corupţie care afectează instituţia, un domeniu specific de activitate, anumite categorii de personal ori chiar angajaţi precis identificabili (prin intermediul modalităţilor de comunicare formală sau informală cu actuali sau foşti angajaţi, cu reprezentanţii organelor de control intern, cu beneficiari interni sau externi ai serviciilor publice furnizate de către instituţie)?

.............................................

Este asigurată transparenţa procesului de adoptare a deciziilor, prin operaţiuni de verificare, raportare şi alocare explicită a responsabilităţilor sau prin furnizarea unei documentaţii complete şi clare?

.............................................

Există cerinţa de a ţine o evidenţă clară, scrisă, a procesului de adoptare a deciziei, care să poată fi verificată de către o autoritate de auditare ori control?

.............................................

Precizaţi specificul programelor ori măsurilor de control stabilite şi puse în practică pentru a elimina/reduce riscurile specifice de corupţie pe care unitatea le-a identificat, precum şi modul în care aceasta monitorizează şi reevaluează aceste programe şi controale!

.............................................

Precizaţi, pentru o structură având mai multe locaţii de desfăşurare a activităţii:

1. natura şi amploarea activităţii de monitorizare a locaţiilor sau a segmentelor de activitate operaţionale ...........................................................................................................

2. dacă există locaţii sau segmente de activitate în cazul cărora este mult mai probabil ca riscurile de corupţie să existe/să se manifeste: ........................................................................

Dacă şi în ce modalităţi concrete conducerea comunică angajaţilor punctele sale de vedere ori aşteptările cu privire la practicile corecte de lucru şi comportamentul etic (riscurile de corupţie sunt sensibil reduse atunci când managementul demonstrează şi comunică importanţa valorilor şi a comportamentului etic).

.............................................

ANEXA nr. 3: FIŞĂ DE ANALIZĂ a activităţilor vulnerabile la corupţie

Denumirea structurii:
Denumirea unităţii de muncă:
Data elaborării:	Responsabil cu elaborarea:	Data revizuirii:

Domenii de activitate	Activităţi vulnerabile, conform art. 11 din metodologie	Sarcini (zilnice, săptămânale sau ocazionale)

Nr. crt.	Documente întocmite frecvent în cadrul activităţilor	Conţinutul documentelor	Periodicitatea întocmirii acestora	către cine - ce structură îl transmite/ de la cine - ce structură îl primeşte

Nr. crt.	Unităţile/Compartimentele (interne ori externe structurii) cu care se colaborează pentru realizarea sarcinilor	Natura relaţiilor de colaborare (activităţile desfăşurate în comun)	Cadrul legal al cooperării

Nr. crt.	Materiale, instrumente, mijloace tehnice şi auto utilizate pentru îndeplinirea sarcinilor

ANEXA nr. 4: Fişă de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie

Denumirea structurii Ministerului Afacerilor Interne:
Denumirea unităţii de muncă:
Activitatea vulnerabilă conform art. 11 din metodologie:
Data elaborării:	Membru al grupului/Coordonator al unităţii de munca:	Data revizuirii:

Descrierea riscului (ameninţarea): ...................................................

Categorii de personal expuse riscului: ................................................

Cauze/ Vulnerabilităţi ce determină riscul:

- cauze din domeniul reglementărilor ...............................................

- slăbiciuni la nivelul capacităţii de prevenire/ control al riscului .......................................

- surse de ameninţare .......................................................................

- particularităţi privind cultura organizaţională şi caracteristici privind resursele umane
...........................................................................................................

Efectele/Consecinţele probabile la nivelul obiectivelor/activităţilor structurii:
.............................................................................................................

Nivelul riscului	Probabilitate (P)	Impact global (IG)	Expunere (P x IG)	Prioritatea (1,2 sau 3)
Nivelul riscului
Componente/dimensiuni de impact	Importanţa relativă a componentelor (%)	IMPACT (de la 1 la 5)	IMPORTANTA RELATIVĂ X IMPACT
1.
2.
n.
TOTAL	[1,n]100%		[1,n] = Impact global (IG)

Măsuri de prevenire/ control existente, aplicate în prezent	Eficienţa măsurilor
1.
2.
3.

Măsuri de prevenire/control suplimentare propuse pentru prevenirea/controlul riscului	Responsabil de risc
1.
2.
3.

NOTĂ:

Metodologia furnizează instrumente-suport pentru stabilirea cauzelor unui risc de corupţie (analiza cadrului normativ, analiza incidentelor de integritate, analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial al structurii etc.), fiind necesar ca pentru fiecare ameninţare descrisă să fie surprins contextul de desfăşurare a acelei activităţi care ar putea permite manifestarea acesteia.

Pentru a structura activitatea de descriere a cauzelor/vulnerabilităţilor, Grupurile de lucru pentru prevenirea corupţiei vor avea în vedere următoarele:

- cauze din domeniul reglementărilor (inclusiv procedurile) aplicabile activităţii: multe dintre riscuri îşi au cauza în lipsa procedurilor, de multe ori fiind invocată ca explicaţie pentru materializarea riscurilor de corupţie necunoaşterea sau ambiguitatea unor reguli. În acest context trebuie identificate toate normele şi procedurile aplicabile domeniului care prezintă elemente de vulnerabilitate şi care pot fi exploatate sau interpretate subiectiv, astfel încât riscurile descrise să se producă;

- slăbiciuni la nivelul capacităţii de prevenire/control al riscului: sunt frecvente cazurile în care circumstanţele care favorizează apariţia unor riscuri ţin de un control defectuos al activităţii. Orice conducător al unei structuri din Ministerul Afacerilor Interne trebuie să se asigure că domeniul de care este responsabil funcţionează, iar personalul trebuie să aibă convingerea că activitatea acestuia este supravegheată. În procesul de analiză a riscurilor de corupţie este esenţial să fie identificate particularităţile care determină vulnerabilitatea sistemului de control intern/managerial, fie pentru că măsurile nu sunt bine cunoscute de către cei care ar trebui să le aplice, fie pentru că acestea nu sunt aplicate în mod consecvent, fie că ele nu pot răspunde în totalitate situaţiilor de risc (capacitate redusă de aplicare a măsurilor de prevenire/control);

- surse de ameninţare - persoane, de regulă, din exteriorul instituţiei, care prezintă un interes ridicat pentru obţinerea unor avantaje prin presiuni la nivelul angajaţilor: presiuni politice, presiuni ierarhice, interes ridicat din partea unor grupuri infracţionale, contactul cu publicul interesat de un serviciu sau de a scăpa de aplicarea unei sancţiuni, interesul comercial ridicat al unui serviciu public (de exemplu: un contract de achiziţie, o autorizaţie, un permis), prezenţa permanentă a intermediarilor sau a reprezentanţilor unor societăţi comerciale în interacţiunea cu angajaţii etc.;

- particularităţi privind cultura organizaţională şi caracteristici privind resursele umane: carenţe educaţionale ori de conştientizare (lipsa cunoştinţelor privind faptele de corupţie, toleranţa unor comportamente non-etice care nu sunt percepute a reprezenta o problemă), cauze sociale (lipsa unei locuinţe, nivel scăzut de salarizare), cunoştinţe insuficiente privind reglementările, procedurile ori regulile aplicabile etc., conştientizare insuficientă a măsurilor de control ce sunt aplicate etc.

ANEXA nr. 5: RAPORT-MODEL de evaluare a cadrului normativ

Domeniu de activitate/ unitate de muncă
Nr. crt.	Denumirea, emitentul şi categoria actului normativ	Evaluarea şi obiecţiile de fond asupra conţinutului actului normativ				Recomandări şi concluzii
Nr. crt.	Denumirea, emitentul şi categoria actului normativ	Numărul articolului	Text (extras din actul normativ evaluat)	Elemente/Factori potenţiali de manifestare a corupţiei	Ameninţări de corupţie (fapte posibile de ce pot fi generate de actuala reglementare)	Recomandări şi concluzii

ANEXA nr. 6: SCALĂ DE ESTIMARE a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie

Factor	Scor	Descriere	Indicatori
aproape sigur	5	cel mai probabil se va concretiza > 80% probabilităţi de apariţie	- este de aşteptat să apară în marea majoritate a circumstanţelor profesionale; - se va întâmpla fără îndoială, eventual frecvent; - iminentă.	riscul de corupţie este prezent în mod constant, datorită deficienţelor de organizare, planificare, control, supraveghere, instruire ori formare a personalului şi modului în care este conceput ori aplicat cadrul legal de desfăşurare a activităţii;
probabil	4	probabilitate considerabilă de apariţie; nu este neobişnuit 61%-80% probabilităţi	- va apărea probabil în multe circumstanţe profesionale; - se va întâmpla probabil, dar nu va reprezenta o problemă persistentă pentru domeniul de activitate; - s-a mai întâmplat în trecut.
posibil	3	producerea sa poate fi avută în vedere 41%-60% probabilităţi de materializare	- ar putea apărea în anumite circumstanţe profesionale; - se poate întâmpla ocazional; - s-a întâmplat în altă parte, într-un domeniu de activitate similar	riscul de corupţie poate apărea câteodată (cauzele putând fi reprezentate de deficienţe în desfăşurarea activităţii, erori în înţelegerea ori aplicarea procedurilor de lucru specifice etc.);
foarte puţin probabil	2	minimă, dar nu imposibilă; nu este cunoscut să se fi produs 21%-40% probabilităţi de apariţie	- poare apărea doar în circumstanţe profesionale excepţionale; - nu este de aşteptat să se întâmple; - nu a fost semnalată în domeniul de activitate.	riscul de corupţie nu apare decât rar, în condiţii excepţionale de desfăşurare a activităţii;
improbabil	1	practic imposibilă; nu a apărut niciodată 0%-20%	- este probabil să nu apară niciodată; - foarte puţin probabil să se întâmple vreodată.

ANEXA nr. 7: SCALĂ de estimare a impactului global al riscului

Factor	Scor	Indicatori
major/critic	5	- imposibilitate de îndeplinire a obiectivelor stabilite pentru domeniul de activitate; - deteriorarea pe termen lung a eficienţei activităţii, întârzieri majore în derularea activităţilor planificate (mai mult de 6 luni); - pierderi financiare severe pentru înlocuirea ori instruirea personalului, schimbarea procedurilor de desfăşurare a activităţii, achiziţii neplanificate de mijloace tehnice etc., reprezentând 25% şi mai mult din bugetul anual alocat instituţiei; - publicitate negativă la nivel internaţional, implicarea factorilor politici de la nivel central ori instituţional pentru gestionarea situaţiei create.	Riscul de corupţie contribuie direct la apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie, la facilitarea ori determinarea personalului să comită asemenea fapte.
ridicat	4	- impact semnificativ asupra obiectivelor domeniului afectat, afectarea eficienţei acesteia; - perturbarea pe termen mediu a activităţii, întârzieri semnificative privind desfăşurarea în condiţii normale a activităţii (între 3 şi 6 luni); - pierderi financiare majore pentru instituţie; - publicitate negativă la nivel naţional, pierderea încrederii din partea beneficiarilor serviciilor publice.
moderat	3	- obiective profesionale atinse parţial, afectarea semnificativă a eficienţei acesteia; - perturbarea pe termen scurta activităţii; - pierderi financiare semnificative pentru instituţie (cei puţin 10% din buget); - o anumită publicitate negativă la nivel local.	Riscul de corupţie poate genera parametri favorizanţi pentru apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie.
redus	2	- impact minor asupra atingerii obiectivelor profesionale; - întreruperea neglijabilă, nesemnificativă a desfăşurării activităţii; - pierderi financiare moderate pentru instituţie (5% sau mai mult din bugetul alocat); - unele şicane publice izolate, neînsoţite însă de pierderea încrederii.	Riscul de corupţie contribuie puţin ori deloc la apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie.
foarte redus	1	- impact minimal sau nesemnificativ asupra atingerii obiectivelor; - nicio perturbare în privinţa calendarului activităţii; - pierderi financiare nesemnificative ori minimale pentru structură; - susceptibil de a conduce/provoca publicitate negativă.

ANEXA nr. 8: EVALUAREA măsurilor de control al riscurilor de corupţie

	Întrebarea 1	Întrebarea 2	Întrebarea 3
	Măsura se adresează în mod efectiv riscului identificat?	Măsura este bine documentată şi comunicată, în mod oficial, celor interesaţi sau implicaţi?	Măsura stabilită este operaţională şi aplicată în mod consecvent?
nu	1	1	1
parţial	3	2	2
da	6	3	3
	I₁	I₂	I₃

Nivel	Scor (I₁₊I₂+I₃)	Descriere
ineficient	3	În cel mai bun caz, măsura se adresează riscurilor, dar nu este suficient/bine documentată sau aplicată; în cel mai rău caz, măsura nu se adresează cu adevărat riscului vizat, nefiind nici documentată şi nici aplicată.
redus/slab	4	Măsura se adresează riscului, cel puţin în parte, dar documentarea şi/sau aplicarea trebuie sensibil îmbunătăţite şi adaptate.
bun	5-8	Măsura se adresează riscului, dar documentarea şi/sau aplicarea trebuie îmbunătăţite.
foarte bun	9-12	Măsura se adresează riscurilor, este bine documentată şi este pusă în aplicare.

ANEXA nr. 9: SCALA DE EVALUARE a expunerii la riscuri de corupţie

CATEGORIE	PRIORITATE	REACŢIE LA RISC
riscuri înalte/extreme	Prioritate 1	necesită concentrarea atenţiei conducerii structurii pentru adoptarea/implementarea unor măsuri urgente de prevenire/ control adecvate
riscuri moderate	Prioritate 2	pot fi monitorizate sau controlate, prin creşterea eficacităţii măsurilor existente sau, după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control
riscuri minore	Prioritate 3	pot fi tolerate şi vor fi considerate inerente activităţilor structurii MAI, faţă de care nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente

ANEXA nr. 10: REGISTRUL RISCURILOR DE CORUPŢIE

PARTEA I: - Identificarea, descrierea şi evaluarea riscurilor

Nr. crt.	Identificarea şi descrierea riscurilor		Evaluarea riscurilor
	Descrierea riscului (ameninţarea de corupţie)	Cauze	Parametrii riscului				Măsuri existente	Aprecierea măsurilor existente
	Descrierea riscului (ameninţarea de corupţie)	Cauze	Probabilitate	Impact global	Expunere (col. 4 x col. 5)	Prioritate	Măsuri existente	Aprecierea măsurilor existente
1	2	3	4	5	6	7	8	9
1.
2.
3.
4.
5.

PARTEA II: Determinarea şi aplicarea măsurilor de prevenire/control

Nr. crt.	Descrierea riscului (ameninţarea) de corupţie	Măsuri suplimentare	Termen/ durată de implementare	Responsabil(i) de risc	Monitorizare şi revizuire
					Evaluarea măsurilor de control		Parametrii riscului revizuit
					Indicatori de evaluare¹	Riscuri de corupţie materializate²	Probabilitate	Impact global	Expunere (col. 8 x col. 9)	Prioritate
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11
1.
2.
3.
4.
5.

^_______

¹ Pentru fiecare măsură în parte.

² Corespunzător riscului descris.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 368 din data de 20 iunie 2013