Document embed

DECIZIE nr. 103 din 28 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 şi ale art. 37 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale

Augustin Zegrean	- preşedinte
Aspazia Cojocaru	- judecător
Acsinte Gaspar	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Iulia Antoanella Motoc	- judecător
Ion Predescu	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi	- magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Asociaţia Solidaritatea pentru Libertate de Conştiinţă din Buzău în Dosarul nr. 4.547/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.093D/2012 al Curţii Constituţionale.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 21 februarie 2013, în prezenţa reprezentantului autorului excepţiei şi a reprezentantului Ministerului Public, susţinerile acestora fiind consemnate în încheierea din acea dată. Prin aceeaşi încheiere, Curtea, la solicitarea reprezentantului autorului excepţiei, a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 156 alin. 2 din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, amânarea pronunţării în vederea depunerii de concluzii scrise de către autorul excepţiei, pentru data de 28 februarie 2013, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 3.839 din 7 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4.547/2/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 37 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia Solidaritatea pentru Libertate de Conştiinţă din Buzău într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative emise de Biroul Electoral Central.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că interpretarea, prin actele administrative emise de către Biroul Electoral Central şi a căror anulare o solicită în faţa instanţei de judecată, a unor texte din Legea nr. 67/2004 creează o situaţie discriminatorie în defavoarea persoanelor care în ziua desfăşurării alegerilor locale se află în altă localitate decât cea de domiciliu, dar pe raza teritorială a judeţului în care domiciliază, deoarece acestora le este încălcat dreptul de vot cu referire la alegerea membrilor consiliului judeţean sau a preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a consiliului general şi a primarului general al municipiului Bucureşti. Pentru identitate de raţiune, aceeaşi discriminare sub aspectul încălcării dreptului la vot, dar şi a libertăţii de circulaţie, are loc şi în privinţa alegătorilor netransportabili din cauză de boală, invaliditate, maternitate sau vârstă, precum şi a membrilor birourilor electorale, al căror drept de vot cu privire la alegerea respectivelor categorii de aleşi locali se poate exercita în concret doar în condiţiile prezenţei, în momentul alegerilor locale, în localitatea de domiciliu. Apreciază că, pentru evitarea unor asemenea situaţii ce afectează drepturile fundamentale invocate, ar fi util ca în secţiile de votare sau în secţiile de votare speciale să fie întocmite liste speciale pentru cetăţenii aflaţi în cazurile menţionate, aceştia urmând să voteze doar pentru alegerea consilierilor judeţeni şi a preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a consiliului general şi a primarului general al municipiului Bucureşti.

Cât priveşte critica de neconstituţionalitate expusă oral în faţa instanţei de judecată şi consemnată în practicaua încheierii de şedinţă, aceasta se referă la faptul că art. 37 din Legea nr. 67/2004 încalcă art. 21 din Constituţie prin aceea că numărul magistraţilor ce compun Biroul Electoral Central este cu mult mai mic decât cel al reprezentanţilor partidelor politice, care nu sunt calificaţi pentru a lua decizii în aplicarea legii.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut, mai întâi, că, deşi reclamantul a indicat în mod expres în cadrul şedinţei publice faptul că excepţia este invocată cu privire la dispoziţiile art. 37 din Legea nr. 67/2004, totuşi, motivele de fapt expuse, de asemenea, tot verbal, fac referire la art. 36 din acelaşi act normativ, astfel că aprecierile instanţei se vor referi la ambele texte legale. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, consideră că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor art. 21 din Constituţie, deoarece Biroul Electoral Central nu reprezintă o instanţă de judecată, chiar dacă între membrii acestuia figurează şi 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi nu prezintă nicio relevanţă sub acest aspect faptul că, pe lângă aceşti membri, din cadrul Biroului Electoral Central fac parte şi 11 membri reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale. De altfel, nici compunerea, nici atribuţiile legale ale Biroului Electoral Central nu împiedică persoana ce se consideră vătămată prin actele acestei autorităţi să se adreseze instanţei de judecată pentru a obţine anularea actului, repararea pagubei şi reparaţii pentru daune morale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei oferite de Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept subiectiv sau procesual - în speţă, a dreptului de vot la alegerile locale doar la secţiile de votare din raza teritorială a localităţii de domiciliu - nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Dispoziţiile legale criticate nu contravin nici accesului liber la justiţie, dat fiind faptul că Biroul Electoral Central nu reprezintă o instanţă de judecată, chiar dacă în componenţa sa intră şi judecători, aşa cum nici atribuţiile sale nu împiedică persoana ce se consideră vătămată prin actele emise de acesta să se adreseze instanţei de judecată competente.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 37 din Legea nr. 67/2004 nu aduc atingere liberului acces la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie. Hotărârile birourilor electorale sunt pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale şi, fiind acte cu caracter jurisdicţional al organelor administrative, pot fi atacate în justiţie de cei interesaţi, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi în acord cu prevederile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile orale şi concluziile scrise ale autorului excepţiei şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului actului de sesizare, prevederile art. 37 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 16 şi 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008, aprobată prin Legea nr. 5/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 20 februarie 2009, precum şi prin art. 77 pct. 11 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008.

De asemenea, din susţinerile orale ale autoarei excepţiei, consemnate în actul de sesizare, precum şi din conţinutul notelor scrise depuse la dosarul Curţii Constituţionale, rezultă că aceasta vizează şi prevederile art. 36 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Prin urmare, Curtea, potrivit jurisprudenţei sale, reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 36 şi 37 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, texte ce au următorul cuprins:

- Art. 36:

"(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale.

(2) Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dintre judecătorii în exerciţiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi de consultantul-şef al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care constituie actul de învestire. Data şedinţei pentru tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţă publică prin presa scrisă şi audiovizuală, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte.

(3) În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia.

(4) În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.

(5) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile judeţene în cel puţin 18 judeţe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11 membri. Completarea se face în funcţie de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile judeţene de către partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorţi."

- Art. 37:

"(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte întocmirea copiilor de pe listele electorale permanente şi a copiilor de pe listele electorale complementare;

b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii şi a semnelor electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, şi comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat după constituirea acestora;

c) urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al ţării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;

d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenţa şi activitatea birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti;

e) primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie sau a instanţelor judecătoreşti;

f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, numărul de liste complete depuse de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi comunică Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune situaţia centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;

g) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, împreună cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti; totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, precum şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene şi asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă;

h) soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în care s-â dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor Existenţa fraudei electorale se stabileşte de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;

i) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt stabilite prin lege.

j) organizează şi implementează un sistem de colectare de date şi de informare periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot, în baza unui eşantion reprezentativ la nivel judeţean şi naţional.

(2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, observatorii străini, precum şi delegaţii mass-media străini şi soluţionează contestaţiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti a observatorilor interni.

(3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri şi numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluţionată până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţară, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţa publică.

(5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."

În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin normelor ce reglementează principiile egalităţii şi nediscriminării, cuprinse la art. 4 şi 16 din Constituţie, la art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la Convenţie. De asemenea, sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 25 - Libera circulaţie şi ale art. 36 - Dreptul de vot.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea constată că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pentru următoarele argumente:

Autoarea excepţiei, pornind de la atribuţia Biroului Electoral Central, prevăzută de art. 37 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 67/2004, de a urmări şi asigura respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al ţării, precum şi de a asigura interpretarea unitară a prevederilor acestora, apreciază că modalitatea în care art. 36 din aceeaşi lege reglementează componenţa Biroului Electoral Central este de natură a încălca principiile egalităţii şi nediscriminării, liberul acces la justiţie, libera circulaţie şi dreptul de vot al alegătorilor. Aceasta deoarece actele emise de autoritatea amintită sunt adoptate de către majoritatea membrilor săi, fără ca legea să impună anumite criterii de selecţie a acestor membri pe baza competenţei profesionale sau a pregătirii lor juridice. Prin urmare, este afectată imparţialitatea deciziilor de interpretare a Biroului Electoral Central, alcătuit din doar 7 judecători, preşedintele şi 2 vicepreşedinţi ai Autorităţii Electorale Permanente - persoane calificate sub aspectul pregătirii juridice -, restul de 11 membri fiind aleşi din rândul reprezentanţilor partidelor politice, fără alte condiţii de studii, vechime sau funcţie a acestora. În aceeaşi ordine de idei, autoarea excepţiei consideră că pentru îndepărtarea viciilor de constituţionalitate generate ca urmare a modalităţii de alcătuire a Biroului Electoral Central, acesta ar trebui alcătuit exclusiv din magistraţi.

Curtea mai reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în faţa instanţei de contencios administrativ, într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative emise de Biroul Electoral Central, în aplicarea cărora, arată autoarea excepţiei, s-a creat o situaţie discriminatorie prin împiedicarea exercitării dreptului de vot al cetăţenilor care, din diverse motive, se aflau, în ziua desfăşurării alegerilor locale, în altă localitate decât cea de domiciliu, dar pe raza teritorială a judeţului în care domiciliază. Pentru evitarea unor asemenea situaţii ce afectează drepturile fundamentale invocate, se arată, în motivarea excepţiei, că ar fi util ca în secţiile de votare sau în secţiile de votare speciale să fie întocmite liste speciale pentru cetăţenii aflaţi în asemenea împrejurări, aceştia urmând să voteze doar pentru alegerea consilierilor judeţeni şi a preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a consiliului general şi a primarului general al municipiului Bucureşti.

Faţă de cele mai sus arătate, Curtea constată că, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, a primarului, precum şi a preşedintelui consiliului judeţean, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot, iar conform art. 3 alin. (3) din aceeaşi lege "dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul". Raţiunea pentru care legiuitorul a prevăzut că, în cazul alegerilor locale, dreptul la vot se exercită numai în unitatea administrativ-teritorială în care alegătorul îşi are domiciliul are în vedere interesul căruia îi este subordonat scrutinul şi care priveşte în mod direct şi prioritar doar locuitorii din unitatea administrativ-teritorială, deoarece autorităţile care urmează a fi alese vor asigura, potrivit legii, gestionarea treburilor locale şi rezolvarea intereselor locuitorilor acestora.

Or, autoarea excepţiei formulează recomandări cu caracter de propuneri de lege ferenda, una dintre acestea vizând modalitatea în care ar trebui să se desfăşoare procesul electoral, în sensul întocmirii, în toate secţiile de votare din ţară, a unor liste speciale, care să permită cetăţenilor cu drept de vot care se află în altă localitate decât cea în care domiciliază, dar pe raza teritorială a aceluiaşi judeţ, să-si poată exprima opţiunea de vot şi cu privire la alegerea consilierilor judeţeni şi a preşedintelui consiliului judeţean, respectiva consiliului general şi a primarului general al municipiului Bucureşti.

Curtea constată că argumentele invocate de autoarea excepţiei în sensul dovedirii neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 36 şi 37 din Legea nr. 67/2004 nu au natura unor reale critici de neconstituţionalitate, întrucât nu relevă un raport de contrarietate între dispoziţiile legale criticate şi normele fundamentală invocate, ci urmăresc, mai degrabă, modificarea cadrului legislativ aplicabil în domeniul alegerilor locale.

Cât priveşte soluţia legislativă prevăzută de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 67/2004, potrivit căreia "Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casape şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale" Curtea constată că acestea asigură, prin componenţa sa, un nivel suficient de competenţă profesională sub aspectul îndeplinirii atribuţiilor legale şi respectă principiile echilibrului, imparţialităţii şi al transparenţei decizionale. Totodată, modul de organizare şi componenţa birourilor electorale, inclusiv a Biroului Electoral Central, pot constitui obiectul contestaţiilor depuse de orice persoană interesată şi soluţionată în conformitate cu dispoziţiile art. 39 alin. (1) din lege. Nu în ultimul rând, Curtea arată că actele emise de Biroul Electoral Central sunt supuse controlului judecătoresc, autoarea excepţiei promovând, de altfel, o acţiune în anulare a unor acte emise de acesta, litigiu în cursul căruia a invocat prezenta excepţie de neconstituţionalitate.

Şi în privinţa acestor dispoziţii legale, autoarea excepţiei formulează anumite aprecieri ce urmăresc, de fapt, modificarea componenţei Biroului Electoral Central în sensul alcătuirii sale exclusiv din judecători. Or, Curtea reţine că această autoritate, deşi are atribuţia legală de a asigura interpretarea unitară a prevederilor dispoziţiilor legale referitoare la alegeri, în scopul respectării şi aplicării lor corecte pe teritoriul întregii ţări, nu poate fi asimilată unei instanţe judecătoreşti pentru a se pretinde alcătuirea sa exclusiv din judecători. Totodată, susţinerile formulate în sensul demonstrării neconstituţionalităţii acestor norme legale converg, în realitate, spre modificarea lor, competenţă ce aparţine în exclusivitate Parlamentului, în calitatea sa de unică autoritatea legiuitoare a ţării, consacrată de art. 61 alin. (1) din Constituţie, şi nu Curţii Constituţionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 şi ale art. 37 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Asociaţia Solidaritatea pentru Libertate de Conştiinţă din Buzău în Dosarul nr. 4.547/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2013.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE.

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 318 din data de 3 iunie 2013